Istoria predată prin scenete, jocuri de rol și povești la o școală din Craiova

Pîrlogea Claudia
16 Min Read

La Școala Gimnazială „Terraveda” din Craiova elevii sunt atrași de ora de istorie. Învață despre trecut prin scenete, jocuri și povești. Istoria este despre noi, despre originile noastre, de aceea este important să o cunoaștem și să o înțelegem. Andra Tănasie, profesoară de istorie și de educație socială la Școala „Terraveda”, este dedicată, implicată și dornică să ajute elevii să înțeleagă valoarea cunoașterii trecutului. Elevii o iubesc, iar la ora ei timpul fuge pentru că totul este interactiv, după cum spun chiar copiii. Predarea se face într-un mod diferit, modern, iar asta îi face pe cei mici să învețe cu drag.

Media10: Istoria este peste tot în jurul nostru. De ce ați ales să fiți cadru didactic și de ce de istorie?

Andra Tănasie: Mi-am dorit să fiu cadru didactic încă din clasa a V-a, când am fost fascinată de profesoara mea de română. În clasa a IX-a, am cunoscut-o pe doamna de istorie și mi-am dorit să fiu profesor de istorie. Aș putea să fac foarte multe meserii, dar aș plăti să fac asta. Câteodată îmi pare rău de oamenii din jurul meu care au un job.

Ce fac eu nu este un job, ci este o plăcere, vin cu drag. În vacanța de vară, prietenii mei nu vor să mă întâlnească pentru că eu le povestesc de copii, că mi-e dor de ei. Mă trezesc dimineața și chiar dacă sunt obosită fizic uneori din cauza programului, atunci când vin la oră nu mă mai doare nimic. Sunt eu cu copiii, iar îmbrățișările lor sunt cel mai bun medicament. De aceea spun că nu e o meserie, ci o pasiune și sunt norcoasă că fac ceea ce îmi place.

„Istoria nu este despre ani, ci despre evenimente”

Media10: Mulți elevi văd istoria ca o materie învechită și plictisitoare. Cum este privită istoria în Școala „Terraveda” de elevii acestei generații?

Andra Tănasie: Școala îmi oferă resursele materiale necesare astfel încât eu să fac ora de istorie cât mai interesantă. Nu mai este acea lecție în care profesorul scrie cu cretă la tablă, ci ne folosim de metodele moderne pentru care avem nevoie de resurse. La Școala „Terravdea”, cer și mi se dă. Prin urmare, istoria nu mai este o materie plictisitoare dacă copiii sunt activați și se folosesc aceste metode moderne. Le spun mereu elevilor mei că istoria nu este despre ani, ci despre evenimente. Mă bucur că metodele acestea moderne pe care eu le-am folosit în scris la titularizare, acum pot să le pun în aplicare cu ei.

Lecția clasică la tablă o fac foarte rar la oră. Dacă le predau al Doilea Război Mondial, atunci facem albume, vedem filmulețe, facem o scenetă, o piesă de teatru, luăm elevi de la alte clase care să participe la piesele noastre. Dacă avem, de exemplu, luptele între daci și romani, ne luăm armatele de la alte clase. Colabărăm, ne împrietenim cu alte clase, implicăm chiar și părinții. În momentul în care copiii fac aceste scenete, țin minte mult mai ușor. De exemplu, am făcut sceneta cu zeii Greciei la clasa a V-a. S-au echipat, au venit cu cearșaful mamei, cu pahare. Este amuzant pentru ei, dar și învață. Caută informații despre acel zeu și, în același timp, observă și gradele de rudenie. Copiii sunt dinamici la oră, sunt vii și de multe ori când se încheie ora îmi zic: „Deja s-a terminat?”

„Un om care nu știe istorie este ca și cum nu și-ar cunoaște părinții”

Media10: De ce este important să știm istorie?

Andra Tănasie: Străbunicul meu, care nu era român, spunea mereu: „Un om are obligația de a cunoaște istoria și limba poporului său.” Ești obligat, nu ai cum să trăiești în România dacă tu nu știi istoria românilor. Nu ai dreptul acesta pentru că nu știi de ce te afli aici. E ca și cum nu-ți cunoști familia. Se spune că un om care nu știe istorie este ca și cum nu și-ar cunoaște părinții. Istoria ne învață și se repetă până când vom învăța ceva din ea. Asta le spun copiilor și de asta înțeleg, de asta le place.

Media10: Ne poate ajuta această materie să înțelegem mai bine lumea în care trăim?

Andra Tănasie: Nu poți să înțelegi prezentul dacă nu cunoști trecutul. Lucrurile care se întâmplă acum sunt repercursiuni ale celor din trecut. Dacă îl înțelegem, putem să avem o altă viziune asupra prezentului pentru că evenimentele care se întâmplă acum sunt consecința celor din trecut. De asta e important să înțelegem de ce ne aflăm în acest moment aici, ce s-a întâmplat de am ajuns aici, care este diferența între noi și alte state, cum au evoluat, de ce ele sunt acolo și noi suntem aici. Trebuie să cunoaștem această evoluție, de asta pun accent pe istorie. De foarte multe ori, fac activități trecut – prezent cu copiii (Roma de ieri, Roma de azi; România de ieri, România de azi). Vedem această evoluție și înțelegem evenimentele. Merg foarte mult pe problematizare, unde copiii să găsească ei răspunsul.

Tehnici și metode moderne de predare

Media10: Copiii din ziua de azi se plictisesc foarte repede. Ce metode folosiți pentru a face ora cât mai interesantă?

Andra Tănasie: Cel mai des mă folosesc de scenetă. În această școală, copiii fac și teatru. Avem un profesor de teatru, care este și actor, iar copiii îi cer sugestii. Practic, eu le spun evenimentul, le predau lecția, iar ei singuri își fac sceneta. Astfel, copiii înțeleg subiectul în momentul în care îl pun într-o scenetă. Apoi avem albumele, pe care le facem după fiecare lecție mare, cum ar fi războaiele. Cum să înțelegi mai bine războiul dacă nu printr-un album în care vezi cum erau armele, bătăliile. Este o metodă eficientă prin care ei lucrează și la care sunt implicați și părinții pentru că suntem o echipă.

În rest, ne folosim de toate metodele moderne: metoda cubului, turul galeriei în care se uită pe acele foi, își pun informațiile și apoi fiecare vede ce a scris colegul, discută, colaborează, iar eu doar stau în spate și îi direcționez. Avem tehnica acvariului, în care ne așezăm în semicerc și facem două echipe: echipa din exterior este cea care analizează lucrurile și echipa din interior dezbate. Eu merg foarte mult pe dezbateri la istorie. Echipa din interior dezbate o problemă, echipa din exterior își notează: cum au evoluat relațiile, ce conflicte erau, cum au fost surmontate și apoi făceam schimb. Suntem o echipă pentru că reușita unei lecții ține de toți.

Cum sunt evaluați elevii?

Media10: În ce constă evaluarea la clasă? Le dați teste, îi ascultați la ore?

Andra Tănasie: În ceea ce privesc metodele de evaluare, îmbinăm metodele tradiționale cu cele moderne. Există și acea metodă tradițională, mai ales că avem și un examen de capacitate, iar la toate celelalte materii trebuie să-i antrenăm pe copii. Sunt niște itemi pe care noi îi respectăm. Dau și acel test în care copilul are barem, în care poate singur să-și corecteze lucrarea. Uneori întreb, după ce au dat testarea: „Ce notă crezi că vei lua?” În momentul în care le dau baremul, vreau să văd care este percepția lor despre ei. Atunci îmi dau seama cum sunt copiii: unii poate se supraapreciază, dar cei mai mulți se subevaluează și atunci e clar că trebuie să lucrez cu ei la încredere.

De asemenea, facem acel răspunde-aruncă-interoghează (RAI) în care pur și simplu ei își pun întrebări și eu văd ce răspunde fiecare. Facem creioanele la mijloc în care eu dau un set de întrebări și fiecare membru al echipei trebuie să răspundă la câte o întrebare. Apoi va pune creionul jos și gata, și-a făcut treaba în echipă. Sunt metode care sunt atât de faine și lor le plac foarte mult. La noi nu există lucrare de control, ci o verificare scrisă  în care aflăm și noi, profesorii, lucruri despre ei.

Atunci când au de făcut un proiect, mă interesează anumite lucruri: cât le-a luat să îl facă, unde l-au lucrat, care este contribuția fiecăruia. Toate proiectele se încep cu mine în clasă ca eu să-mi dau seama cum se organizează și care este rolul fiecăruia. Trebuie să acceptăm că fiecare are un rol: unul are rol de gazdă, nu se mișcă, rămâne în echipa lui, iar ceilalți sunt vizitatorii și se tot mișcă. Aceste metode sunt interesante pentru ei, dar și pentru mine că nu mă plictisesc.

Copiii vor mai multe ore de istorie

Media10: Ce ați observat la elevii dumeavoastră în timpul orei? Sunt receptivi, atenți, pun întrebări?

Andra Tănasie: Copiii sunt iubăreți, ora începe mereu cu îmbrățișări. Cei de a V-a vor mai multe ore de istorie și sunt revoltați dacă se întâmplă să nu putem face vreodată. Eu sunt dirigintă la clasa a VI-a B și ce pot să spun este că elevii mei sunt veseli, dinamici. Dacă îi văd că sunt apatici, obosiți, atunci opresc lecția, îi întreb ce au și le înțeleg starea. Punem muzică, ne ridicăm din bancă, ieșim un pic afară. Nu contează că am pierdut 10 minute din oră pentru că, de fapt, ei vin cu altă energie.

Eu nu sunt de acord cu memorarea cuvânt cu cuvânt. Lecția trebuie înțeleasă, să mi-o spună cu termenii lor ca să văd ce au înțeles din ea. Dacă după o oră au înțeles minim 80% din ce am predat, atunci e perfect. La sfârșit le fac o schemă pe tablă, îi las cinci minute, întoarc tabla, îi rog să închidă caietele și văd ce au reținut. Le-am zis mereu să mă întrebe de câte ori e nevoie pentru că acesta este rolul meu aici. Nu vreau să aibă frica de a întreba. Îi felicit când îmi pun întrebări, când îmi spun că nu au înțeles ceva pentru că, de fapt, își doresc să evolueze.

„Le povestesc evenimentele, le pun și imaginea pe tablă, iar ei pot să facă asocierile”

Media10: Tehnologia face acum parte din viața noastră. Cum o integrați la ora dumneavoastră de istorie?

Andra Tănasie: Avem tablă inteligentă, unde putem să scriem cu culori, în diferite forme; avem videoproiector, deci putem să integrăm și filmulețe, să le oprim când dorim; putem să facem un Kahoot, care le place foarte mult. Facem echipe, le oferim ceva și ei chiar se implică. Le povestesc evenimentele, le pun și imaginea pe tablă, iar ei pot să facă asocierile. În plus, sunt foarte multe texte pe care nu le avem, care sunt la bibliotecă și nu pot fi împrumutate, dar există în mediul online și atunci pot să le arăt copiilor.

Le pun harta și le explic, le arăt ce s-a întâmplat acolo, ei văd cum s-au modificat lucrurile și asta contează. Avem și discursurile. De exemplu, noi când învățăm istorie studiem și personalitatea oamenilor. La istorie se face și un pic de literatură, un pic de artă, un pic de religie, dar și personalități. Vorbim despre un personaj din istorie?  Hai să vedem discursul lui, să vedem cum vorbește, care este poziția lui și astfel copilul are o imagine clară asupra acelui om.

„Îi învăț să gândească, să știe că drepturile lor înseamnă și responsabilități”

Media10: Sunteți și profesoară de educație socială. Ce învață elevii la această materie?

Andra Tănasie: Eu le predau și educație socială copiilor, deci sunt și doamna de istorie și doamna de socială. Civica o predau din clasa a III-a în colaborare cu învățătorul, iar în clasa a IV-a începem cu istoria, tot în colaborare cu învățătorul. Astfel, copiii se obișnuiesc cu profesorii. În clasa a V-a, avem gândire critică și drepturile copiilor. Acolo îi învăț să gândească, să știe că drepturile lor înseamnă și responsabilități. Gândirea critică se bazează pe dezbateri. Nu ai cum să le formezi copiilor gândire critică dacă tu doar le predai și gata.

În clasa a VI-a se transformă în educație interculturală. O materie foarte iubită de ei în care vedem culturile altor țări și învățăm să ne acceptăm unii pe alții, să ne bucurăm că suntem unici, să nu mai vrem să facem parte din acea turmă, să fim toți la fel. Apoi, în clasa a VII-a, educația interculturală se transformă în educație socială. Deja vedem ce înseamnă să votezi, care sunt rolurile, trecem la drepturile adultului. Sunt materii care le formează gândirea critică, gândirea analitică. Facem scenarii în care participăm la o conferință în care fiecare copil este reprezentatul unei țări. Punem întrebări: care sunt problemele țării tale? Care sunt problemele comunității tale? Ce soluții ai propune? Astfel, la educație socială, ei propun soluții inclusiv doamnei director.

Share This Article