Boala Crohn este o boală inflamatorie cronică a intestinelor care face parte din grupul de boli cunoscute sub numele de boli inflamatorii intestinale. Cauza bolii Crohn rămâne neclară, dar se crede că este rezultatul unei combinații de factori genetici, de mediu și a unei reacții anormale a sistemului imunitar. Dureri abdominale, diaree severă, oboseală, scădere în greutate și malnutriție sunt câteva dintre simptomele pe care le resimte pacientul. Despre cauzele apariției bolii Crohn, factorii de risc, manifestările specifice, tratamentul și schimbările care trebuie făcute în alimentație vorbim cu dr. Valentin Barbu, medic specialist gastroenterolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Ce sunt bolile inflamatorii intestinale și care sunt cele mai des întâlnite afecțiuni?
Dr. Valentin Barbu: Bolile inflamatorii intestinale reprezintă un set de afecțiuni ce se caracterizează prin inflamația cronică la nivelul tractului gastrointestinal. În timp, această inflamație provoacă leziuni. Principalele afecțiuni pe care le întâlnim la pacienți sunt boala Crohn si colita ulcerativă, care sunt greu de diferențiat din cauza simptomelor comune. Practic, diagnosticul este fundamentat pe o combinație de criterii clinice, imagistice, endoscopice și histologice.
Boala Crohn poate afecta orice segment al tractului gastrointestinal
Media10: Cum se caracterizează boala Crohn?
Dr. Valentin Barbu: Boala Crohn se caracterizează printr-o inflamație cronică persistentă sau recurentă care poate afecta orice segment al tractului gastrointestinal (începând de la nivelul cavității orale până la nivelul orificiului anal). Cea mai frecventă localizare este la nivelul ileonului terminal și a colonului. Inflamația în boala Crohn interesează toată grosimea peretelui în segmentele afectate (caracter transmural).
Media10: Care sunt cauzele apariției bolii Crohn?
Dr. Valentin Barbu: Boala Crohn rezultă din interacțiunea complexă dintre predispoziția genetică, factorii de mediu, factorii microbieni și microbiota intestinală ce duce la perturbarea unor răspunsuri imune și afectarea funcției de barieră intestinală. Cu alte cuvinte, nu există o cauză singulară, clar identificabilă a acestei afecțiuni.
Factori de risc pentru boala Crohn
Media10: Sunt anumiți factori de risc care ne pot predispune dezvoltării acestei afecțiuni?
Dr. Valentin Barbu: Etiopatogeneza acestei boli nu este complet elucidată, însă există câțiva factori predispozanți ai acestei boli, cum ar fi: dieta saracă în fibre, fructele și legumele proaspete, grăsimile saturate, alimentele semipreparate și de tip fast-food, expunerea la antibiotice din copilărie, rezidența în mediul urban, igiena exagerată. De asemenea, fumatul este asociat cu apariția acestei afecțiuni.
Media10: Ce manifestări are pacientul și cum evoluează acestea dacă nu mergem la medic de la început?
Dr. Valentin Barbu: Manifestările clinice variază în raport cu severitatea inflamației și localizarea bolii. Cele mai frecvente simptome și semne clinice sunt: durerea abdominală, respectiv diareea cronică și scăderea ponderală. Apariția complicațiilor poate modifica semnificativ prezentarea clinică. Tocmai de aceea diagnosticul precoce este esențial, pentru a permite instituirea cât mai rapidă a tratamentului și a evita apariția acestora.
Examen clinic și investigații pentru depistarea bolii
Media10: Cum se diagnostichează boala Crohn? De ce teste, investigații este nevoie?
Dr. Valentin Barbu: Nu există un test anume care să puna diagnosticul clar. De obicei, începem cu anamneza și examenul clinic al bolnavului. Acestea sunt completate cu un set de investigații care includ: teste de laborator, în special hemograma (identifică prezența anemiei), VSH, proteina C reactivă (markeri de inflamație), calprotectina fecală. Calprotectina fecală este un biomarker ce are o sensibilitate și o specificitate crescută pentru diagnosticul bolilor inflamatorii în general, nu doar a bolii Crohn.
De menționat că acesta nu trebuie făcut în mod uzual, ci doar în urma unei recomandări a medicului curant. De asemenea, endoscopia digestivă inferioară este foarte importantă pentru că poate, în primă fază, să ridice suspiciunea fie de boală Crohn, fie de colită ulcerativă. În cadrul acesteia, se pot preleva biopsii pentru examenul histopatologic ce pune diagnosticul de certitudine.
„Nu există un tratament care să vindece această afecțiune, ci doar să o stabilizeze”
Media10: Care sunt metodele de tratament? Boala Crohn se poate vindeca?
Dr. Valentin Barbu: Din păcate, bolile inflamatorii intestinale se caracterizează prin perioade de remisiune și activitate. Cu alte cuvinte, nu există un tratament care să vindece această afecțiune, ci doar să o stabilizeze. Scopul tratamentului în boala Crohn este inducția rapidă a remisunii și menținerea acesteia pe o perioadă cât mai lungă de timp. La ora actuală, tratamentul a evoluat foarte mult și este adaptat în funcție de severitatea bolii. Extensia acesteia și prezența sau absența complicațiilor este realizată cu ajutorul corticoterapiei, a terapiei imunosupresoare sau a agenților biologici. În situații particulare, există și tratament non-farmacologic reprezentat de terapia endoscopică, cât și de chirurgie.
Media10: Ce complicații pot să apară odată cu evoluția bolii?
Dr. Valentin Barbu: Persistența inflamației se asociază cu leziuni intestinale cumulative și ireversibile, precum și cu dezvoltarea progresivă a complicațiilor. Pot apărea complicații obstructive de tipul stenozelor intestinale (îngustări ale lumenului colonic), complicații infecțioase de tipul abceselor sau a fistulelor (o comunicare anormală). În general, pacienții cu boli inflamatorii intestinale au un risc mai mare de a dezvolta cancer colorectal comparativ cu populația generală. De asemenea, ei mai pot dezvolta și complicații osoase ca o consecință a malabsorbției de calciu și vitamina D.
Când este nevoie de intervenție chirurgicală?
Media10: Sunt situații în care poate fi nevoie și de intervenție chirurgicală?
Dr. Valentin Barbu: Intervențiile chirurgicale pot fi necesare la pacienții care prezintă o formă de boală refractară la tratamentul medicamentos. În plus, operația este indicată și la pacienții care nu tolerează terapia farmacologică sau care dezvoltă complicații din cele pe care le-am enumerat mai sus. Totuși, decizia chirurgicală trebuie foarte bine evaluată. Rezecțiile se limitează, în general, la segmentul afectat pentru a evita eventuale complicații.
Media10: Ce schimbări trebuie să facă pacientul diagnosticat cu boala Crohn în alimentație, dar și în stilul de viață?
Dr. Valentin Barbu: Dietele cu aport crescut de fructe și legume, reducerea cărnurilor procesate, carbohidraților rafinați și consmul de apă pentru hidratare au fost asociate cu un risc mai scăzut de simptome. Totuși, nu este de ajuns doar să mâncăm mai multe fructe și legume pentru a reduce riscul de apariție a manifestărilor bolii, ci sunt necesare schimbări în tot ceea ce consumăm. De asemenea, trebuie subliniat că fumatul crește de două ori riscul de apariție a bolii Crohn.
