Artroza genunchiului sau gonartroza este o afecțiune a articulațiilor frecvent întâlnită. Tratamentul este complex, se bazează pe mai multe etape și vine la pachet cu o echipă multidisciplinară. Cui trebuie să ne adresăm? Cum trebuie tratată această afecțiune? Care este rolul recuperării medicale? Când este nevoie de protezarea genunchiului? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Cristian Bică, medic specialist ortopedie-traumatologie, și Adrian Dumitrache, kinetoterapeut la Kineto Plus.
Media10: Ce este artroza genunchiului și când trebuie să ne adresăm medicului ortoped?
Dr. Cristian Bică: Dacă observăm că există o problemă cronică a genunchiului, adică dureri care nu trec cu o medicație antiinflamatorie sau antialgică, înseamnă că ar trebui să mergem la un specialist. Nu este o regulă ca pacientul să se ducă neapărat la ortoped prima dată. Poate să meargă la medicul de familie care are anumite cunoștințe legate de sistemul musculo-scheletal sau poate să vadă chiar un fizioterapeut. Dacă este nevoie, va fi trimis mai departe la medicul ortoped.
„Îndrumăm pacienții către recuperare medicală în orice situație pentru că nu au decât de câștigat din asta”
Media10: În ce situații îndrumați pacienții către recuperare medicală?
Dr. Cristian Bică: În ortopedie, îndrumăm pacienții către recuperare medicală în orice situație pentru că nu au decât de câștigat din asta. În cazul unui traumatism, va trebui să acționăm rapid și să efectuăm o intervenție chirurgicală, daca este nevoie. Ulterior, îl vom îndruma către recuperare medicală. În cazul patologiilor cronice, întotdeauna vom obține rezultate mult mai bune dacă colaborăm cu un fiziokinetetorapeut.
De exemplu, pentru o protezare a genunchiului, nu vom obține rezultatele anticipate nici pe jumătate dacă vom efectua doar partea chirurgicală, de aceea recuperarea pacientului trebuie completată de un fiziokinetoterapeut. Un alt lucru important care este ignorat, de multe ori, în țara noastră este că pacientul trebuie pregătit pentru operație. Gonartroza, fiind o boală cronică, ne permite să optimizăm toate lucrurile înainte de a merge mai departe către chirurgie. Astfel, postoperator, pacientul va reuși să obțină nivelul de mobilitate dorit într-o perioadă mult mai scurtă.
„Pacienții cu probleme la nivelul genunchiului sunt cei mai comuni”
Media10: Cât de frecvent întâlniți pacienți care au această afecțiune la voi în clinică și ce soluții de tratament le oferiți?
Adrian Dumitrache: Dintre toate artrozele, genunchiul are cel mai mult de suferit. Pacienții cu probleme la nivelul genunchiului sunt cei mai comuni pentru că este o articulație cu o încărcătură foarte mare, o articulație care se află la mijlocul celor mai lungi două segmente osoase, care se mișcă într-un singur plan, iar toți acești factori duc la o eventuală degenerare. Totodată, tipologia mersului este extrem de importantă. Dacă un copil ajunge la maturitate cu o deformare de o anumită natură a mersului, lucrul acesta poate să ducă la degenerarea articulară, și anume gonartroza.
În momentul în care pacientul vine la noi, principalul simptom pe care îl acuză este durerea. Această durere nu mai trece cu antiinflamatoarele pe care le lua și poate fi resimțită în timpul mișcării, dar nu neapărat. Există pacienți care îmi spun: „Durerile sunt permanente, le simt și noaptea”. Soluția pe care o avem noi, în colaborare cu colegii de la ortopedie, este un protocol complex ce include fizioterapie, kinetoterapie, hidrokinetoterapie. Acesta are scopul de a stimula musculatura din jurul articulației genunchiului pentru a o degreva de presiunea pe care o resimte. Din păcate, noi nu putem readuce un cartilaj lezat la performanțele dinainte de leziune. În schimb, putem ajuta acea articulație prin tonifierea grupelor musculare care sunt responsabile, cu stabilizarea articulației în timpul locomoției și nu numai.
„Hidrokinetoterapia este componenta directă a recuperării medicale”
Media10: Deci nu există un singur tratament care se face, ci este vorba de un cumul de terapii.
Adrian Dumitrache: Fizioterapia are efect antalgic și îmi permite să lucrez după aceea cu kinetoterapia. Un alt serviciu foarte important pe care îl oferim este hidrokinetoterapia, adică exercițiile în apă. Este cunoscut faptul că în apă nu avem presiune pe articulația respectivă și atunci pacienții care, spre exemplu, șchiopătă din cauza unor dureri la genunchi, pot să reînvețe mersul pe care îl aveau fără acea deformare în apă. Deci hidrokinetoterapia este componenta directă a recuperării medicale și are o pondere foarte mare.
Media10: Care trebuie să fie media curelor de tratament? De cele mai multe ori, se întâmplă ca pacientul să vină la ședințe de recuperare și să renunțe când la ele când începe să se simtă bine.
Adrian Dumitrache: Oamenii vin la nevoie pentru această patologie, dat fiind că simptomul principal este durerea. Odată ce durerea s-a estompat, s-a diminuat, a dispărut, ei primesc un set de exerciții pe care continuă să le facă acasă. Dacă mai revine starea inițială, atunci încep din nou tratamentul. Deci nu există o recurență pe care să trebuiască să o facă în a trata efectele acestei patologii.
„De bază în bolile degenerative sunt infiltrațiile cu acid hialuronic și infiltrațiile cu steroizi”
Media10: În ce situații se ajunge la intervenție chirurgicală?
Dr. Cristian Bică: Atunci când am epuizat toate resursele conservatoare, adică: kinetoterapie, fizioterpaie, hidroterapie, medicație antiinflamatorie și antialgică, pacientul este redirecționat către noi pentru a-i oferi alte soluții. Pasul următor sunt infiltrațiile intraarticulare. Sunt foarte multe produse pe piață utilizate mai mult sau mai puțin corect, dar de bază în bolile degenerative sunt infiltrațiile cu acid hialuronic și infiltrațiile cu steroizi.
Steroidul este un antiinflamator extrem de puternic și atunci prefer să îl ofer pacienților cu artroză severă. Dacă boala este medie sau moderată, putem apela la infiltrațiile cu acid hialuronic. Acestea nu au același efect antiinflamator, dar ajută biomecanica genunchiului. Este un gel care poate ajuta funcția genunchiului. Întotdeauna trebuie să avertizăm pacienții că sunt șanse ca aceste infiltrații să nu funcționeze și atunci ne rămâne numai opțiunea chirurgicală. Este important de precizat că opțiunea chirurgicală este protezarea genunchiului, adică osteotomia la genunchi. Artroscopia are un rol foarte redus în bolile degenerative ale genunchiului, ba chiar uneori poate să facă rău și să agraveze simptomatologia dacă nu are o indicație corectă.
Când este indicată intervenția chirurgicală?
Media10: Cine poate avea indicație pentru intervenția de artroscopie?
Dr. Cristian Bică: Ghidurile noastre ne spun că la un pacient peste vârsta de 35 de ani, care are o leziune de menisc degenerativă ce nu produce fenomene mecanice de blocaj sau senzație de click-click încontinuu în genunchi, nu are indicație chirurgicală. Pentru că rezultatele cu artroscopie sau fără sunt oarecum la fel, nu are rost să expunem pacientul la riscurile unei intervenții chirurgicale și ale unei anestezii pentru că va ajunge în același punct.
Protezarea genunchiului se face în cazurile avansate. Pentru pacienții mai tineri avem infiltrațiile și fiziokinetoterapia care îi ajută enorm. Este extrem de important să înțelegem cu toții că trebuie să ne ținem de fiziokinetoterapie și de kinetoterapie. Pacienții pot să facă și numai șapte ședințe. Dacă înțeleg ce au de făcut, pot să urmeze acasă programul. În plus, își pot readapta stilul de viață, adică să facă recuperare la un bazin, să înoate, să evite sporturile sau mișcările care produc microtraumă pe articulații și să le înlocuiască cu altceva. Spre exemplu, alergatul la pacientul cu boală degenerativă nu este la fel de benefic precum înotul sau ciclismul.
„Un pacient care este foarte activ la 50 de ani va avea o uzură a protezei de genunchi mult mai mare decât un pacient de 70 de ani”
Media10: Cât de mult ajută această intervenție pacientul cu artroză și care este durata de viață a protezei genunchiului?
Dr. Cristian Bică: Scopul nostru este să evităm sau să amânăm intervenția chirurgicală cât putem de mult pentru că protezarea genunchiului este o intervenție chirurgicală mare. De exemplu, dacă avem un pacient de 50 de ani care are artroză și își dorește protezarea genunchiului ca să își continue activitatea, încerc să îl opresc, să îl informez. Un pacient care este foarte activ la 50 de ani va avea o uzură a protezei de genunchi mult mai mare decât un pacient de 70 de ani, care este mai sedentar. Prin urmare, durata de viață a protezei va fi mult mai scurtă la cel care este mai tânăr și mai activ. Atunci ajungem să întâmpinăm o problemă pentru că acel pacient va veni din nou la 63 de ani cu o proteză deteriorată, care nu mai funcționează cum trebuie.
Dacă credem că proteza de genunchi este o operație mare, revizia acesteia este cu mult mai dificilă. Va trebui să scoatem proteza veche și să o înlocuim cu una nouă. Pe lângă asta, poate că pacientul de 63 de ani nu mai are aceeași stare de sănătate ca la 50, deci îl expunem la niște riscuri enorme. Intervin și alte afecțiuni care îi pot pune viața în pericol în acel moment și atunci încercăm să amânăm protezarea genunchiului cât mai mult pentru a nu mai fi nevoie de o altă intervenție.
„Opt pacienți din 10 reacționează la tratament”
Media10: Ce rezultate obțineți cu pacienții care vin la voi și înțeleg rolul recuperării medicale?
Adrian Dumitrache: Nu cred că este vorba de a nu înțelege, ci despre cultura pe care o avem. Fiecare dintre noi ne dorim să avem rezultate pe loc și fără a depunde vreun efort. De aceea e normal ca pacienții să caute variantele care sunt mai accesibile, care nu îi pun „la treabă” și cred că aceasta este principala problemă. Pacientul care vine la noi este foarte bine informat legat de patologia pe care o are, de evoluția care urmează și de riscurile la care se supune. Odată ce se face această informare, marea majoritate a pacienților devin mult mai conștienți și atunci lucrurile funcționează.
Rata de succes este destul de mare, undeva la opt pacienți din 10 reacționează la tratament. Unii dintre ei vin și cu ideea: „Vreau să încerc și asta înainte de a mă opera” și sunt plăcut surprinși să vadă că simptomatologia cu care au venit a fost diminuată semnificativ. Cea mai frecventă întrebare este: „Cât mă ține starea de bine?” Depinde foarte mult de stilul de viață pe care îl are pacientul respectiv. Sunt mulți factori, printre care obezitatea, sedentarismul, care contribuie la starea de bine sau de rău. Odată ce am văzut că mi-e bine, am primit cura de tratament, e foarte important să continui să fac acele exerciții acasă ca să îmi fie bine în continuare.
„Combinăm partea de recuperare medicală cu stilul de viață sănătos”
Media10: În același timp, dacă sunt și probleme cu obezitatea, un regim alimentar cred că este extrem de important.
Adrian Dumitrache: Bineînțeles! De asta combinăm partea de recuperare medicală cu stilul de viață sănătos. Conceptul nostru este bazat pe continuarea unei vieți sănătoase chiar și după ce am scăpat de probleme, de aceea avem propria sală de fitness. Dacă pacientul nu are voința necesară să facă acasă, în acel fel va continua măcar de rușinea kinetoterapeutului sau de frica pierderii banilor pe care îi dă.
Media10: Cât de des se pot face infiltrațiile pe parcursul unui an?
Dr. Cristian Bică: Nu putem să le facem foarte frecvent. Regula mea este să nu facem mai mult de patru injecții pe an cu infiltrații de steroizi. Variază și în funcție de rezultatul obținut după administrarea infiltrației respective. Pentru steroizi, crește și riscul de infecție al articulației dacă le facem foarte des și de asta este o limită la trei luni de zile. Infiltrațiile cu acid hialuronic le efectuez de maxim trei ori pe an.
„Un pacient recuperat înseamnă că, pe lângă faptul că a scăpat de dureri, se poate întoarce la activitățile care le făcea înainte”
Media10: În situația în care pacientul nu are altă soluție, este într-un stadiu avansat, a avut nevoie de proteză și după aceea trebuie să reînvețe să meargă. În ce constă recuperarea după o protezare?
Adrian Dumitrache: Paradoxul este că recuperarea începe înainte de protezarea genunchiului. E foarte important să facem un protocol preoperator în care să pregătim structurile și pacientul pentru ceea ce urmează. Intervenția de protezare este o procedură masivă în care se înlocuiește o articulație și atunci tot ce înseamnă aparat locomotor se modifică. Odată ce este introdusă proteza și am scăpat de orice risc de infecție, pacientul se poate sprijini pe ea destul de repede, fiind o proteză fixată.
Pentru partea de recuperare, principalul obiectiv este reînvățarea mersului. Pacientul are un obiect străin în corp, deci nu mai prezintă aceeași stabilitate și atunci intervenim noi. Partea de recuperare se face pe stadii, în faze și are ca obiective: reînvățarea mersului, tonifierea musculară, recăpătarea amplitudinii de mișcare pe acea articulație și reluarea activităților zilnice pe care le făcea preoperator. Un pacient recuperat înseamnă că, pe lângă faptul că a scăpat de dureri, se poate întoarce la activitățile care le făcea înainte. Până la urmă, efortul, stresul și frustrarea pe care le-a îndurat el trebuie să aibă un obiectiv, acela de a reveni la viața de dinainte.
