Un junghi, o presiune, o înțepătură sau o arsură sunt simptomele pe care le descriu pacienții cu durere în capul pieptului. De multe ori, cauza apariției acesteia este de natură digestivă. Totuși, sunt situații în care durerea în capul pieptului poate semnala chiar un infarct miocardic. De ce apare durerea în capul pieptului? Ce afecțiuni se pot ascunde în spatele acestui simptom? Ce măsuri putem lua de acasă? În ce constă tratamentul? Ne spune dr. Ana-Maria Mitran, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Mulți pacienți vin la dumneavoastră și spun: „Mă doare în capul pieptului”. Ce înseamnă asta?
Dr. Ana-Maria Mitran: Durerea „în capul pieptului” este durerea sau disconfortul pe care pacientul îl localizează în partea de sus a abdomenului, pe mijloc, cu sau fără iradiere în jur și corespunde unei zone care se numește medical epigastru.
„Pacienții pot descrie durerea ca o apăsare/presiune, ca un junghiu sau o înțepătură, ca o arsură sau lovitură”
Media10: Cum resimt pacienții această durere?
Dr. Ana-Maria Mitran: În funcție de cauzele care stau la baza acestui simptom, pacienții pot descrie durerea ca o apăsare/presiune, ca un junghiu sau o înțepătură, ca o arsură sau lovitură. Aceasta mai poate fi resimțită și ca o foame dureroasă. Uneori nu o numesc durere, ci spun că este ca un gol în stomac sau o stare de leșin. Durerea poate fi localizată strict la acest nivel sau poate fi resimțită pe o suprafață mai mare a abdomenului (în cazurile grave poate cuprinde abdomenul în întregime, cum se întâmplă în cazul peritonitelor prin ulcere perforate, de exemplu), în spate sau chiar în sus, spre torace.
Durerea epigastrică poate semnala un infarct miocardic
Media10: Care pot fi cauzele ce duc la apariția durerii în capul pieptului?
Dr. Ana-Maria Mitran: Când vorbim de orice durere de la nivelul organismului, trebuie să luăm în considerare mai multe aspecte legate de aceasta, despre care este obligatoriu să întrebăm pacientul și pe care insistăm. În majoritatea situațiilor, diagnosticul poate fi pus precis sau cel puțin orientat corect către organul afectat tocmai prin aceste detalii. Ca să înțelegem mai bine această durere trebuie să știm ce organe avem în zona epigastrului: stomac, pancreas, colon. Suferințe diverse ale acestor organe, cum ar fi: gastrită, ulcer, pancreatită, colită, tumori, pot determina apariția durerii.
De asemenea, durerea poate fi resimțită în epigastru și de la organele din jur (colecist, ficat, plămân, inimă). Aici atrag atenția, în mod special, asupra durerii epigastrice în legătură cu infarctul miocardic. Durerea epigastrică însoțită de o stare de leșin/de epuizare, cu scăderea inexplicabilă a tensiunii arteriale sau modificări de puls trebuie să fie semnalul de alarmă care să ne facă să mergem imediat la medic, chiar prin serviciul de urgență.
Cum putem acționa de acasă dacă avem durere în capul pieptului?
Media10: Ce măsuri putem lua de acasă în momentul în care apare durerea în capul pieptului?
Dr. Ana-Maria Mitran: De cele mai multe ori, durerea epigastrică are ca și cauză o suferință a stomacului/intestinului de tip indigestie, gastrită sau ulcer. În primul rând, trebuie să analizăm dacă durerea a fost declanșată de ingestia vreunui aliment. Dacă da, întrerupem consumul acestuia sau avem un repaus alimentar total, temporar. Suplimentar, pot fi de ajutor preparatele care scad aciditatea gastrică (în caz de gastrite sau ulcere) sau antispasticele (în cazul tulburărilor funcționale ale intestinului).
În al doilea rând, dacă durerea este însoțită și de altfel de simptome, atunci luăm măsuri suplimentare. În caz de greață sau vărsături, nu forțăm reintroducerea mâncării și nici nu ne hidratăm excesiv. Apa se va consuma în cantități foarte mici – câte o gură, o dată. În cazul în care apare diareea, se va adopta un regim fără grăsimi (hidro-lacto-zaharat). Acesta este bazat pe orez simplu și fiert, pâine prăjită, compot îndulcit.
Când trebuie să ne prezentăm la medic?
Media10: Mulți pacienți tind să stea acasă până când simptomele se agravează și nu le mai pot controla. Când este indicat, de fapt, să mergem la medic și de ce?
Dr. Ana-Maria Mitran: Orice afecțiune simplă se poate complica dacă pacientul are și alte suferințe de fond. Astfel, banala indigestie cu varsături și diaree poate constitui un lucru grav pentru un pacient cu insuficiență renală (prin deshidratarea rapidă). De asemenea, durerea mare dintr-un ulcer poate fi însoțită de o creștere reflexă a tensiunii arteriale la un pacient cardiac și poate precipita o criză dureroasă a inimii (angină pectorală).
Așadar, prezentarea la medic se stabilește în funcție de câțiva factori: gradul de toleranță al durerii; timpul scurs de la debutul suferinței; semnele și simptomele de însoțire (greață, vărsături, febră, frison, modificări de tensiune/puls); capacitatea de control a durerii la domiciliu prin măsuri generale (regim) sau medicamente uzuale (antialgice/antispastice/antiacide); afecțiunile cronice asociate ale pacientului (hipertensiune, diabet, insuficiență renală cronică); schimbarea caracterului durerii la un pacient deja diagnosticat cu una din cauzele durerii epigastrice (ex: pacient cunoscut cu gastrită, la care durerea devine brusc mai intensă decât de obicei).
Cum se stabilește diagnosticul?
Media10: Cum se diagnostichează cauza durerii în capul pieptului? De ce investigații este nevoie?
Dr. Ana-Maria Mitran: Discuția cu pacientul (anamneza) ne ajută cel mai mult să stabilim diagnosticul. În general, detaliile pe care le cerem ne orientează în proporție de aproximativ 70% (din experiența mea) asupra organului afectat sau chiar a tipului de afectare. Așadar, vom întreba pacientul despre: modul de debut al durerii (brusc sau lent); momentul declanșării durerii (contextul în care a aparut – legat de masă/efort/stres etc); timpul scurs de la declanșare (când a început/de cât timp este durerea); caracterul durerii (ca o arsură/înțepătură/presiune/lovitură etc); localizare (vom ruga pacientul să ne arate cu mâna locul exact în care simte durerea); iradiere (vom întreba dacă durerea este resimțită și în alte zone, dacă „se duce și altundeva”); context de calmare sau agravare a durerii (poziții adoptate, medicamente utilizate etc).
După ce ne orientăm către cel mai probabil organ afectat și către un anumit tip de afecțiune, vom alege investigațiile potrivite pentru acesta: stomac – test antigen pentru Helicobacter pylori, endoscopie digestivă superioară, tranzit baritat; pancreas – amilaza și lipaza serică, trigliceride, ecografie abdominală, ERCP, CT/RMN abdominal; intestin – test pentru hemoragii oculte, endoscopie digestivă inferioară; ficat/colecist – transaminaze, bilirubină, ecografie abdominală, CT/RMN abdominal; plămân/inimă: radiografie toracică, EKG, troponină, ecografie cardiacă.
Ce alimente ar trebui evitate?
Media10: Sunt anumite alimente care pot declanșa durerea?
Dr. Ana-Maria Mitran: Există alimente care pot declanșa această durere când vorbim de o afectare a stomacului, colecistului sau colonului. În această categorie intră: condimentele (piper, ardei iute), alimentele grase (sosuri sau mâncăruri cu mult ulei – maioneză, salată de vinete, salată de icre, carne tocată, alimente prăjite, ceapă și usturoi călite), alimente acide (roșii și în special sos de roșii), alcool, cafea, ceai verde, ceai negru, ciocolată.
Media10: În ce constă tratamentul durerii în capul pieptului?
Dr. Ana-Maria Mitran: Tratamentul este ghidat în funcție de organul afectat. Pe lângă evitarea alimentelor mai sus menționate, avem la dispoziție medicamentele antiacide, protectoare ale mucoasei gastrice, antispastice, antialgice, coleretice, care pot fi prescrise pentru tratamentul la domiciliu. Pentru cazurile grave (pancreatită acută, colecistită acută, pleurită, infarct micoardic, tumori), tratamentul este administrat strict sub supraveghere, în spital, în secții special destinate. De cele mai multe ori, se face sub monitorizare continuă pentru că tratamentul poate fi injectabil/perfuzabil sau intervențional/chirurgical.
Cum prevenim durerea în capul pieptului?
Media10: Ce putem face ca să prevenim apariția acestui simptom?
Dr. Ana-Maria Mitran: Pentru majoritatea situațiilor însoțite de acest tip de durere se recomandă un stil de viață sănatos. Mai exact, să consumăm alimente neprocesate, fără coloranți/conservanți/aditivi/potențiatori de arome; să alegem surse de încredere pentru alimente; să consumăm în proporție de 50% mâncare crudă și să avem un ritm regulat al meselor. De asemenea, să evităm amestecurile dificil de prelucrat de către organism.
Nu e indicat să cosumăm mai multe tipuri de proteine animale la o masă și este de preferat să nu mâncăm proteine împreună cu carbohidrați: carne+cartofi/orez/paste, ci carne+salata și, separat, orez/cartofi/paste cu salată. Fructele nu trebuie consumate imediat după masă, ci la distanță de cel puțin două ore. Alte recomandări ar fi: fără fumat și cafea în loc de mic dejun, să consumăm alcool doar ocazional și în cantități mici, fără stres în exces și să avem un somn odihnitor.
