Angiografia coronariană este o metodă care salvează mii de vieți. Prin intermediul ei, pacienții beneficiază atât de diagnosticarea îngustării sau blocării vaselor de sânge, cât și de tratament prin efectuarea angiopastiei (implantarea de stent cardiac). Dr. Eugen Țieranu, medic specialist cardiologie și cardiologie intervențională la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, ne răspunde la cele mai frecvente întrebări: ce este angiografia de stent? Când se efectuează? Ce putem depista cu ajutorul ei? Cum putem beneficia de implantarea de stent? Ce stil de viață trebuie să aibă pacientul după montarea de stent?
Media10: Ce este angiografia coronariană și de ce se efectuează?
Dr. Eugen Țieranu: Angiografia coronariană este o metodă invazivă ce constă în introducerea unui tubuleț în interiorul vasului, fie la nivel inghinal (la nivelul piciorului), fie la nivel radial (la nivelul mâinii). Ulterior, medicul cardiolog intervenționist introduce alte materiale pentru a ajunge la nivelul vaselor care hrănesc mușchiul inimii cu sânge (arterele coronare). Se injectează o substanță de contrast prin care arterele se opacifiază (devin negre) și se pot vedea pe un ecran. Apoi medicul poate stabili cu certitudine unde sunt zone de îngustare ale vaselor respective sau zone ocluzionate (blocate complet).
Când trebuie să facem o angiografie coronariană?
Media10: În ce situații recomandați pacienților o angiografie coronariană?
Dr. Eugen Țieranu: Angiografia coronariană are câteva indicații certe: la pacienții diagnosticați cu infarct miocardic acut; la pacienții cu sindroame coronariene acute, unde includem infarctul, angina pectorală instabilă (durerea în piept), dar sunt și cazuri în care se poate efectua înainte de o altă intervenție din sfera chirurgiei cardiovasculare. Recomandarea mea ar fi să se efectueze atunci când unui pacient cu factori de risc cardiovasculari, în urma unui control în prealabil la medicul cardiolog, i s-au descoperit anumite modificări pe electrocardiogramă sau la ecografia cardiacă.
De multe ori, întâlnim pacienți care nu au factori de risc cardiovasculari, dar care mai simt câte o înțepătură în capul pieptului și solicită efectuarea unei angiografii coronariene. Nu orice înțepătură sau jenă de la nivelul toracelui anterior este echivalentă cu angina pectorală. Angina pectorală este o durere toracică de intensitate crescută care, de obicei, apare la efort. Durata ei este destul de prelungită, peste 20-30 de minute și nu este influențată de mișcare, poziție, respirație. Este o durere continuă și atunci se recomandă o angiografie coronariană.
Arterele inimii se înfundă din cauza depunerii de grăsime pe vasele de sânge
Media10: De ce ajung să se înfunde arterele inimii și ce putem face ca să prevenim acest lucru?
Dr. Eugen Țieranu: Consumul excesiv de grăsimi poate duce, în timp, la depunerea progresivă a colesterolului (grăsimile din sânge) pe interiorul vasului și, ulterior, la îngustarea acestuia. Când îngustarea depășește 70-80% din diametrul vasului respectiv, sângele care circulă pe acolo devine insuficient pentru a hrăni mușchiul inimii. Prin urmare, pacientul poate să resimtă dureri în piept. Sunt și cazuri în care este numai un singur vas afectat, dar cele mai grave sunt atunci când toate cele trei vase sunt îngustate sau chiar înfundate.
Pentru a preveni acest lucru, este necesar să avem un stil de viață cât mai sănătos. În primul rând, să controlăm foarte bine factorii de risc pentru hipertensiunea arterială, diabetul zaharat. La pacienții cu diabet zahar necontrolat, de cele mai multe ori, vasele din organism, în special cele care hrănesc mușchiul inimii, sunt mâncate, își pierd din structură și astfel pot să apară boli vasculare: cerebrovasculare, cardiovasculare, pe vascularizație periferică.
În al doilea rând, pacienții dislipidemici cu valori mari ale colesterolului trebuie să încerce să îl scadă prin tratament hipolemiant, printr-o alimentație cu puține grăsimi. Astfel, LDL colesterolul (colesterolul rău) să fie la o valoare normală. În al treilea rând, fumatul este unul din principalii factori de risc pentru înfundarea și blocarea vaselor care hrănesc mușchiul inimii, de aceea pacienții trebuie să renunțe la acest viciu. De asemenea, recomand mișcarea, sportul pentru „a pune sângele în mișcare”.
Angiografia coronariană se face numai la recomandarea medicului cardiolog
Media10: Există riscuri în timpul efectuării angiografiei sau după?
Dr. Eugen Țieranu: Angiografia coronariană este o procedură invazivă care are și anumite riscuri. Procentul este mic, sub 0,5% la nivel mondial, dar există și riscul de deces. De aceea trebuie luat în calcul și cântărit foarte bine riscul și beneficiul, dacă pacientul are indicație să i se efectueze o astfel de procedură sau nu. Dacă nu are indicație de la medicul cardiolog pentru această procedură și nu îi aduce niciun beneficiu, atunci nu are sens să o facă. Există alte metode non-invazive care îi pot fi recomandate, precum: ecografia cardiacă, testul de efort, ecografia de stres, angio CT-ul coronarian.
„Cu cât trece mai mult timp de la înfundarea unui vas, cu atât desfundarea lui va avea mai puține beneficii pentru pacient”
Media10: În ce constă această investigație? Ce se întâmplă, mai exact, în timpul ei?
Dr. Eugen Țieranu: Angiografia coronariană se realizează sub anestezie locală la nivelul piciorului sau al mâinii, pe unde se introduce un tubuleț în interiorul vasului. Prin el sunt avansate alte tubulețe mai lungi și mai subțiri pentru a se ajunge la inimă. Urmează să se injecteze o substanță de contrast prin care medicul vede în timp real, pe un ecran, vasele și vascularizația cordului. De asemenea, putem observa dacă există îngustări, vase înfundate, putem aprecia de cât timp sunt înfundate și, astfel, să stabilim dacă e bine să reparăm vasul sau nu.
Cu cât trece mai mult timp de la înfundarea unui vas, cu atât desfundarea lui va avea mai puține beneficii pentru pacient. De multe ori, pacienții ajung tardiv, când vasul este înfundat de mult timp și nu mai avem ce să facem. Chiar dacă noi facem vasul „frumos”, beneficiul pacientului va fi unul foarte mic sau chiar deloc. Prin urmare, fiind înfundat de multă vreme, mușchiul inimii deservit de vasul respectiv nu se mai poate recupera.
„Pacientul poate simți o presiune, dar depinde și de pragul dureros al fiecăruia”
Media10: Ce simte pacientul în timpul procedurii?
Dr. Eugen Țieranu: La introducerea acelui tubuleț în vas, pacientul poate simți o presiune, dar depinde și de pragul dureros al fiecăruia. În timpul procedurii, dacă există un vas îngustat sau înfundat, pacientul poate simți o durere în capul pieptului în timpul desfundării. Atunci când se redă fluxul pe vasul respectiv, adică sângele circulă și irigă un teritoriu care fusese privat de acest sânge oxigenat, e posibil ca pacientul să resimtă o jenă, o durere de intensitate mai redusă decât cea dintr-un infarct miocardic, de exemplu.
Ce trebuie să știm înainte și după efectuarea angiografiei coronariene?
Media10: Sunt anumite recomandări de care trebuie să țină cont pacientul înainte sau după efectuarea angiografiei coronariene?
Dr. Eugen Țieranu: Înainte de procedură, este recomandat ca pacientul să nu mănânce foarte mult pentru că poate să aibă o reacție vagală, adică să îi scadă tensiunea pe frică, să îi scadă pulsul, să aibă senzație de vomă. După procedură, dacă a fost efectuată pe la mână, pacientul nu trebuie să folosească membrul respectiv timp de 24 de ore: să nu conducă, să nu se sprijine în ea, să nu ridice greutăți. Dacă se efectuează pe la picior, va trebui să se facă un pansament la nivelul locului de puncție și pacientul să stea undeva la 10 ore întins la pat cu piciorul nemișcat. Ulterior, în cele 24 de ore, nu trebuie să îl forțeze sau să îl supună la efort.
Media10: De ce aparatură dispuneți în acest moment la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova pentru efectuarea acestei investigații?
Dr. Eugen Țieranu: Aparatul utilizat pentru efectuarea angiografiei coronariene se numește angiograf și este o procedură care se face sub raze X. În momentul de față, există două astfel de aparate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova. Unul este în Clinica de Cardiologie, unde se află și chirurgia cardiovasculară, iar celălalt se află în secția de cardiologie din spital, acesta fiind achiziționat puțin mai recent. De obicei, angiografiile coronariene se fac în Clinica de Cardiologie. Pe angiograful din spital lucrează colegii de la electrofiziologie, unde se implantează stimulatoare cardiace, defribrilatoare și se fac ablații.
Anul trecut, peste 2.300 de pacienți au beneficiat de angiografie coronariană
Media10: Câți pacienți beneficiază, în medie, de angiografie coronariană la SCJU Craiova?
Dr. Eugen Țieranu: În anul 2022, în Clinica de Cardiologie din Craiova, peste 2.300 de pacienți au beneficiat de angiografie coronariană cu sau fără implant de stenturi. Aceștia au fost atât pacienți cu infarct miocardic acut din Dolj și din județele limitrofe: Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinți, cât și pacienți cronici, care au venit să efectueze această procedură în urma unei programări.
Ce soluții de tratament există după efectuarea angiografiei coronariene?
Media10: Ce tratament este indicat pacienților după efectuarea angiografiei coronariene: tratament medicamentos, angioplastie cu stent?
Dr. Eugen Țieranu: În urma angiografiei coronariene, putem să avem mai multe rezultate. În primul rând, observăm că arterele coronare sunt fără probleme și atunci rămâne numai controlul factorilor de risc. În al doilea rând, discutăm de îngustarea sau înfundarea unui vas care se poate „repara” prin revascularizare intervențională (angioplastie). Prin urmare, se vor repara vasele, în funcție de câte sunt afectate, prin implantarea de stent.
Cea de-a treia variantă și cea mai neplăcută pentru un cardiolog intervenționist este când toate cele trei vase sunt afectate sever. În această situație, nu avem unde să implantăm un stent și atunci rămâne soluția de revascularizare chirurgicală (metoda de bypass), unde se repară toate cele trei vase printr-o intervenție pe cord deschis. O variantă mai rar întâlnită, dar care există, este atunci când sunt probleme atât de grave pe vase încât nu se poate nici cu stentul, nici cu operația de bypass și pacientul este nevoit să rămână pe tratament medicamentos pentru a încerca să limităm daunele.
Cum se face implantarea de stent cardiac?
Media10: Ce presupune, pe scurt, angioplastia cu stent sau montarea de stent cardiac, așa cum o știu oamenii?
Dr. Eugen Țieranu: Este important de știut că angiografia coronariană și implantarea de stent se fac în aceeași procedură, nu se face altă intervenție. După ce s-a realizat angiografia coronariană și am descoperit un vas care este îngustat în proporție de 90%, prin același tubuleț se intră în interiorul vasului cu ajutorul unui balon. Se face loc în interiorul vasului pentru a putea, ulterior, să se implanteze un stent în zona de îngustare. Stentul este dintr-un aliaj, ca o armătură metalică, sub forma unui arc de pix.
În Craiova beneficiem și avem stenturi de ultimă generație de care pacienții ar beneficia oriunde în lume. Prin aceeași metodă, stentul este avansat în zona de îngustare fiind atașat pe un balon. Ulterior, balonul se umflă, stentul se lipește de peretele vasului și apoi îi este redat diametrul inițial. Foarte important de știut este că acel stent nu se va mai scoate, pacientul va trăi cu el toată viața și nu se va refolosi sub nicio formă.
De asemenea, odată implantat, pacientul trebuie să ia niște pastile pentru a împiedica înfundarea acestuia. Dacă nu își va lua tratamentul, nu-și va controla factorii de risc, va continua să fumeze, trebuie să se aștepte ca în viitorul scurt-mediu fie să se reîngusteze stentul și să aibă nevoie de o altă intervenție, fie să apară îngustări în alte zone. Deci implantarea unui stent pe un vas nu este echivalent cu faptul că nu va mai trebui să ținem regim sau să luăm tratament. Angioplastia ne ajută să împiedicăm înfundarea unui vas care, ulterior, ne poate pune viața în pericol.
La SCJU Craiova, pacienții pot beneficia atât de angiografia coronariană, cât și de angiografia CT
Media10: Care este diferența între angiografia coronariană și angiografia CT? În cadrul SCJU oferiți și angiografie CT?
Dr. Eugen Țieranu: Cele două sunt complementare. Angiografia CT este o metodă non-invazivă, ca orice computer tomograf pe care îl efectuăm, dar focusat pe vasele de la nivelul inimii sau de la nivelul cerebrovascular. Diferența între cele două este că, în primul rând, angio-CT-ul este non-invaziv, iar angiografia coronariană este o metodă invazivă. În al doilea rând, angio-CT-ul este doar o metodă de diagnostic, pe când angiografia coronariană permite și repararea vaselor prin angioplastie.
Recomandăm efectuarea angio-CT-ului atunci când bănuim că nu sunt probleme pe vase și, de cele mai multe ori, se folosește ca diagnostic de excludere, deci rezultatele sunt 90% în concordanță cu angiografia coronariană. Dacă la angio-CT nu se găsește nicio îngustare pe vase, atunci pacientul nu are rost să mai facă angiografia coronariană. În schimb, dacă la angio-CT există vase îngustate care, ulterior, trebuie reparate, se va face angiografia coronariană. Această investigație se poate face la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, dar, din păcate, este doar un singur coleg care se ocupă.
