Ficatul gras, cunoscut și ca steatoza hepatică, este o afecțiune comună caracterizată prin acumularea de grăsimi în ficat. Poate fi de două tipuri: alcoolică (cauzată de consumul excesiv de alcool) și non-alcoolică (nelegată de alcool). Ficatul gras, în special forma non-alcoolică este adesea strâns legat de greșelile alimentare și de un stil de viață nesănătos. Cât de frecventă este steatoza hepatică? Cum o recunoaștem și ce teste sunt necesare pentru a o depista? În ce constă tratamentul acestei afecțiuni? Ce măsuri trebuie să luăm pentru a preveni această afecțiune? Ne spune dr. Mircea Forțofoiu, medic primar medicină internă și gastroenteologie, șeful clinicii Medicală II de la Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”.
Media10: Ce este steatoza hepatică?
Dr. Mircea Forțofoiu: Steatoza reprezintă o acumulare de grăsime în celulă. Ei bine, grăsimea acumulată în celula hepatică poartă denumirea de steatoză hepatică sau ficat gras non-alcoolic. Această steatoză non-alcoolică are, în principal, simptome nespecifice. Din punct de vedere clinic, avem un ficat mai mare, iar ecografic observăm că sunt anumite semne ultrasonografice prin care ne dăm seama că este un ficat încărcat gras. Ficatul gras non-alcoolic este un subtip al bolii hepatice non-alcoolice, în sensul că avem și un pic de afectare a celulei hepatice. Celula începe să fie afectată, iar când trecem în stadiul de steatohepatită non-alcoolică apar leziuni ale celulei hepatice. În urma acestor leziuni repetate se instalează fibroza.
În plus, problema steatozei este dublată de supraadăugarea sindromului metabolic. Dacă înainte aveam o așa-zisă steatoză hepatică non-alcoolică, ceea ce în engleză este NAFLD (non-alcoholic fatty liver disease), aceasta s-a transformat acum în MAFLD (metabolic dysfunction-associated fatty liver disease).
Steatoza hepatică apare și la copii
Media10: Cât de frecventă este steatoza hepatică astăzi? De la ce vârste poate să apară?
Dr. Mircea Forțofoiu: Steatoza hepatică începe să se instaleze de la vârste din ce în ce mai fragede. În ultimul timp, este întâlnită și la copii. Am avut înainte o recrudescență a cirozelor și a neoplasmelor hepatice care au început să devină frecvente și vizibile pentru că li s-a depistat cauza. Foarte mult timp, pacienții făceau hepatite, dar virusul C nu putea fi detectat. Pacienții aveau hepatită cu virus C, rămâneau infectați cronic și ne trezeam cu valuri de ciroze transmise prin seringi. În momentul de față, am moștenit efectele acestei imposibilități a detectării și contaminării și ne-am trezit cu un val de hepatite cronice cu virus C și ciroze.
„Cauza principală este alimentația nesănătoasă”
Media10: De ce ajungem să avem un ficat gras? Care sunt cauzele?
Dr. Mircea Forțofoiu: Cauza principală este alimentația nesănătoasă. Nutriția trebuie să fie foarte bine echilibrată, să reducem stresul, să avem un orar al meselor bine pus la punct și să fim atenți la tipul de alimentație. Trebuie menționat faptul că atunci când se gătea și se mânca mai mult făcut în casă nu erau atâtea steatoze hepatice. Din păcate, progresul are avantaje și dezavantaje care se răsfrâng la nivelul vieții personale, a sănătății fizice și psihice. Când veriga afectării fizice și psihice se închide, ne trezim într-un cerc vicios din care poate scapăm, poate nu scapăm. De cele mai multe ori, scăpăm cu multe sechele. Deși pare ceva banal, o acumulare de grăsime într-o celulă, se pare că tocmai de la această „banalitate” pătimim noi. De la o anumită vârstă, ar trebui să ne facem periodic câte un set de analize.
Media10: Cum știm că avem un ficat gras? Ce manifestări apar?
Dr. Mircea Forțofoiu: Din păcate, nu sunt niște simptome specifice în boala ficatului gras non-alcoolic. De multe ori, sunt aceleași manifestări ca la o hepatită cronică. Ar putea fi niște persoane obeze, persoane care constată că la efort încep să aibă o durere în etajul abdominal superior, mai ales în partea dreaptă, sub rebordul costal (sub coaste). Deși nu este specific acestei boli, ar putea fi unul dintre semne. De asemenea, aparținătorii sunt cei care observă că pacientul obosește mai ușor, că nu mai poate să facă activitățile cu aceeași ușurință ca înainte, că mănâncă mai mult ca de obicei.
„Standardul de aur al diagnosticului gradului de fibroză sau steatoză este puncția hepatică”
Media10: Cum putem depista afecțiunea? De ce teste, investigații este nevoie?
Dr. Mircea Forțofoiu: În primul rând, efectuăm anamneza, adică discuția cu pacientul. Apoi facem examenul clinic unde vedem un ficat mare sub rebordul costal, cu o margine rotunjită și suprafață netedă. Se fac investigații ecografice, se determină profilul lipidic al pacienților și se efectuează transaminazele pentru a vedea dacă e doar o boală a ficatului cu încărcare grasă sau dacă s-a ajuns deja în stadiul de steatohepatită. Pacienții cu evoluție îndelungată și la care suspicionăm carcinomul hepatocelular pot beneficia chiar de rezonanță magnetică nucleară sau tomografie computerizată, după caz.
Diagnosticul este pe cât de simplu, pe atât de complicat. Acestea sunt niște semne indirecte atât ale cirozei, cât și ale steatohepatitei. Standardul de aur al diagnosticului gradului de fibroză sau steatoză este puncția hepatică. Acest examen nu îl poți combate. Hepatita este o inflamație a ficatului. El este, de fapt, un diagnostic histologic, morfopatologic, nu un diagnostic clinic. Tot ce spunem noi clinic, imagistic, explorări biologice sunt doar expresii sau fațete ale inflamației hepatice, în funcție de gradul ei, urmată de fibroza ce rezultă din inflamația cronică.
Trebuie să facem modificări în regimul igieno-dietetic și în stilul de viață
Media10: Cum tratăm ficatul gras? Care sunt opțiunile de tratament?
Dr. Mircea Forțofoiu: Tratamentul constă în administrarea de hepatoprotectoare (în stadiul de steatohepatită) și reglarea regimului igieno-dietetic, cât și de viață. Această reglare nu va putea fi făcută niciodată doar de pacient. Discuția cu un nutriționist, cu un medic gastroenterolog sau chiar cu un medic internist este esențială. Din păcate, această afecțiune este atât de neglijată în stadiile incipiente încât sfaturile noastre nu au niciun răsunet asupra pacientului. Pofta de mâncare nu este afectată decât în cazul pacienților foarte grav bolnavi, care ajung în urgență în ultimele stadii. Cel mai de preț sfat este acela de a ieși din regimul alimentar și din rutina zilnică adoptate până atunci. Dacă este asociat și sindromul metabolic, va dura foarte mult timp și vor fi niște perioade grele pentru pacient până să reușească să schimbe în metabolism ce s-a stricat pe parcursul anilor.
Media10: Cum se poate complica steatoza hepatica în timp dacă nu o tratăm?
Dr. Mircea Forțofoiu: Cele mai frecvente complicații sunt ciroza și carcinomul celular. Boala ficatului gras non-alcoolic, ajunsă în stadiul de steatohepatită, evoluează spre ciroză. Descoperirea ultimilor ani, că poate evolua spre carcinom hepatocelular, ne-a făcut să o luăm mai în serios. În cadrul sindromului metabolic asociat, apar consecințele grăsimilor crescute în sânge: trigliceride, ateromatoză, diabet. Hepatita cronică cu virus C are în evoluția ei complicația de diabet zaharat, tiroidită, crioglobulinemia, poliartrită reumatoidă. La un pacient cu un anumit grad de afectare, e foarte greu să-ți dai seama care din ele au fost primele: hepatita C, diabetul, sindromul metabolic asociat cu steatoza care a evoluat spre ciroză sau amândouă.
„Pacienții cu steatohepatită trebuie să se ferească de excesul de grăsimi”
Media10: Sunt anumite măsuri pe care le putem lua pentru a preveni apariția acestei boli? Ce pot mânca pacienții care au ficatul gras?
Dr. Mircea Forțofoiu: Pacienții cu steatoză hepatică sau steatohepatită non-alcoolică au același regim alimentar ca și pacienții cu hepatite cronice sau cu ciroze. Există mai multe alimente permise și interzise, dar, în principiu, pacienții cu steatohepatită trebuie să se ferească de excesul de grăsimi, de alimentația de tip fast food și de dulciuri. Trebuie să mâncăm cât mai ecologic, fructe și legume neconservate și nu vom avea probleme. Au fost pacienți care toată viața lor au mâncat slănină zilnic, au băut pălincă și au murit la 95 de ani. Steroizii, hormonii, orice substanță care forțează creșterea animalelor sau maturarea precoce a plantelor sunt toxice și nu numai pentru ficat.
