Hipertensiunea mai este numită și „inamicul tăcut” al inimii. Valorile tensionale mari, necontrolate, pot să ducă la complicații grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau infarctul. Pe lângă acestea pacienții riscă și complicații „ascunse” precum: boala cronică de rinichi, deteriorarea cognitivă, disfuncția sexuală. De aceea, este extrem de important să recunoaștem simptomele și să depistăm valorile tensionale crescute, la timp. Ce înseamnă hipertensiunea, care sunt complicațiile ei și de ce este important să o tratăm? Aflăm de la dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog, la Clinica Cardio Help din Craiova.
Media10: Ce înseamnă hipertensiunea și care sunt consecințele ei asupra organismului?
Dr. Laura Bogdan: Când vorbim de hipertensiune arterială, ne referim la valori tensionale crescute, mai mari sau egale cu 140/90 mm Hg. Aceste valori pot fi depistate chiar și de pacient, fără să aibă un anumit simptom, cu ajutorul unor dispozitive care monitorizează tensiunea. La momentul actual, foarte multe persoane dispun de aceste aparate, de aceea tensiunea este depistată devreme. Totuși, hipertensiunea arterială înseamnă mai mult decât această valoare a tensiunii, este ca un fel de iceberg. Valoarile peste 140/90 mm Hg reprezintă vârful, ce se vede la suprafață, ce observă pacientul și ce observăm noi în cabinet.
Ei bine, partea ascunsă a hipertensiunii se referă la complicațiile care pot să apară. Majoritatea oamenilor cunosc complicațiile de care se și tem foarte mult, cum ar fi: accidentele vasculare care îi lasă cu invalidități sau infarctul miocardic care le afectează stilul de viață. Dincolo de aceste complicații acute, sunt și cele care apar din cauza evoluției în timp a hipertensiunii, mai ales atunci când nu este tratată cum trebuie, valorile nu sunt controlate, când este depistată târziu pentru că nu știm să interpretăm anumite simptome.
De ce apare hipertensiunea?
Media10: Care sunt principalele cauze ale apariției hipertensiunii?
Dr. Laura Bogdan: Cauzele principale sunt determinate de factorii la care nu putem să intervenim, cum ar fi: genetica (recent s-au depistat peste 1000 de gene implicate în apariția teniunii arteriale); vârsta (mai ales după 40 de ani); sexul masculin. Pe lângă aceștia, avem și factorii pe care îi putem modifica, și anume: diabetul, dislipidemia, fumatul, sedentarismul, alimentația necorespunzătoare, obezitatea.
Media10: Cât de mulți pacienți vin la dumneavoastră în cabinet și sunt depistați cu valori tensionale mari? Câți dintre aceștia sunt tineri?
Dr. Laura Bogdan: Sunt din ce în ce mai mulți pacienți care vin cu această afecțiune, dar asta poate și pentru că este depistată mult mai ușor acum datorită dispozitivelor de monitorizare a tensiunii. Din păcate, vârsta a scăzut foarte mult în ultimul timp în România. Cifrele sunt destul de îngrijorătoare, numărul de cazuri de hipertensiune reprezintă aproximativ 45% din populația adultă a României, potrivit ultimului studiu efectuat de Societatea Română de Hipertensiune. În plus, această afecțiune este mai frecventă la bărbați: 1 din 5 bărbați are hipertensiune. De asemenea, s-a constatat că 1 din 5 pacienți nu știe că are hipertensiunecare, nu este diagnosticată. Trăiește cu ea mai mulți ani până ajunge la complicații și atunci se prezintă la doctor pentru altă problemă: o boală cronică de rinichi, o disfuncție sexuală, deteriorarea funcției cognitive.
„Pacienții hipertensivi, care nu au valori tensionale controlate, prezintă o deteriorare cognitivă mai accelerată”
Media10: Așa cum spuneați, infarctul și AVC-ul poate că sunt cele mai de temut și cele mai discutate complicații, însă apare, în timp, și această deteriorare cognitivă. Care este legătura dintre hipertensiunea arterială și deteriorarea cognitivă?
Dr. Laura Bogdan: Cu vârsta, apare o ușoară deteriorare cognitivă. S-a constatat că pacienții hipertensivi, care nu au valori tensionale controlate, prezintă o deteriorare cognitivă mai accelerată. În plus, s-a făcut legătura cu valorile tensionale necontrolate din timpul nopții pentru că atunci este mult greu să depistăm dacă avem o tensiune anormală. Pentru această situație, cabinetele medicale ale cardiologilor și, mai nou, ale medicilor de familie, dispun de niște dispozitive de monitorizare a tensiunii arteriale pe o perioadă de 24 de ore.
Așadar, putem să depistăm aceste valori tensionale necontrolate și în timpul nopții. Faptul că pacientul are tulburări de memorie, nu se mai poate concentra, are un deficit de atenție, uită cuvinte banale, nu mai poate să discute cu cineva pentru că nu-și găsește cuvintele duce la autoizolare, frustrare, anxietate, depresie. Deteteriorare cognitivă are un impact puternic asupra vieții pacienților și atunci trebuie să ținem sub control valorile tensionale crescute.
„Hipertensiunea poate să accelereze evoluția pacienților cu Alzheimer”
Media10: Hipertensiunea poate să accelereze apariția unor boli neurodegenerative, cum ar fi, de exemplu, boala Alzheimer?
Dr. Laura Bogdan: Hipertensiunea nu determină direct apariția bolii, dar poate să accelereze evoluția pacienților cu Alzheimer. De aceea, pacienții care sunt mai sensibili și la care se obține mai dificil un control tensional pentru că sunt niște oscilații, niște variații ale tensiunilor, pot să facă hipotensiune, pusee de tensiune.
Media10: Există niște măsuri de prevenție pe care pacienții le pot lua astfel încât să nu ajungă la această deteriorare cognitivă majoră?
Dr. Laura Bogdan: În primul rând, măsurile de prevenție constau în controlul valorilor tensionale pe toată perioada unei zile, atât ziua, cât și noaptea. Noaptea, tensiunea arterială trebuie să fie cu 20% mai mică decât în timpul zilei. Dacă nu obținem acest lucru, atunci vorbim de profilul unui pacient care are un risc mai mare de accident vascular și de o deteriorare cognitivă. În al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că ținem sub control ceilalți factori de risc care influențează hipertensiunea arterială, cum ar fi: dislipidemia, diabetul, fumatul. În al treilea rând, pacientul trebuie să își păstreze un stil de viață activ: să fie activ fizic (plimbări prin parc, drumeții ușoare); mental (citit, ascultat muzică, mers la teatru, la film, rezolvat rebusuri), dar și social (să socializeze, să se întâlnească cu prietenii).
Hipertensiunea poate determina apariția bolii cronice de rinichi și invers
Media10: O altă complicație este cea legată de boala cronică de rinichi. Aceasta poate să fie și o consecință a hipertensiunii necontrolate. Cum pot valorile tensionale mari să afecteze sănătatea rinichilor?
Dr. Laura Bogdan: Tensiunea necontrolată terapeutic modifică vascularizația pentru că se produce o vasoconstricție, o perturbare a circulației în toate teritoriile. Prin urmare, atunci când pacientul vine la noi, îl investigăm ca să vedem dacă au fost afectate organele țintă: creier, inimă, rinichi. Totuși, afectarea renală nu apare de la început și nici nu este foarte zgomotoasă. De obicei, o descoperim prin efectuarea analizelor uzuale la șase luni sau la un an. Atunci când se depistează boala cronică de rinichi, pacientul se încadrează automat în clasa de risc vascular foarte mare. Mai exact, riscul pacientului de a suferi un accident vascular sau un infarct este mult mai mare.
De asemenea, relația este și inversă. Sunt pacienți care au boli de rinichi și care, în timp, asociază hipertensiune arterială în stadiile moderate. Aproximativ 50% dintre pacienți asociază hipertensiune în stadiile avansate, chiar și în dializă (90% au și hipertensiune arterială). Prin urmare, noi trebuie să privim pacientul hipertensiv ca un potențial candidat la deteriorarea funcției renale, așa cum un pacient cu boală renală poate să fie un potențial pacient hipertensiv.
Tulburările urinare și oboseala cronică, semne de alarmă
Media10: Există anumite semne care să atragă atenția pacientului cu privire la deteriorarea sănătății rinichilor?
Dr. Laura Bogdan: Pot să apară tulburări urinare: urinarea frecventă în timpul nopții sau în timpul zilei, dificultatea de a urina și cantitate redusă de urină. De asemenea, când vorbim de stadiile avansate (stadiul III), apare oboseala cronică (pacientul nu știe de ce obosește).
Media10: Ce putem face ca să prevenim boala cronică de rinichi?
Dr. Laura Bogdan: Este important ca pacienții să participe activ la monitorizarea tensiunii arteriale. Mulți dintre ei își iau tensiunea o dată la șase luni, atunci când vin la cabinet sau o dată pe lună. Nu este suficient! Este adevărat că la cabinet nu întrunim condițiile ideale pentru măsurarea valorilor tensionale. Sunt emoțiile, stresul, așteptarea și atunci se recomandă ca pacientul să-și facă o monitorizare acasă cu o săptămână înainte de vizita medicală. Mai exact, să își ia singur tensiunea dimineața și seara, iar apoi să vină cu acele valori la doctor. Facem o medie a tensiunilor și astfel ne putem da seama cât de bine este controlată tensiunea.
O altă variantă este monitorizarea tensiunii timp de 24 de ore, dar aceasta nu se poate aplica la toți pacienții. Există o categorie de pacienți care sunt mai anxioși, care se simt deranjați de prezența acestei manșete pe mână timp de 24 de ore. Practic, își creează singuri o creștere tensională. Prin urmare, întotdeauna tratăm diferit fiecare caz în parte.
„Diabetul, fumatul, dislipidemia pot să influențeze apariția disfuncțiilor sexuale”
Media10: Hipertensiunea poate să fie o cauză a apariției disfuncțiilor sexuale?
Dr. Laura Bogdan: Sunt pacienți care prezintă aceste disfuncții sexuale și care ajung mai întâi la urolog pentru investigații. Ulterior, după excluderea altor factori, se constată că pacientul este hipertensiv sau diabetic. Trebuie să știm că diabetul, fumatul, dislipidemia pot să influențeze apariția disfuncțiilor sexuale pentru că se produce același fenomen. Așa cum am vorbit despre inimă, creier și rinichi, tot printr-o modificare a circulației zonale se produc și aceste disfuncții sexuale. Pacienților le este mai greu să discute lucrurile acestea și, de obicei, găsesc alte motive pentru problema pe care o au.
Prin urmare, se ajunge mai greu la depistarea hipertensiunii arteriale. Sunt situații în care vorbim de o tensiunea mascată, în care pacientul vine la cabinet și are tensiunea perfectă, iar acasă, în condițiile lui de muncă, valorile tensionale sunt crescute. Genul acesta de hipertensiune este un pic mai greu de diagnosticat. Practic, pacientul și-o poate depista singur dacă are acel dispozitiv de măsurat. Nu prea are simptome, dar îi ridică un semn de întrebare și atunci noi, cardiologii, putem să investigăm mai departe.
Trebuie să ținem sub control valorile tensionale crescute
Media10: Cum pot fi gestionate și prevenite disfuncțiile sexuale în cazul pacienților cu hipertensiune?
Dr. Laura Bogdan: E foarte important să obținem controlul valorilor tensionale. Sunt și cazuri în care pacienții observă o modificare a activității sexuale la inițierea tratamentului antihipertensiv și atunci devin un pic susceptibili la adminitrarea lui. Totuși, pacienții trebuie să fie deschiși cu medicul. În cazul în care apar aceste probleme, noi putem să apelăm și la alte clase terapeutice. De obicei, disfuncțiile sexuale sunt descrise la clasele de medicamente numite betablocante și diuretice, însă sunt rare cazurile în realitate. Oricum, pacientul trebuie să ia în calcul că inclusiv boala de bază poate fi cauza acestei probleme.
Media10: La modul general, care trebuie să fie stilul de viață al pacientului cu hipertensiune astfel încât să nu ajungă la complicații?
Dr. Laura Bogdan: Pacientul trebuie să conștientizeze de la început importanța acestei afecțuni, să își respecte tratamentul, să respecte controalele periodice și să își modifice stilul de viață dacă există probleme. De exemplu, dacă pacientul este sedentar, atunci trebuie să introducă un pic de activitate fizică în rutina lui. 30-40 de minute de efort fizic, de obicei aerob: un mers mai rapid, bicicletă, înot, cinci zile pe săptămână. Dacă alimentația pacientului este bazată mai mult pe grăsimi, carne grasă, prăjeli, trebuie să treacă la stilul mediteranean în care să predomine legumele crude sau gătite.
De asemenea, trebuie să evite dulciurile, să evite consumul exagerat de alcool, să scadă în greutate dacă are o tendință de obezitate și să își respecte perioadele de somn. Nu există o anumită rețetă, doar că este nevoie de perseverență. Dacă respectăm aceste recomandări o lună și după aceea ne întorcem la vechiul nostru stil de viață, atunci nu obținem nimic.
Stresul favorizează creșterea valorilor tensionale
Media10: Care este impactul stresului asupra sănătății inimii? Poate acesta să ducă la creșterea valorilor tensionale?
Dr. Laura Bogdan: Stresul este din ce în ce mai implicat în apariția afecțiunilor cardiovasculare pentru că favorizează creșterea valorilor tensionale, creșterea ritmului cardiac și determină perturbări în ritmul somn-veghe. Din păcate, stresul este și foarte greu de gestionat, mai ales că viața de acum vine și cu mai multe griji, deci un stres mai mare.
Media10: Pacienții pot ajunge să sufere un accident vascular cerebral dacă au tensiunea mare?
Dr. Laura Bogdan: Pacienții pot să sufere un AVC dacă tensiunea este mare la un puseu hipertensiv, dar pot să sufere un AVC și dacă prezintă scăderi tensionale bruște. De obicei, se pot produce accidente vasculare hemoragice prin scăderea tensiunii sau prin faptul că apar modificări la nivelul vaselor creierului. Ele se modifică atunci când pacientul are hipertensiune și apar acele microanevrisme (un fel de slăbire a peretelui vascular). De altfel, dacă pacienții se plâng de dureri de cap, tulburări de echilibru, atunci îi trimitem la neurolog. Se fac investigații prin rezonanță magnetică și se pot depista chiar și microhemoragii. Acele microhemoragii sau acele infarcte lacunale duc, până la urmă, la același lucru (la AVC).
Prin tratament, scădem riscul cardiovascular, riscul pe care noi îl calculăm când pacientul vine cu valori foarte mari, când are și un colesterol mare, o tensiune mare, fumează. Dacă el își schimbă acest stil de viață, riscul scade. Nu toți pacienții fac AVC, dar nu putem nici să le garantăm că nu vor suferi niciodată un asemenea eveniment.
„Pacientul poate să aibă o sincopă, să sufere un traumatism sau chiar un accident vascular ischemic”
Media10: Ce riscuri aduce tensiunea arterială mică și cum o putem controla?
Dr. Laura Bogdan: Tensiunea arterială scăzută înseamnă scăderea tensiunii sistolice sub 90 mm Hg și a tensiunii diastolice sub 70 mm Hg. Dacă pacienții au amețeli, tulburări de echilibru, dacă scăderea tensiunii survine brusc cum se întâmplă la pacienții cu Parkinson sau cu boală renală, pacientul poate să aibă o sincopă, să sufere un traumatism sau chiar un accident vascular ischemic. Prin urmare, este important să prevenim aceste scăderi de tensiune și să avem grijă la tratamentul hipertensiv. Uneori, această scădere de tensiune apare în perioadele de vară, când pacientul nu se hidratează suficient, transpiră mai mult și atunci trebuie micșorate dozele la medicamentele antihipertensive. De asemenea, anemiile pot să determine și ele o scădere tensională, boala cronică de rinichi, precum și pacienții dializați la care trebuie să evităm scăderile acestea de tensiune pentru a nu se închide fistula arteriovenoasă.
