Boala arterială periferică (BAP) afectează, cel mai adesea, arterele din picioare. Din acest motiv, diagnosticul bolii este extrem de important. În acest fel, medicul ne poate recomanda tratamentul corespunzător. Procesul de ateroscleroză care cauzează apariția acestei boli poate duce, în timp, la probleme grave, posibil fatale. Despre cauze, factori de risc, soluții de tratament și prevenție ne vorbește asist. univ. dr. Silviu Bordu, medic primar chirurgie generală la Centrul Medical Mogoș Med din Craiova.
Boala arterială periferică este o afecțiune des întâlnită, în care o acumulare de depozite grase (numite ateroame, alcătuite din colesterol și alte substanțe) în artere împiedică sau blochează alimentarea cu sânge a mușchilor din picioare. Concret, boala arterială periferică reprezintă îngustarea arterelor periferice (cele din exteriorul inimii și creierului), adică cele care funcționează la nivelul picioarelor, stomacului, brațelor și capului. „Periferice” înseamnă, în acest caz, că arterele sunt situate departe de inimă, în regiuni mai îndepărtate ale corpului.
„Boala arterială periferică este o afecțiune a arterelor membrelor inferioare cauzată de obstrucția arterelor de cel puțin 50%. Apariția bolii este dată de mai mulți factori, cum ar fi: ateroscleroza, diabetul zaharat, boli inflamatorii, embolii, tromboze. Persoanele diabetice, cardiace, sedentare și cu predispoziție genetică, fumătorii se află în categoria de risc”, spune asist. univ. dr. Silviu Bordu, medic primar chirurgie generală.
Cum recunoaștem boala?
Durerea și oboseala membrelor, dificultatea în timpul mersului, apariția unor leziuni pe piele sunt simptomele care ar trebui să ne dea de gândit și să ne trimită la un specialist. În urma examenului clinic și efectuarea unor investigații, medicul poate stabili cu certitudine dacă pacientul are sau nu boală arterială periferică.
„În primul rând, apare durerea, care poate fi asociată cu oboseala membrelor, durere în repaus, dificultate în timpul mersului și leziuni ale pielii. Prin urmare, pacientul trebuie să se prezinte la medic atunci când apar unele dintre aceste simptome. Neglijarea manifestărilor duce la complicații catastrofale, care se pot solda cu amputații ale membrelor inferioare sau, în unele cazuri, deces. În al doilea rând, pentru a diagnostica boala este nevoie de un examen clinic al pacientului, iar apoi de efectuarea ecografiei Doppler de membre inferioare. Investigația <<gold standard>> este arteriografia, dar aceasta este o metodă invazivă”, precizează medicul.
Pacienții cu BAP au nevoie de o îngrijire multidisciplinară
Boala arterială periferică este o afecțiune complexă, iar pacieții diagnosticați cu aceasta au nevoie de o îngrijire multidisciplinară: medic de familie, cardiolog, diabetolog, radiolog, chirurg. Tratamentul poate fi în scop profilactic, prin adoptarea unui stil de viață sănătos și renunțarea la vicii, sau în scop curativ, când boala se află deja într-un stadiu avansat și atunci este nevoie de intervenție chirurgicală.
„În funcție de cauza care a declanșat boala, este nevoie de mai mulți specialiști pentru stabilirea diagnosticului corect, dar și pentru administrarea tratamentului curativ. În funcție de specificul bolii, pacientul poate ajunge de la medicul de familie la cardiolog, diabetolog, radiolog până la chirurgul generalist și cel vascular. În ceea ce privesc soluțiile de tratament, avem tratament profilactic și curativ. Cel profilactic se referă la o dietă corespunzatoare, încetarea fumatului, controlul tensiunii, glicemiei și colesterolului. Tratamentul curativ se referă la intervențiile chirurgicale care sunt luate în considerare atunci când boala este într-un stadiu avansat”, explică asist. univ. dr. Silviu Bordu, medic primar chirurgie generală la Centrul Medical Mogoș Med din Craiova.
Ce intervenții chirurgicale se pot face și în ce constau?
În situațiile grave, în care tratamentul medicamentos nu mai are efect, pacienții cu boală arterială periferică pot avea nevoie de intervenție chirurgicală. În funcție de complicațiile bolii și de starea pacientului, medicul va lua în calcul mai multe variante: intervenția de by-pass pentru revascularizarea membrului afectat, endarterectomia pentru îndepărtarea plăcii de aterom din artera bolnavă, implantul de stent atunci când avem stenoze ale arterelor sau neoplazii.
„Intervenția de by-pass constă în revascularizarea membrului afectat prin ocolirea porțiunii afectate. Endarterectomia presupune îndepărtarea obstacolului, al plăcii de aterom din artera bolnavă. Dilatarea cu balonaș și stent este luată în calcul atunci când avem stenoze ale arterelor sau în patologia neoplazică”, declară medicul.
Sfaturi pentru pacienți
Persoanele fumătoare, diabeticii, cardiacii și vârstnicii trecuți de 65 de ani se află în categoria de risc și trebuie să fac screening periodic pentru a depista la timp afecțiunea. De asemenea, pacienții cu BAP trebuie să respecte niște reguli generale: alimentație sănătoasă, sport, să nu fumeze, să nu stea foarte mult în picioare și în frig pentru a evita complicațiile.
„În primul rând, pacienții trebuie să aibă o alimentație sănătoasă, să facă sport (mersul pe jos ajută foarte mult), să renunțe la fumat, să evite frigul, umezeala și statul prelungit în picioare. În al doilea rând, este important să mergem la medic periodic pentru un control de rutină. Screeningul este adresat în special persoanelor fumatoare, diabeticilor, cardiacilor și persoanelor trecute de 65 de ani. Altfel, putem preveni boala în sine sau complicațiile acesteia”, conchide dr. Silviu Bordu.
