Vărsăturile, diareea, starea generală de rău sunt simptomele tipice toxiinfecției alimentare. Vara, se întâlnesc cele mai multe cazuri de toxiinfecție alimentară. Cele mai multe persoane au forme ușoare de boală care durează câteva ore sau zile și se pot autoîngriji singuri la domiciliu, hidratându-se adecvat. Hidratarea este extrem de importantă, la fel și alimentația. Ce trebuie să știm? Cum acționăm corect astfel încât să scăpăm cât mai rapid de starea de rău? Cum evităm complicațiile? Când trebuie să mergem la medic? Ce măsuri este bine să le luăm pentru a evita toxiinfecția alimentară? Aflăm de la dr. Alina Bădescu, medic specialist gastroenterolog, doctor în științe medical, la Centrul Medical Mogoș Med din Craiova.
Media10: Ce reprezintă intoxicațiile alimentare?
Dr. Alina Bădescu: Intoxicația alimentară (toxiinfecția alimentară) este o afecțiune acută sau subacută apărută izolat, individual, sau la un grup de persoane că urmare a consumului de alimente sau băuturi contaminate cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau paraziții. Aceste toxine pot contamina hrană în orice moment al procesului de procesare sau de producție. Contaminarea poate avea loc și în timpul manipulării sau pregătirii ei la domiciliu. Este o afecțiune prezentă mai frecvent în sezonul cald, perioada în care microorganismele se multiplică mult mai mult. De cele mai multe ori, simptomele sunt ușoare iar pacientul poate fi tratat la domiciliu, însă în cazuri severe poate fi necesară chiar internarea. Nu trebuie făcută confuzia între intoxicația/ toxiinfecția alimentară și indigestia sau alergiile alimentare. Acestea sunt afecțiuni diferite, chiar dacă unele simptome sunt asemănătoare. Toxiinfecția alimentară este cauzată de ingerarea de alimente ori băuturi contaminate cu bacterii, paraziți sau virusuri; indigestia apare atunci când alimentele consumate sunt fie alterate, fie sunt consumate în exces, iar alergiile alimentare determina erupții pe piele sau pete roșii pe corp.
De ce apare toxiinfecția alimentară
Media10: Care sunt cauzele toxiinfecțiilor alimentare?
Dr. Alina Bădescu: Unii agenți patogeni cauzează toxiinfecție alimentară imediat după ce au fost ingerati. În alte cazuri, debutul simptomelor poate apărea după câteva ore sau zile. Cei mai întâlniți agenți patogeni care cauzează toxiinfecție alimentară sunt: virusuri (norovirusul, anterior denumit şi virus NorwalK, Rotavirus; Sapovirus; Virusul hepatitei A), bacterii – cea mai frecventă cauza a intoxicației alimentare (salmonella; clostridium perfringens; campilobacter; stafilococul auriu, listeria, e. coli) paraziții – pot trăi în sistemul digestiv și pot rămâne nedetectați ani de zile (giardia, amoeba, trichinella și tenia, ascaris lumbricoides; oxiuri sau enterobiasis), toxine (produse de bacterii (enterotoxine, citotoxine, exotoxine, neurotoxine); produse de plante: toxine din ciuperci, beladona, ricin, cucută); produse de animale-scombrotoxina (peste – ton, macrou, sardine, brânză tip șvaițer), toxina Ciguatera (alge), saxitoxina (alge) și substanțe chimice nocive mai ales mercurul din apă contaminată sau pesticidele, bifenili policlorinați).
Media10: Care sunt alimentele care provoacă sau sunt asociate cel mai mult toxiinfecțile alimentare și la ce trebuie să fim atenți?
Dr. Alina Bădescu: Anumite produse sunt mai susceptibile decât altele să provoace astfel de manifestări, mai ales dacă sunt depozitate, preparate sau gătite necorespunzător. Totuși, orice aliment poate fi contaminat în timpul procesării sau în alte etape ale lanțului de producție alimentară, inclusiv prin contaminarea încrucișată de la carnea crudă care poate avea loc în bucătărie. Acest lucru este cu atât mai important în cazul alimentelor gata de consumat, cum ar fi salata. Deoarece aceste alimente nu sunt gătite, germenii nu pot fi distruși și pot cauza boală.
Iată câteva dintre alimentele care pot provoca toxiinfecție alimentară:
- carne de pasare (pui, rață sau curcan) crudă sau gătită parțial;
- ouă crude sau fierte moi;
- lapte nepasteurizat și lactatele preparate din acesta;
- fructe de mare și crustacee crude;
- fructe (în special cele de pădure, pepenii și salatele de fructe preambalate);
- legume (în special salata, spanacul, varza, țelina și roșiile)
- făină brută; semințe încolțite și crescute sub formă de vlăstari;
- orez; mezeluri.
- Pentru a evita contaminarea alimentelor cu microorganisme patogene care pot provocă toxiinfecții alimentare este recomandată păstrarea și prepararea acestora la temperaturile corespunzătoare, suficient de înalte pentru a distruge microorganismele patogene precum și refrigerarea acestora în condiții optime. Măsurile de bază care te ajută să previi apariția unei intoxicații alimentare trebuie respectate cu strictețe, mai ales dacă în casă se află copii, femei însărcinate și persoane în vârstă:
Măsurile de bază care te ajută să previi apariția unei intoxicații alimentare trebuie respectate cu strictețe, mai ales dacă în casă se află copii, femei însărcinate și persoane în vârstă:
- Păstrarea alimentele la temperaturi cuprinse între 4-8 grade Celsius;
- Toți membrii familiei trebuie să se spele frecvent pe mâini, mai ales înainte de prepararea alimentelor și de a lua masă;
- Spălarea cu atenție recipientele în care sunt gătite alimentele;
- Spălarea corectă a legumelor, fructelor și verdețurilor;
- Evitarea consumului de ouă crude;
- Folosirea unei sursă potabilă de apă pentru consum și gătirea alimentelor.
Media10: Cum se manifestă toxiinfecțiile alimentare?
Dr. Alina Bădescu: Simptomele tipice sunt: greața, vărsăturile, crampele abdominale, diareea, febra și frisoanele. Tratamentul depinde de cauza bolii și de severitatea simptomelor. Unii germeni determină simptome după câteva ore de la consumul de alimente contaminate, în timp ce alții după câteva zile. Cele mai multe persoane au forme ușoare de boală care durează câteva ore sau zile și se pot autoîngriji singuri la domiciliu, hidratându-se adecvat. În unele cazuri sunt necesare antibiotice sau antiparazitare, odată identificată cauza. Totuși, unii pacienți trebuie să fie tratați în spital pentru înlocuirea intravenoasă a lichidelor și anumite toxiinfecții alimentare pot cauza complicații pe teren lung sau chiar decesul.
Ce putem face pentru a reduce simptomele
Media10: Ce trebuie să facem de la apariția primelor simptome?
Dr. Alina Bădescu: De la debutul primelor simptome, în cazul unor toxiinfecții alimentare ușoare, simptomatologia se ameliorează prin adoptarea unor măsuri simple: repaos alimentar inițial, hidratare corespunzătoare, evitarea alimentelor grase, procesate, prăjite, consumul de alimente ușoare precum orez fiert, pâine prăjită, introduse treptat în dietă, eliminarea sucurilor acidulate din alimentație, inclusiv a alcoolului și băuturilor care pot fermentă (de exemplu sucuri de fructe).
În situația unei toxiinfecții alimentare severe este necesară prezentarea la medic pentru diagnostic și tratament, mai ales în cazul copiilor mici și al vârstnicilor deoarece riscul de deshidratare este ridicat în cazul acestora. În funcție de cauza toxiinfecției și de severitatea simptomelor medicul poate prescrie inclusiv tratament antibiotic (în urmă analizelor medicale de laborator).
Când mergem la medic și de ce
Media10: Când trebuie să mergem la medic?
Dr. Alina Bădescu: Mergem imediat la un consult medical dacă sunt prezente simptome severe, cum ar fi: sânge în scaun, febră înaltă (>38.30C), vărsături frecvente care împiedică hidratarea pe gură (ceea ce ar putea duce la deshidratare), semne de deshidratare: scăderea sau absența urinării, gură uscată, senzație intensă de sete, amețeală și stare de slăbiciune generalizată, diaree care persistă mai mult de 3 zile: durere severă abdominală care nu se ameliorează după scaun, hipotensiune arterial sau tendința la lipotimie (leșin), tahicardie (bătăi rapide ale inimii).
Există unele grupuri de persoane cu risc crescut de apariție a complicațiilor mult mai rapid, fiind necesar consultul imediat de către un medic: adulții peste 65 de ani, copiii sub 5 ani, femeile gravide sau pacienții cu boli cronice: diabet, boală cronică de rinichi care necesită dializă, boală cronică de ficat, alcoolism, HIV/SIDA, pacienții cu imunitate scăzută că urmare a tratamentului imunosupresor, chimio și radioterapie.
Soluții de tratament
Media10: În ce constă tratamentul corect? Ce este indicat să facem acasă?
Dr. Alina Bădescu: Tratamentul depinde de cauza bolii, dacă este cunoscută, și de severitatea simptomelor. În marea majoritate a cazurilor, tratamentul medicamentos al toxiinfecțiilor alimentare nu este necesar. Totul se rezolvă de la sine în 2-3 zile și nu necesită spitalizare sau administrarea de medicamente. Este foarte importantă hidratarea corectă pentru a înlocui lichidele și sărurile pierdute prin vărsături și diaree. Medicația antidiareică nu este de obicei recomandată în tratamentul intoxicațiilor alimentare, pentru că se stopează astfel mecanismul de curățire a intestinului de microorganismele patogene, precum și de toxinele acestora. Tratamentul cu probiotice este de ajutor, însă momentul administrării poate varia, în funcție de starea pacientului.
Tratamentul antibiotic se recomandă doar în cazul toxiinfectiilor alimentare declanșate de bacterii. Botulismul necesită că și tratament administrarea de antitoxină botulinică precum și monitorizarea atentă a complicaților posibile. Listerioza poate fi gravă mai ales dacă apare la femeile însărcinate pentru că poate provoca moartea fătului, fiind obligatoriu tratamentul antibiotic. Toxoplasmoza prezintă un risc crescut de a se agrava în cazul femeilor însărcinate și este tratată cu spiramicină. În caz de toxiinfecție cauzată de ingerarea unor substanțe toxice, se recomandă dializă și curățarea organismului de urmele acelei substanțe.
Câteva sfaturi și remedii care pot fi urmate acasă și care pot ajută în ameliorarea simptomelor:
- Hidratare – se recomandă consumul de băuturi sportive bogate în electroliți, sucuri de fructe și apă de nuca de cocoș care pot restabili nivelul de carbohidrați și pot ajută în combaterea oboselii. Evită cofeină, care poate irita tractul digestiv. Ceaiurile decofeinizate, cu ierburi liniștitoare, cum ar fi mușețelul, mentă și păpădia pot ameliora simptomele și pot ajută la calmarea stomacului deranjat.
- Odihna – cât de mult posibil. De asemenea, un aport de vitamine și multiminerale poate contribui la ameliorarea stărilor.
- Alimentație – cel mai recomandat este introducerea în dietă a alimentelor solide, produse simple de digerat, sărace în grăsimi, până când diareea și vărsăturile se remit, cum ar fi: biscuiții cu sare, pâinea prăjită, bananele, orezul, piureul de cartofi, legumele fierte, supă de pui, sucurile diluate de fructe; Este recomandată evitarea consumul de alimente mai greu de digerat, precum: produse lactate, în special lapte și brânzeturi; alimente grase; alimente prăjite; alimente foarte condimentate sau picante; alimente bogate în zahăr; cafeină; alcool.
Media10: În astfel de cazuri apare deshidratarea. Cât de mult ajută sărurile de rehidratare?
Dr. Alina Bădescu: Deshidratarea este complicația severă cea mai frecventă. Dacă un adult sănătos care bea suficientă apă poate să refacă pierderea de lichide ca urmare a scaunelor apoase sau vărsăturilor, sugarii, copiii mici, persoanele în vârstă sau pacienții cu imunitate scăzută se pot deshidrata sever. În acest caz se impune spitalizarea și înlocuirea intravenoasă a lichidelor. În cazuri extreme, deshidratarea poate fi fatală. Este recomandată folosirea soluțiilor speciale pentru rehidratare, concepute special pentru restabilirea echilibrului hidroelectrolitic, siropuri rehidratante (SunLyte, hidrasec), pentru fiecare scaun diareic este indicat consumul unui pahar mare de astfel de sirop. Trebuie evitate băuturile energizante, carbogazoase și sucurile din fructe care conțin prea mult zahăr și prea puțini electroliți. În cazurile mai puțin grave sunt folosite băuturi preparate în casă, precum ceaiurile îndulcite, compoturile proaspete sau zeamă de legume.
