Te confrunți cu arsuri la stomac și nu știi ce să faci? Ei bine, nu ești singur. Arsurile gastrice apar, de cele mai multe ori, din cauza alimentației nesănătoase, a meselor neregulate și a lipsei activității fizice din viața noastră. Pentru a ameliora simptomele rapid este necesar, în primul rând, să facem câteva schimbări în regimul alimentar. De ce apar arsurile la stomac? Ce alimente ne fac rău? Cum le combatem? Aflăm de la dr. Alina Bădescu, medic specialist gastroenterolog, doctor în științe medicale la Centrul Medical Mogoș Med, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Ce sunt arsurile gastrice?
Dr. Alina Bădescu: Arsurile gastrice reprezintă un simptom frecvent întâlnit, indiferent de vârstă. Ele apar ca urmare a refluxului sucului gastric în esofag. Arsurile la stomac mai poartă denumirea și de pirozis. Pacienții le descriu ca o senzație de arsură ce pornește din capul pieptului, retrosternal. Uneori, sunt însoțite de balonare și eructarea aerului, cu ameliorarea ușoară a simptomatologiei. Apar secundar unui dezechilibru între bariera protectoare a sfincterului esofagian inferior, de refluare a conținutului gastric, și presiunea intragastrică. Sucul gastric este foarte acid, fiind format din acid clorhidric, sucuri intestinale și enzime digestive cu rol în procesarea alimentelor. Senzația de arsură retrosternală apare frecvent după o masă copioasă, urmată de efort fizic sau chiar aplecarea în față, ridicarea de greutăți, uneori chiar în timpul nopții în clinostatism (întins în pat).
„Alimentația dezechilibrată și stilul de viață nesănătos sunt principalii factori de risc”
Media10: Care sunt principalele cauze ale apariției acestora?
Dr. Alina Bădescu: Alimentația dezechilibrată și stilul de viață nesănătos sunt principalii factori de risc. Pe lângă cauzele alimentare, pirozisul poate fi secundar altor factori declanșatori, cum ar fi: obezitate, sarcină (hiperaciditate secundară schimbărilor hormonale și presiunea exercitată de copil asupra tractului digestiv) sau ridicarea de greutăți (inclusiv efortul fizic efectuat în sălile de forță/fitness). O serie de medicamente, cu precădere cele cu rol antiinflamator (ibuprofenul și aspirina), afectează stomacul prin acțiune locală asupra mucoasei gastrice (cauzează arsuri la stomac dacă sunt administrate un timp îndelungat), dar și prin scăderea mecanismelor intrinseci ale organismului de producere a mucusului protector.
Arsurile gastrice pot ascunde boli grave
Media10: Ce afecțiuni se pot ascunde în spatele acestui simptom?
Dr. Alina Bădescu: Cea mai frecventă afecțiune este reprezentată de refluxul gastroesofagian al acidului gastric. Aceasta apare din cauza unei hernii hiatale, gastrită sau ulcer gastric. Prezența bacteriei Helicobacter pylori la nivelul mucoasei gastrice, cu apariția unei gastrite, ulcer și chiar cancer gastric, impune investigația acestei bacterii prin testare fecală sau endoscopică. Nespecifice pot fi și semnele în cazul unei dispepsii de tip biliar. Aici, arsurile sunt însoțite de gust amar, posibil vărsături bilioase. Pancreatita acută sau cronică poate fi însoțită de dureri destul de intense în epigastru, cu iradieri în bară și posterior. Uneori, afectarea tractului intestinal, cu acumulări de gaze sau leziuni localizate pe colonul transvers, poate mima unele arsuri gastrice, simptome care nu se ameliorează în totalitate cu tratamentul specific pentru stomac.
Arsurile localizate în epigastru, cu iradieri retrosternal, pot mima o afecțiune cardiacă, infarct miocardic sau ischemie. Poate fi necesară efectuarea unei electrocardiograme și posibil un consult cardiologic pentru excludere. Simptomele atacului de cord sunt: durere severă în zona pieptului, dificultăți de respirație, dureri la nivelul maxilarului și a brațelor. Patologia poate fi variată, cu iradieri la nivel epigastric în cazul afectării pulmonare, mediastinite sau boli renale.
Simptomele arsurilor gastrice
Media10: Cum descriu pacienții arsurile la stomac? Pot fi însoțite și de alte manifestări?
Dr. Alina Bădescu: Primul semn resimțit de pacient sunt regurgitările acide. Acestea apar la un interval scurt de timp după o masă copioasă. Pacientul mai poate avea și dureri localizate în capul pieptului. Dincolo de senzația de arsură, pirozisul poate fi însoțit de o stare de disconfort general, dar și de durere în piept, dificultate la înghițire, tuse seacă, răgușeală sau durere în gât. Balonarea, flatulența și eructațiile pot fi, de asemenea, simptome care să însoțească arsurile la stomac, însă nu obligatoriu. Balonarea poate avea alte cauze, însă poate provoca dureri sub stern din cauza presiunii exercitate de gazele intestinale. În cazurile mai grave, senzația de arsură la stomac poate fi însoțită de regurgitarea mâncării, situație care manifestă un gust acru-amar în gură și o respirație urât mirositoare.
Cum se diagnostichează arsurile la stomac?
Media10: Când ar trebui să ne prezentăm la un specialist?
Dr. Alina Bădescu: În cazul în care o persoană este afectată de episoade regulate și severe de arsuri la stomac, este recomandat să meargă la un medic specialist. Cu toate acestea, în cazul în care arsurile la stomac sunt doar ocazionale, pot fi gestionate cu modificări simple ale stilului de viață și medicamente care se pot cumpăra fără rețetă. Simptomatologia accentuată postprandial precoce sau tardiv, însoțită de vărsături sau modificări al scaunului, pot fi semnele unei afectări mai accentuate a stomacului. Poate fi un ulcer gastric sau duodenal, ajungând până la posibiliatea prezenței unor cancere.
Pentru stabilirea diagnosticului de certitudine sunt necesare investigații suplimentare, analize medicale, ecografie abdominală sau endoscopia digestivă superioară. În cazul în care simptomatologia nu se ameliorează și determină apariția unor complicații ulterioare, se poate efectua un tratament intervențional prin manevre endoscopice antireflux sau intervenții chirurgicale deschise.
Alimente care produc arsuri la stomac
Media10: Ce alimente produc frecvent arsuri gastrice și ar trebui evitate?
Dr. Alina Bădescu: Alimentele incriminate în apariția arsurilor sunt reperezentate de alcool, băuturi acidulate (prin distensia gastrică secundară acumulării bulelor de gaz), băuturile cafeinizate sau ciocolata (cu rol relaxant asupra sfincterului esofagian), citricele sau sucurile de citrice (din cauza concentrației crescute de acid), alimentele grase sau greu de digerat (cele care rămân în stomac mai mult timp), alimente picante sau condimentate (prin iritația locală a mucoasei esofagiane), alimentele prăjite, rântașurile sau dulcurile procesate.
Ce putem mânca dacă avem pirozis?
Media10: Ce este indicat să consumăm în perioada în care avem arsuri la stomac? Ce ne face bine?
Dr. Alina Bădescu: În perioada apariției arsurilor gastrice este bine să asigurăm o alimentație corespunzătoare, cu mese mici și regulate, fără consum de lichide în timpul meselor sau înainte de culcare. Se pot încerca remedii naturale cu scopul de a alcaliniza sucul gastric: alimente bogate în amidon sub formă de sucuri – suc de cartofi, suc de varză cu rol cicatrizant, sucul sau gelul de aloe vera, apa de cocos. Acestea sunt recomandate a fi consumate pe stomacul gol. De asemenea, ceaiurile de plante (mușețel, gălbenele, fenicul, coriandru, chimen și anason) care calmează iritația și inflamația, reduc spasmele și aciditatea gastrică, îmbunătățesc digestia.
Alte variante sunt: ghimbirul (consumat sub formă de suc sau în ceai împreună cu o linguriță de miere și o felie de lămâie); busuiocul (contribuie la scăderea acidității din stomac); cuișoare (se mestecă două – trei cuișoare pe zi și ajută la scăderea acidității gastrice, la digestie); scorțișoara (reduce balonările si favorizează digestia); lemnul-dulce (pulberea obținută din rădăcina de lemn dulce are acțiune antiinflamatoare și ajută la refacerea mucoasei gastrice); ovăzul (oferă senzație de sațietate și poate combate arsurile la stomac), bananele (au un pH de 5,6, deci combate hiperaciditatea). În plus, laptele cu un conținut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi poate fi și el de ajutor. În schimb, cel cu un conținut ridicat de grăsimi poate agrava simptomele. Laptele de migdale poate fi eficient deoarece este alcalin și poate neutraliza aciditatea.
Carnea albă (puiul, curcanul) este o opțiune recomandată celor care suferă de hiperaciditate gastrică. Putem consuma acest aliment fiert, la cuptor sau la grătar. La categoria de pește și fructe de mare, cele mai bune variante sunt creveții și somonul (de preferință sălbatici, nu proveniți din crescătorii), însă preparați pe grătar sau la cuptor, nu prăjiți. Legumele fierte și crude în salate ajută foarte mult. Cele mai bune variante sunt varza, sparanghelul, broccoli, morcovii și sfecla (acestea trebuie mereu fierte). Orezul, cușcușul, grâul bulgur sau grișul pot fi și ele incluse în categoria alimentelor care fac bine pacientului.
În ce constă tratamentul medicamentos?
Media10: Poate fi nevoie să administrăm și medicamente pentru a trata acest simptom? Ce recomandări le faceți pacienților?
Dr. Alina Bădescu: Nu există un tratament specific pentru arsurile la stomac. Acesta trebuie să se adreseze afecțiunii de fond. În cazul în care simptomatologia persistă sau se accentuează, deși sunt respectate recomandăriile igieno-dietetice, se poate iniția un tratament medicamentos. Acesta se administrează pe o perioadă de 10 zile sau mai mult, până când inflamația subiacentă hiperacidității dispare. Se dă tratament cu antiacide, care au acțiune rapidă, însă de scurtă durată; suplimente de enzime pancreatice; protectore de mucoasă gastrică cu refacerea barierelor protectoare sau inhibitori de pompă de protoni, ce au ca rol în scăderea secreției de suc gastric.
Reguli de prevenție
Media10: Ce măsuri trebuie să luăm pentru a preveni apariția arsurilor la stomac pe viitor?
Dr. Alina Bădescu: Primul pas în evitarea apariției arsurilor gastrice constă în depistarea factorilor declanșatori și evitarea acestora, evitarea alimentației nesănătoase sau în exces. Se recomandă mese mici și frecvente (cinci mese pe zi), care să nu determine distensie gastrică. Micul dejun trebuie să devină obligatoriu, iar cina trebuie luată cu minim trei ore înainte de culcare pentru ca stomacul să aibă timp să digere alimentele. Se recomandă evitarea clinostatismului postprandial și efectuarea unei activități fizice ușoare (plimbări scurte). Acestea au rol de îmbunătățire a tranzitului intestinal, dar și menținerea unei greutăți corespunzătoare.
De asemenea, persoanele cu obezitate trebuie să scadă în greutate. Se va evita consumul băuturilor acidulate sau alimentelor cu o concentrație crescută de grăsimi. Trebuie să încercăm să nu purtăm centuri sau haine foarte strânse în talie și care pun presiune pe abdomen pentru că împiedică desfășurarea corectă a procesului de digestie. În plus, se va evita administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene sau alte medicamente ce determină creșterea acidității gastrice.
