Anemia. Ce analize și investigații sunt recomandate?

Crezi că suferi de anemie și nu știi cum o poți depista? Anemia este o afecțiune caracterizată prin scăderea hemoglobinei sub valorile normale. Din păcate, este des întâlnită în ziua de azi, dar depistarea ei se face destul de târziu. Pacienții suspectează, în urma simptomelor, că ar putea fi vorba de această boală, însă, de multe ori, nu știu cum pot verifica acest lucru. Hemoleucograma, sideremia, feritina, coprocultura și ciancobalamina sunt niște teste și investigații pe care medicul le poate recomanda atunci când suspectează o anemie. În ce constau acestea? Află din articolul de mai jos:

Anemia poate apărea ca urmare a deficitului de fier (anemia feriprivă), a deficitului de vitamina B12 sau vitamina B9 (anemia megaloblastică), dar și prin distrugerea globulelor roșii (anemia hemolitică) sau scăderea hemoglobinei (talasemia). Prin urmare, în funcție de factorii care determină această afecțiune, există mai multe teste și analize care pot ajuta medicul să stabilească diagnosticul cu exactitate.

„Anemia poate fi provocată de mai mulți factori diferiți, iar originea acesteia determină și clasificarea. Nu există o investigație universală pentru diagnosticarea ei, ci o serie de analize ale căror rezultate le pot confirmă sau infirmă  acest diagnostic”, spune dr. Alina Bădescu, medic specialist gastroenterolog, doctor în științe medical la Centrul Medical Mogoș Med din Craiova.

Hemoleucograma completă, prima analiză de sânge recomandată pentru diagnosticarea anemiei

Hemoleucograma completă (HLG) este una dintre cele mai des utilizate analize de sânge și este inclusă în setul analizelor de rutină. Cu ajutorul ei, medicul poate afla informații legate de numărul trombocitelor, globulelor albe (limfocite) și roșii din sângele pacientului. Un nivel scăzut al hemoglobinei reprezintă un semn de anemie, așa cum afirmă și dr. Alina Bădescu: „Hemoleucograma completă îi furnizează medicului specialist informații cu privire la numărul leucocitelor din sânge, numărul globulelor roșii din sânge, procentul acestora și media volumului lor, numărul trombocitelor din sânge, cantitatea de hemoglobină, concentrația medie și media volumului acesteia.”

Ce tipuri de anemie putem depista cu ajutorul sideremiei?

Un alt test care poate fi efectuat la pacienții suspecți de anemie este sideremia. Această analiză determină cantitatea de fier din sânge. Cu ajutorul ei, medicul poate identifica dacă este pacientul este suspect de anemie feriprivă, hemolitică sau de talasemie. Prin urmare, o valoare anormală a sideremiei înseamnă că putem avea anemie. În funcție de vârsta și de sexul pacientului, valorile de referință sunt diferite, necesarul de fier fiind mai mic la bărbați și mai mare la femei și copii.

„Sideremia măsoară cantitatea de fier din sânge. În urma acestei analize se poate stabili dacă metabolizarea fierului în organism se desfășoară în parametri optimi. Analiza poate depista anemia feriptivă, anemia hemolitică sau talasemia. Valorile normale de fier în sânge sunt diferite în funcție de sex și vârstă: 50-175 mcg/dL la bărbați; 40-150 mcg/dL la femei; 50-120 mcg/dL la copii. Necesarul de fier este mult mai mare la copii și femei, comparativ cu bărbații”, precizează medicul gastroenterolog.

Feritina serică depistează deficiențele și excesul de fier din sânge

În cazul anumitor pacienți, medicul poate indica efectuarea feritinei serice, o analiză care ajută la diagnosticarea anumitor deficiențe, dar și a excesului de fier din sânge. În plus, dacă feritina serică este crescută, se pot depista și alte afecțiuni grave, printre care: inflamații severe, infecții cronice, boli hepatice, boli autoimune, cancer. În schimb, pentru depistarea anemiei, feritina serică nu este o analiză care să poată stabili diagnosticul precis. Prin urmare, medicul va recomanda efectuarea sideremiei și a capacității totale de legare a fierului (CTLF).

„Feritina serică măsoară nivelul feritinei serice pe care organismul o stochează ca rezervă. În urmă acestei analize se pot depista atât deficiențele, cât și excesul de fier din sânge. Nivelul crescut de feritină poate indică și alte afecțiuni precum: inflamațiile severe, infecțiile cronice, bolile hepatice și cele autoimune, dar și anumite tipuri de cancer. Pentru diagnosticarea acestora este nevoie, însă, și de efectuarea altor investigații medicale. Pentru că nivelul scăzut sau crescut al feritinei serice nu este întotdeauna edificator pentru diagnosticarea anemiei, acest test se face, de regulă, împreună cu sideremia și cu CTLF. CTLF măsoară concentrația transferinei și rezultatul indică capacitatea totală de legare a fierului”, spune dr. Alina Bădescu, medic specialist gastroenterolog, doctor în științe medical la Centrul Medical Mogoș Med din Craiova.

„Ciancobalamina este analiza care determină dacă anemia este cauzată de un deficit de vitamina B12”

Deficitul vitaminei B12 pe o perioadă lungă de timp duce la apariția anemiei. Așadar, este foarte important să verificăm periodic dacă valoarea acesteia este normală. Cum facem asta? Cu ajutorul ciancobalaminei, o analiză des utilizată în depistarea aportului scăzut de vitamina B12. Ingestia insuficientă și malabsorbția, un nivel scăzut al transcobalaminei, anumite afecțiuni ale intestinului subțire, precum și operațiile ne pot predispune carenței de vitamina B12.

Ciancobalamina este analiza care determină dacă anemia este cauzată de un deficit de vitamina B12. Vitamina B12 contribuie la maturarea eritrocitelor. Deficiențele pot cauza o maturare anormală a precursorilor acestora, dar și o supraviețuire redusă a hematiilor. De asemenea, poate determina și prezența megaloblastelor. Printre cele mai comune cauze ale carenței de vitamina B12 se numără: ingestia insuficientă și malabsorbția, deficitul de transcobalamina, afecțiunile intestinului subțire sau intervențiile chirurgicale (de exemplu, gastrectomia, boală celiaca, sau deficite enzimatice)”, afirmă medicul gastroenterolog.

Folatul seric depistează hemoragiile oculte din scaun

Folatul seric (acidul folic) este o altă analiză din sânge care ajută la depistarea hemoragiilor oculte din scaun, precum și la identificarea resturilor de hemantină. Specificitatea acestuia este, însă, desul de redusă și asta pentru că un rezultat pozitiv nu înseamnă neapărat că avem o hemoragie la nivel digestiv. De exemplu, dacă pacientul a mâncat mai multă carne înainte de ziua recoltării, rezultatul poate fi diferit. Pentru a ne asigura că diagnosticul este corect, se poate efectua testul imunochimic fecal (FIT) care are o precizie mult mai mare.

„Determinarea folatului seric este un factor de creștere important al elementelor celulare. Depistează hemoragiilor oculte din scaun și identifică resturile de hematină. Este un test cu specificitate redusă deoarece poate ieși pozitiv în cazul unui consum crescut de carne în zilele anterioare recoltării. Mult mai eficient pentru depistarea hemoragiilor din tubul digestiv este testul FIT (Testul imunochimic fecal), în urmă căruia se recomandă evaluarea endoscopică de screening”, conchide dr. Alina Bădescu, medic specialist gastroenterolog, doctor în științe medicale la Centrul Medical Mogoș Med din Craiova.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

Hipertensiunea afectează rinichii, creierul, viața sexuală. Ce soluții de tratament există?

Next Post

DIABETUL și riscul cardiovascular. Cum recunoaștem semnele și ce facem?

Related Posts
Verified by MonsterInsights