Ziua Mondială a Sănătății. Sistemul medical prin ochii medicilor români. Ce avem de schimbat?

Pe 7 aprilie, în toată lumea, se sărbătorește Ziua Mondială a Sănătății, ziua în care reflectăm mai mult asupra sistemului medical, a condițiilor pe care le oferă, dar și a medicilor care ne îngrijesc. Cum este perceput astăzi sistemul medical românesc? Cum arată sistemul medica românesc în 2023? Cât de mult ne gândim la eficiența sistemului prin relația medic-pacient? De ce au nevoie medicii ca să își crească satisfacția la locul de muncă? Cât de mult contează comunicarea medic-pacient și de ce este important să pun accent pe această componentă? Schimbarea vine din mentalitate, din dorința de dezvoltare.

Am stat de vorbă cu medici dedicați, din toată țara, care fac parte din Sindicatul Promedica, cel mai mare sindicat de medici din România. Sunt profesioniști din sistemul medical care iau inițiativă și prezintă deschis realitatea.  Iată ce ne-au răspuns:
Dr. Eva Cristescu, medic de familie, vicepreședinte Sindicatul Promedica
 

Media10: Cum vedeți dumneavoastră sistemul medical din România acum, în 2023?

Dr. Eva Cristescu: Din nefericire, nu-l văd bine deloc. Suntem într-o perioadă în care lucrurile merg din rău în mai rău. Sistemul informatic ne chinuie îngrozitor, iar opinia publică este în permanență împotriva medicilor. Nici din punct de vedere al medicamentelor compensate nu putem spune că lucrurile merg bine, precum și asistența medicală. A crescut numărul de medici care cer certificate de conformitate în ideea de a părăsi țara și de a se îndrepta spre alte țări. A fost o vreme, până de curând, în care mi s-a părut că lucrurile au început să meargă bine, dar nu știu ce să spun acum.

Media10: Care ar fi primele trei aspecte ce ar trebui schimbate astfel încât și medicii și pacienții să beneficieze de condiții cât mai bune?

Dr. Eva Cristescu: Cred că sistemul medical trebuie schimbat din temelii, pornind de la sistemul de asigurări de sănătate care funcționează în România și până la atitudinea medicilor față de profesia lor și față de ei înșiși. Discursul public vizavi de medici este printre primele lucruri care trebuie schimbate.

Media10: Se pune tot mai mult accent pe relaționarea și comunicarea medic-pacient. În 2023 a fi medic înseamnă și a fi empatic, comunicativ. Cât de importante sunt aceste aspecte și ce ar trebui îmbunătățit?

Dr. Eva Cristescu: Comunicarea cu pacientul a fost întotdeauna importantă. Pacienții vin la medic pentru că au nevoie și atunci trebuie să înțeleagă ce li se întâmplă, ce investigații li se propun, ce alternativă terapeutică și care este rostul serviciilor medicale pe care le primesc ca să nu aibă așteptări nerealiste. Prin urmare, comunicarea cu pacientul este foarte importantă.

Media10: Sunt, însă, și lucruri bune care se întâmplă, deși ele nu prea se văd pentru că sunt prezentate des aspectele negative. Ce este bun la sistemul medical românesc și nu vedem sau nu apreciem așa cum ar trebui?

Dr. Eva Cristescu: În momentul de față, nu identific nimic bun la sistemul medical românesc. Faptul că avem medici pricepuți este o realitate, însă nu este deloc meritul sistemului, ci este meritul fiecărui om în parte. Dimpotrivă, sistemul parcă se străduiește să-i gonească și să-i împuțineze. Deci faptul că mai există în România medici buni și dedicați nu este un merit al sistemului, ci este meritul oamenilor din această țară care aleg să facă medicina aici.

Prof. dr. Răzvan Socolov, șef secție Obstetrică-Ginecologie, la Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Elena Doamna” Iași

Media10: Cum vedeți dumneavoastră sistemul medical din România acum, în 2023?

Dr. Răzvan Socolov: Din păcate, nu observ schimbări majore în sistemul medical comparativ cu acum 10 ani. Am trecut prin pandemia de Covid-19 și ne-au fost suprasolicitate toate resursele. Prin urmare, constatăm că stăm destul de rău din acest punct de vedere. Personalul, banii, echipamentele și materialele ne lipsc cu desăvârșire.

Media10: Care ar fi primele trei aspecte ce ar trebui schimbate astfel încât și medicii și pacienții să beneficieze de condiții cât mai bune?

Dr. Răzvan Socolov: În primul rând, ne confruntăm cu problema resursei umane. Ar trebui găsită o soluție astfel încât să se refacă și să se respecte normativele de personal și normarea muncii. Ar trebui modificate toate reglementările care privesc limitarea și condiționarea personalului la experiență, la gradul profesional și poate că o integrare mai bună cu învățământul medical ar fi de ajutor. În al doilea rând, este problema financiară. Pe anumite specialități, obstetrică-ginecologie, de exemplu, plata serviciilor se face la niște costuri din 2009.

În condițiile în care prețurile au crescut, orice intervenție și orice diagnostic este subfinanțat, deci nu acoperă cheltuielile aferente. În al treilea rând, avem și problema relației între spitale. Trebuie să avem o integrare mai bună a spitalelor, poate și o dezvoltare a dosarului electronic al pacientului, astfel încât să se evite atât supraindicarea unor investigații, cât și a medicației administrate în mod excesiv. În plus, o comunicare între spitale prin folosirea mijloacelor online va însemna o digitalizare mai bună a acestora.

Media10: Se pune tot mai mult accent pe relaționarea și comunicarea medic-pacient. În 2023 a fi medic înseamnă și a fi empatic, comunicativ. Cât de importante sunt aceste aspecte și ce ar trebui îmbunătățit?

Dr. Răzvan Socolov: În momentul de față, învățământul medical nu oferă, în mod constant și calitativ, cursuri de comunicare pentru medici și asistente. Ele ar trebui să fie o problemă de prim plan pentru curricula de pregătire a acestora, să se organizeze cursuri de training, de teambuilding așa cum se fac în tot felul de companii multinaționale.

Media10: Sunt și lucruri bune care se întâmplă, deși ele nu prea se văd pentru că sunt prezentate des aspectele negative. Ce este bun la sistemul medical românesc și nu vedem sau nu apreciem așa cum ar trebui?

Dr. Răzvan Socolov: În primul rând, pot spune că dotarea cu echipamente este la un nivel acceptabil pentru noi, pentru Europa. În al doilea rând, în ceea ce privește pregătirea medicilor și a rezidenților, față de alte țări, se pune accent pe practică și asta este foarte important. Bineînțeles că sunt și locuri în care curricula rezidenților nu este urmărită foarte atent și atunci există și deficiențe de pregătire. Din punct de vedere practic, rezidenții noștri sunt relativ bine pregătiți. Asta se vede și prin faptul că ei se integrează destul de ușor atunci când trebuie să meargă în alte sisteme de sănătate.

Dr. Eleodor Cârstoiu, medic primar chirurgie pediatrică, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova președintele sindicatului medicilor Promedica și USMR Alianța Medicilor.

Media10: Cum vedeți dumneavoastră sistemul medical din România acum, în 2023?

Dr. Eleodor Cârstoiu: Sistemul de sănătate mai are multe de îmbunătățit și adaptat la nevoile reale ale medicilor și pacienților. În cadrul Sindicatului Promedica avem această misiune de a vorbi deschis despre problemele de care se lovesc medicii, dar și pacienții, de a lupta pentru condiții mai bune de lucru și îngrijire, de a crește nivelul de satisfacție atât al medicilor, cât și al pacienților. Încercăm să schimbăm mentalități, să venim cu o viziune nou, de ansamblul, să propunem strategii, proiecte, campanii care, cu adevărat, să aducă schimbări de impact. Din păcate, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia de COVID-19 a contrabalansat o parte din creșterea înregistrată începând cu 2000. Pandemia prin care am trecut a evidențiat importanța consolidării asistenței medicale primare, a serviciilor de prevenție și a sănătății publice într-un sistem de sănătate care, în prezent, depinde în mare măsură de serviciile spitalicești. Deficitul de forță de muncă din sectorul sanitar și cheltuielile mari suportate de pacient sunt bariere în calea accesului. Cheltuielile pentru sănătate în România au crescut în ultimul deceniu, dar rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE în ansamblu – atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor. Fără finanțare solidă nu poți schimba cu adevărat, ci doar poți să cârpești pe ici pe colo. Gestionarea corectă a puținilor bani pe care îi avem în sistem, este o altă speță importantă.

Media10: Care ar fi primele trei aspecte ce ar trebui schimbate astfel încât și medicii și pacienții să beneficieze de condiții cât mai bune?

Dr. Eleodor Cârstoiu: Mortalitatea prin cauze tratabile este de peste două ori mai mare decât media UE. Mulți dintre români nu au acces la servicii medicale, nu au bani să își plătească transportul să meargă la medic. Aceasta este cea mai cruntă realitate din sistem și este legată de sărăcie. Programele de educație medicală și prevenție lipsesc. Relația medic pacient s-a rupt. Nemulțumit de lipsurile din spitale, pacienții răbufnesc pe medici. Este nevoie de reînnodarea relației medic-pacient. Cum? Prin comunicare eficientă, relaționare, empatie. Nimeni nu învață medicii cum să comunice. O altă problemă este legată de faptul că în România nu avem o lege a malpraxisului bine pusă la punct, de aceea s-a ajuns la practicare unei medicine defensive. Mai mult, medicii tineri au nevoie de susținere, locuri în spitalele publice, îndrumare. Nu avem o strategie de țară în acest sens. În 10 ani, nu vom mai avea medici de familie în România, pentru că medicina de familie nu mai este atractivă pentru noile generații.

Media10: Se pune tot mai mult accent pe relaționarea și comunicarea medic-pacient. În 2023 a fi medic înseamnă și a fi empatic, comunicativ. Cât de importante sunt aceste aspecte și ce ar trebui îmbunătățit?

Dr. Eleodor Cârstoiu: Este nevoie mai mult ca oricând de curusuri de comunicare în sistemul publicde sănătate din România. Echipa Sindicatului Promedica a propus un program în acest sens „Medici și pacienți, o alianță pentru sănătate”, prin care ne dorim organizarea de cursuri de comunicare, pentru medicii din toate orașele din România. Sistemele de sănătate mai avansate ne învață faptul că abilitățile de comunicare și relaționare ale medicilor conduc la o mai mare satisfacție la locul de muncă, la creșterea încrederii și complianței pacienților, dar și la rezultate economice mai bune pentru spitale. Lumea se schimbă, nevoile pacienților sunt mul legate și de partea emoțională, iar sistemul de sănătate trebuie să înțeleagă acest lucru.

Media10: Sunt, însă, și lucruri bune care se întâmplă, deși ele nu prea se văd pentru că sunt prezentate des aspectele negative. Ce este bun la sistemul medical românesc și nu vedem sau nu apreciem așa cum ar trebui?

Dr. Eleodor Cârstoiu: Opinia publică este bombardată zilnic cu subiecte care vizează doar problemele din sistemul medical. Se întâmplă însă în fiecare minut, în fiecare spital și lucruri extraordinare, care vorbesc despre medici implicați, medici care improvizează și salvează vieți, medici care nu se dau bătuți, medici care cumpră din banii lor medicamentele sau consumabilele de care pacienții au nevoie. Avem medici care lucrează în echipe și care revoluționează, cercetează, fac de multe ori ca imposibilul să devină posibil și într-un sistem subfinanțat, dezorganizat.

Dr. Denise Criste, medic primar medicină internă, la Spitalul Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara

Media10: Cum vedeți dumneavoastră sistemul medical din România acum, în 2023?

Dr. Denis Criste: Cei care ne conduc au probleme în elaborarea unei strategii clare pentru sistemul de sănătate românesc. Sistemul este subfinanțat în continuare, asistența medicală primară nu este suficient de stimulată și nici ultradotată pentru a putea face o profilaxie eficientă, la fel și medicina de ambulatoriu. Prin urmare, adresabilitatea este foarte mare în serviciile de urgență care sunt supraaglomerate și înghit o mulțime de resurse. Bugetul pe sănătate este foarte mic și este absorbit în majoritate de salariul medicilor și asistentelor. De aceea, pacienții sunt defavorizați, sunt trimiși să-și cumpere în continuare medicamente, materiale sanitare, lucruri total de neacceptat în Uniunea Europeană.

Media10: Care ar fi primele trei aspecte ce ar trebui schimbate astfel încât și medicii și pacienții să beneficieze de condiții cât mai bune?

Dr. Denis Criste: E foarte important să reorganizăm sistemul prin descentralizare, iar pacientul să fie în centrul acestui proces. Noi ne subordonăm în permanență Ministerului Sănătății, care doar elaborează strategiile și implementează în teritoriu normele de conduit. Ar fi bine să ne desprindem încet, fiecare Casă de Asigurări de Sănătate să aibă autonomia ei și să elaboreze strategii în zona în care există. Ar trebui încurajată și telemedicina prin finanțare suplimentară de C.A.S. pentru că ar crește foarte mult adresabilitatea pacienților.

În general, pacienții sunt extrem de debusolați, mai ales cei cu boli grave sau cronice. Cele 15 minute alocate consultației sunt insuficiente și cred că ar trebui să fie undeva la 30 de minute. De multe ori, stau și câte o oră cu pacienții noi. Este nevoie de acest timp pentru că ei sunt neliniștiți, au nevoie să fie încurajați și sfătuiți. Sunt o mulțime de sate care încă nu au medici de familie.

Dacă nu există nici un sistem eficient de transport spre orașe, pacienții stau foarte mult timp așa și nu se adresează nimănui. De aceea, apar pacienți foarte gravi bolnavi, în stadiul terminal chiar, pe care nu îi mai putem ajuta. Aș mai spune că e foarte importantă reconfigurarea sistemului informațional. Nu există zi în care să nu pice de câteva ori SIUI-ul și să nu ținem pacienții pe la ușă, să aștepte rețete și bilete de trimitere. Este și aceasta o problemă mare pe care o avem.

Media10: Se pune tot mai mult accent pe relaționarea și comunicarea medic-pacient. În 2023 a fi medic înseamnă și a fi empatic, comunicativ. Cât de importante sunt aceste aspecte și ce ar trebui îmbunătățit?

Dr. Denis Criste: Este foarte important ca pacientul să aibă încredere, în primul rând, în medicul de familie și apoi în specialistul la care este trimis. De asemenea, este important ca noi, specialiștii, împreună cu medicii de familie, să avem o extrem de bună comunicare și o colaborare. Este minunat și extrem de important să ne sfătuim între noi în folosul pacientului. Astfel, îl putem ajuta și el se va simți în siguranță dacă va știi că există mai mulți doctori care se gândesc la problema lui.

E momentul să lăsăm deoparte orgoliile. Nimeni nu e mai bun decât celălălat. Eu mi-am construit o rețea de colegi cu care colaborez frecvent. Pacientul este atât de mulțumit, se simte așa de în siguranță încât nu face absolut nimic fără să ne spună. Preferă să vină să ne spună pentru că știe că noi vom lua cea mai bună hotărâre pentru el.

Media10: Sunt și lucruri bune care se întâmplă, deși ele nu prea se văd pentru că sunt prezentate des aspectele negative. Ce este bun la sistemul medical românesc și nu vedem sau nu apreciem așa cum ar trebui?

Dr. Denis Criste: Un lucru bun și important este dat de existența programelor naționale. Pentru anumite afecțiuni în cadrul cărora pacienții primesc medicație gratuită, sunt monitorizați regulat, este un lucru bun. Pe de altă parte, cred că și absorbirea de proiecte pe fonduri europene, dotarea cu aparatură a ambulatoriilor și a cabinetelor medicilor de familie reprezintă un avantaj.

Un lucru extrem de bun ar fi să convingem Colegii Medicilor să se implice mai mult în organizarea de cursuri de perfecționare la care cei din teritoriu să participe în mod gratuit. Asta ar stimula foarte mult pentru că, de multe ori, medicii de familie și noi, cei din ambulatoriu, nu suntem dispuși să cheltuim sume mari de bani ca să ne deplasăm prin țară sau la congrese. De aceea, colegii medici ar trebui, din taxa pe care noi o plătim, să ne asigure aceste lucruri. Nu neapărat în fiecare lună, dar măcar de două ori pe an.

Dr. Dan Sbora, medic rezident psihiatrie, la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova

Media10: Cum vedeți dumneavoastră sistemul medical din România acum, în 2023?

Dr. Dan Sbora: Fiind medic rezident, observ că sunt mici diferențe de la o generație la alta. Eu cred că sistemul medical se schimbă în bine și aici mă refer la partea de empatie, atât cu pacientul cât și cu colegii de muncă. Plecând de pe băncile facultății și ajungând medic, ai doza aceea de empatie mult mai crescută și automat o transmiți mai departe generațiilor care urmează. Comparativ cu medicul primar, care a prins o altă perioadă, sunt niște diferențe mai mari în anumite privințe.

Media10: Care ar fi primele trei aspecte ce ar trebui schimbate astfel încât și medicii și pacienții să beneficieze de condiții cât mai bune?

Dr. Dan Sbora: În primul rând, ar trebui să existe personal suficient pentru fiecare secție în parte. Sunt foarte multe secții, în special cele chirurgicale, în care personalul este drastic redus. Bineînțeles că nu este cazul doar pe parte chirurgicală, ci vorbim și de partea medicală pentru că nu sunt suficiente locuri și posturi. În al doilea rând, fiind în 2023, deja se văd anumite schimbări. Pe fiecare spital sunt dotări minime: un electrocardiograf, un ecograf. Dotările mai avansate, precum un aparat de CT sau un aparat de RMN, le găsim doar în spitalele mari.

În al treilea rând, trebuie să ținem cont că și noi, medicii, suntem oameni, nu mașinării. Noi, ca medici, muncim șapte ori pe zi, iar asistenții, infirmierii, brancardierii muncesc ture de câte 13 ore. În unele spitale, medicul este de gardă și stă 24 de ore, după care este obligat în continuare să rămână în spital. Din punctul meu de vedere, acele 24 de ore sunt arhisuficiente pentru un medic. Trebuie să fii în permanență vigilent, atent, trebuie să acorzi atenție pacienților care vin în garda respectivă. După 24 de ore, intervine oboseala și poate să apară oricând eroarea umană, iar practica medicală, în momentul respectiv, nu mai este la cote maxime.

Media10: Se pune tot mai mult accent pe relaționarea și comunicarea medic-pacient. În 2023 a fi medic înseamnă și a fi empatic, comunicativ. Cât de importante sunt aceste aspecte și ce ar trebui îmbunătățit?

Dr. Dan Sbora: Comunicarea și relaționarea sunt aspecte foarte importante atât între medic și pacient, cât și între medic și familia pacientului. Fiecare foaie de observație are un mic consimțământ pe care pacientul îl semnează și își exprimă acordul ca toate informațiile medicale legate de cazul lui, pe perioada internării, să fie comunicate către un membru al familiei sau către o persoană apropiată pacientului respectiv. Este încurajator acest lucru prin faptul că familia pacientului este la curent cu situația pacientului, prin urmare alte îmbunătățiri nu văd a fi necesare.

Media10: Sunt, însă, și lucruri bune care se întâmplă, deși ele nu prea se văd pentru că sunt prezentate des aspectele negative. Ce este bun la sistemul medical românesc și nu vedem sau nu apreciem așa cum ar trebui?

Dr. Dan Sbora: Ceea ce văd și apreciez zilnic nu este neapărat partea de empatie, pe care o exprimă personalul față de pacient, ci zâmbetul pe care îl are acesta la un moment dat în discuțiile mele cu el. Faptul că pacientul se simte confortabil cu mine, este în largul lui, reprezintă un aspect foarte important în meseria pe care o desfășor.

Dr. Cătălin Dudu, medic primar chirurg, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova

Media10: Cum vedeți dumneavoastră sistemul medical din România acum, în 2023?

Dr. Cătălin Dudu: Din punctul meu de vedere, sistemul medical din România, în 2023, este pe calea cea bună, este în curs de revenire. Într-adevăr, nu este acolo unde ne-am dori noi să fie, mai sunt multe de schimbat la acest sistem, însă față de cum era acum trei ani, lucrurile au început ușor, ușor să intre pe făgașul normal. Salarizarea e motivantă pentru cei care vor să intre în sistemul de sănătate, dar mai avem de modificat lucruri pe partea de dotări și de stimulare a anumitor oameni să rămână în posturi și în spitale mai mici.

Media10: Care ar fi primele trei aspecte ce ar trebui schimbate astfel încât și medicii și pacienții să beneficieze de condiții cât mai bune?

Dr. Cătălin Dudu: În primul rând, ar trebui să existe o finanțare mai bună a spitalelor. Acolo unde sunt bani, sunt și condiții. Discutăm de asta de foarte mult timp și cred că ar fi momentul să ne gândim că fără o finanțare serioasă nu putem ajunge la performanță. Într-adevăr, avem aparatură de ultimă generație, dar care necesită consumabile destul de costisitoare. În al doilea rând, condițiile de cazare. S-a investit în anumite spitale, însă sunt altele în care ar trebui investit mai mult pe partea de condiții hoteliere. În al treilea rând, e nevoie de o comunicare mai bună între medic și pacient astfel încât omul să înțeleagă că vine în spital să fie tratat și îngrijit, nu să i se facă mai rău și să nu mai plece de acolo.

Media10: Se pune tot mai mult accent pe relaționarea și comunicarea medic-pacient. În 2023 a fi medic înseamnă și a fi empatic, comunicativ. Cât de importante sunt aceste aspecte și ce ar trebui îmbunătățit?

Dr. Cătălin Dudu: În ultima perioadă asistăm la niște sentimente negative din partea populației către corpul medical. În urma nemulțumirilor din pandemie cu privire la acele discuții despre vaccinare și nevaccinare, despre cum au fost tratate anumite aspecte atunci, au rămas aceste lucruri care au repercusiuni acum asupra noastră. Omul vine aproape acuzator la noi să-și spună motivele pentru care nu vrea să rămână în spital, motivele pentru care nu are încredere în medici. Aici cred că putem și ar trebui să lucrăm ca să ajungem la acea stare de normalitate, să ajungem la starea în care omul să se adreseze spitalului cu încredere, cu deschidere și cu speranță că va fi bine și că va fi rezolvată problema lui.

Media10: Sunt, însă, și lucruri bune care se întâmplă, deși ele nu prea se văd pentru că sunt prezentate des aspectele negative. Ce este bun la sistemul medical românesc și nu vedem sau nu apreciem așa cum ar trebui?

Dr. Cătălin Dudu: Trebuie să înțelegem că niciun sistem de sănătate, nicăieri în lume, indiferent de ce bani au fost investiți în el, nu este perfect. Peste tot în lume există oameni nemulțumiți de sistemul de sănătate care funcționează la ei în țară. Ce este bun la noi, în ciuda unor dificultăți de ordin tehnic și de aprovizionare, sunt oamenii dedicați care își fac meseria la standarde înalte: avem doctori buni, asistente, infirmiere bune. Câteodată, lucrurile acestea sunt trecute mult prea ușor cu vederea. Lucrurile pozitive care se întâmplă în sistem fie sunt neglijate, fie nu sunt scoase suficient în evidență astfel încât noi vedem doar lucrurile negative din sistem.

Cred că cea mai bună soluție pentru noi, ca să ne fie bine la toți, este să încercăm să scoatem în evidență aceste aspecte pozitive. Sistemul nostru de sănătate prost finanțat, cu medici blamați de toată lumea, funcționează și aduce servicii medicale de calitate pacienților, pe care îi deservește. Trebuie să promovăm acest lucru pentru că altfel riscăm să ajungem în situația în care oamenii nu se mai adresează la timp spitalelor și ajung în ultima fază a bolii când lucrurile sunt nerezolvabile.

Prin urmare, va perpetua această idee că spitalul este locul unde te duci să mori. Nu de asta suntem aici, nu asta facem, doar că din miile de pacienți externați mai sunt câțiva zeci care decedează. Nu putem să salvăm pe toată lumea, nu suntem Dumnezeu, dar este important să accentuăm și lucrurile bune, să le prezentăm, pentru ca oamenii să știe că sunt mai multe aspecte pozitive decât negative.

Dr. Bogdan Novac, medic primar urolog. la Spitalul Clinic „Doctor C.I. Parhon” Iași

Media10: Cum vedeți dumneavoastră sistemul medical din România acum, în 2023?

Dr. Bogdan Novac: Îl văd ca pe un sistem care a suferit cronic de subfinanțare și asta se vede în viața noastră de zi cu zi. Îl văd ca un sistem în care există foarte mulți oameni corecți, muncitori, bine pregătiți, dornici să facă bine, dar care se izbesc de lipsuri. Pe lângă ei sunt câteva uscături, ca în orice pădure, care ies în față și creează o imagine foarte proastă a sistemului.

Media10: Care ar fi primele trei aspecte ce ar trebui schimbate astfel încât și medicii și pacienții să beneficieze de condiții cât mai bune?

Dr. Bogdan Novac: În primul rând, schimbarea trebuie să vină dintr-o finanțare corectă. Nu se poate face nimic calitativ fără să existe o finanțare. În al doilea rând, ar trebui să fie o organizare reală a sistemului, nu pe hârtie. Pe hârtie sunt trecute multe lucruri teoretic corecte, dar care practic sunt nerealizabile, care rămân în stadiul de proiect și niciodată nu sunt realizate. În al treilea rând, ar trebui să fie aduși în sistem cât mai mulți oameni bine pregătiți, buni, cu un sentiment al datoriei care este absolut necesar în sistemul sanitar. Fără să simți că vrei să îl ajuți pe seamănul tău nu vei face niciodată medicină corectă. De aceea, trebuie să fie aduși oameni cât mai valoroși și să încercăm ușor, ușor să scăpăm de tot ce înseamnă resursă umană de calitate proastă.

Media10: Se pune tot mai mult accent pe relaționarea și comunicarea medic-pacient. În 2023 a fi medic înseamnă și a fi empatic, comunicativ. Cât de importante sunt aceste aspecte și ce ar trebui îmbunătățit?

Dr. Bogdan Novac: Mi se pare esențială comunicarea cu pacientul. Medicina, dacă nu este pentru om, nu are niciun sens. Relația dintre medic și pacient trebuie să fie primul lucru, într-adevăr. Din păcate, ceea ce nu se înțelege în prezent este faptul că această relație are două capete. Îmbunătățirile nu trebuie să vină doar dinspre personalul medical, ci și dinspre pacient. Trebuie să existe un efort de educare atât a personalului și a sistemului medical, cât și a oamenilor în general. Trebuie să înțelegem că sistemul sanitar nu este format doar din medic, asistentă, infirmieră, ambulanțieră și personal medical, ci și din pacient. Pacientul este una din părțile sistemului medical. Acest dialog nu poate să existe decât prin implicarea ambilor parteneri, altfel dialogul devine un monolog și nu are succes.

Media10: Sunt, însă, și lucruri bune care se întâmplă, deși ele nu prea se văd pentru că sunt prezentate des aspectele negative. Ce este bun la sistemul medical românesc și nu vedem sau nu apreciem așa cum ar trebui?

Dr. Bogdan Novac: Cred că cel mai important lucru care se pierde este umanitatea. În anii 80-90, această umanitate ne-a unit din cauza lipsurilor, medicul și pacientul erau o echipă, amândoi săraci, disperați și fără soluții, amândoi ajutându-se unul pe celălalt. Pe măsură ce ne-am „modernizat”, pe măsură ce ne-am occidentalizat, am pierdut această umanitate și această comunicare. Din păcate, nu am câștigat ceea ce speram, respectiv mai multe resurse. Prin urmare, am ajuns într-un sistem sărac în care sentimentul și relația interumană dintre medic și pacient se pierde în fiecare zi tot mai mult. Nu apreciem că mai există oameni care încă păstrează aceste obiceiuri, medici care ies la pensie și îi pierdem. Nu îi prețuim îndeajuns, tineretul nu îi vede, nu are pe cine să copieze, nu are de la cine să se inspire și ajung să fie tot mai puțini oameni în actul acesta medical.

Dr. Alin Georgescu, medic specialist chirurgie generală, la Spitalul Orășenesc Rupea, din Brașov

Media10: Cum vedeți dumneavoastră sistemul medical din România acum, în 2023?

Dr. Alin Georgescu: Cred că și anul acesta vor fi probleme în ceea ce privesc banii alocați către spitale. Costurile spitalelor au crescut, deci banii care vin de la Casa de Asigurări trebuie să fie mai mulți. Din ceea ce s-a văzut până acum, în primele luni ale anului, observăm că banii nu ajung. Prin urmare, spitalele vor trebui să primească mai mulți bani de la Casa de Asigurări ca să fie acoperite cheltuielile personalului și condițiilor spitalelor.

Media10: Care ar fi primele trei aspecte ce ar trebui schimbate astfel încât și medicii și pacienții să beneficieze de condiții cât mai bune?

Dr. Alin Georgescu: Lucrurile funcționează într-un sistem care este bine pus la punct. Atunci când nu ai lucrurile bine puse la punct, nu poți spera la un sistem medical optim. Aici mă refer mai mult la spitalele din provincie, spitalele mici, care nu au medici și condiții pe toate specialitățile, nu au suficiente posibilități de diagnosticare. Prin urmare, lucrurile nu o să fie niciodată optime. Dacă vrem să avem un act medical de calitate, trebuie să rezolvăm problema crizei de personal, a dotărilor și condițiilor.

Media10: Se pune tot mai mult accent pe relaționarea și comunicarea medic-pacient. În 2023, a fi medic înseamnă și a fi empatic, comunicativ. Cât de importante sunt aceste aspecte și ce ar trebui îmbunătățit?

Dr. Alin Georgescu: În primul rând, cultura medicală a poporului român trebuie să se îmbunătățească. Majoritatea pacienților se plâng de faptul că nu li explică destul, pe cât ar dori ei. Pe de altă parte, e foarte greu să te faci înțeles de pacienți, mai ales dacă nu există o minimă cultură medicală. În al doilea rând, trebuie să îmbunătățim imaginea medicului, a sistemului medical în rândul populației. De când cu pandemia, oamenilor le este frică de spitale, de vaccinuri. Este o panică generalizată care se va rezolva odată cu creșterea gradului de cultură medicală și cu modul în care este privit actul medical de societate.

Media10: Sunt, însă, și lucruri bune care se întâmplă, deși ele nu prea se văd pentru că sunt prezentate des aspectele negative. Ce este bun la sistemul medical românesc și nu vedem sau nu apreciem așa cum ar trebui?

Dr. Alin Georgescu: Trebuie să apreciem și să avem în vedere că se lucrează în condiții suboptimale și, totuși, se obțin rezultate bune. Acest lucru vine din dorința personalului medical de a face bine. Noi, medicii românii, suntem obișnuiți să lucrăm și cu mai puțin, să improvizăm, să facem ore suplimentare, zeci de ore de gărzi numai ca să fie bine. Acesta este un lucru mai puțin apreciat de cei care țin frâiele sistemului medical, de populație. De multe ori, ei nu văd cu câte sacrificii se obțin rezultatele. Oamenii ajung la spital atunci când au o problemă, prin urmare nu vede volumul și modul de lucru.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

Ecografie de sân și elastografie, cu cel mai bun ecograf din lume, la Spitalul MaDonna Maria

Next Post

Accidentul vascular cerebral. Cum recunoaștem simptomele?

Related Posts
Verified by MonsterInsights