Accidentul vascular cerebral este din ce în ce mai întâlnit, iar vârsta la care medicii diagnostichează pacienți cu această afecțiune este din ce în ce mai mică. AVC-ul reprezintă o urgență medicală, iar pacienții și aparținătorii acestuia trebuie să știe să recunoască simptomele și să sune de urgență la 112. Ce facem dacă am suferit un accident vascular cerebral? Cum recunoaștem manifestările acestuia? Cât de important este să ne prezentăm la medic de îndată ce apar simptomele? Ce soluții de tratament există? Aflăm toate aceste informații de la dr. Laura Măcinic, medic specialist neurolog, la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Ce este accidentul vascular cerebral și cât de frecvent întâlnești pacienți care au această afecțiune?
Dr. Laura Măcinic: Accidentul vascular cerebral este o boală cerebrovasculară care domină, ca frecvență și însemnătate, patologia neurologică. Întâlnim nenumărați pacienți atât în spitale, cât și în clinici. Aceștia se prezintă în varii stări, cu afectare minoră sau chiar cu imposibilitatea ridicării de la planul patului. De multe ori, este nevoie să îi vedem la mașină, în afara clinicii, pentru că nu se pot deplasa. În ultimii ani, am observat că a scăzut destul de mult vârsta la care apar accidentele vasculare. Acum, AVC-ul este destul de întâlnit și la tineri. Am avut pacienți de 30 și ceva de ani cu accident vascular. În general, se prezintă pacienți de 70 de ani plus. Totuși, sunt pacienți și de 50 de ani care se confruntă cu AVC, ceea ce nu mai este o supriză pentru noi.
Cum diferențiem accidentul vascular ischemic de cel hemoragic?
Media10: Există accident vascular ischemic și hemoragic. Care este diferența dintre ele?
Dr. Laura Măcinic: În linii mari, clasificăm accidentele vasculare în ischemice și hemoragice. Acestea pot fi diferențiate uneori încă de la început, de când se prezintă pacientul la clinician, înainte să facem investigațiile imagistice. La bază, cele două au mecanisme diferite. Accidentul vascular ischemic este un infarct cerebral produs prin ocluzia unui vas de sânge de la nivelul creierului. Astfel, teritoriul cerebral irigat de respectivul vas moare și, prin urmare, se pierd funcțiile pe care le îndeplinește. În schimb, accidentul vascular hemoragic se produce prin ruperea unui vas de sânge cerebral și extravazarea lui (ieșirea sângelui sub forma unui hematom la nivelul creierului). Acesta capătă dimensiuni variabile și face compresie pe teritoriile cerebrale învecinate. Manifestările sunt variate și pot apărea inclusiv crize epileptice în anumite situații. Implicit, parcursul și prognosticul sunt, din păcate, extrem de dramatice.
De ce apare AVC-ul
Media10: Care sunt posibilele cauze ce duc la apariția AVC?
Dr. Laura Măcinic: Există numeroase cauze ce pot determina accidentul vascular cerebral. Cele mai cunoscute de pacienți sunt: hipertensiunea arterială sau alte boli cardiacem, diabetul zaharat, bolile hematologice, ateroscleroza, traumatismele, anevrismele, bolile inflamatorii și altele. O cauză des întâlnită și de prea multe ori neglijată este reprezentată de remiterea semnelor și simptomelor accidentului vascular. Acest lucru determină pacienții să nu mai apeleze la serviciul de urgență 112. Ei bine, deși manifestările dispar, ele pot anunța producerea unui eveniment major și posibil fatal. Prin urmare, este important ca pacientul să se prezinte la medic. De preferat ar fi direct în serviciul de urgență, nu la medicul de familie pentru că nu facem decât să pierdem timp prețios. Accidentul ischemic tranzitor poate să se remită și să rămână așa. Totuși, există și probabilitatea ca, ulterior, să se repete și, în timp, să ducă la producerea unui AVC serios.
Stresul poate favoriza apariția AVC
Media10: Stresul este, de multe ori, vinovat pentru declanșarea anumitor afecțiuni. Poate duce acesta și la apariția AVC?
Dr. Laura Măcinic: Stresul este un element nociv pentru întreg organismul și, implicit, se poate ajunge la AVC. Acesta favorizează secreția de cortizol (hormonul stresului) ce determină, prin varii mecanisme, o cascadă de afecțiuni, inclusiv diabetul zaharat, care predispune pacientul la evenimente cerebrovasculare. De asemenea, stresul poate cauza hipertensiune arterială. În timp, fragilizează vasele suficient încât să poată determina apariția unui AVC hemoragic. Stresul ne afectează și somnul, care este extrem de important. Avem tendința de a nu-i acorda importanță, de a nu realiza impactul pe care îl poate avea asupra organismul nostru pe termen lung.
„Riscul este mai mare dacă avem pe cineva în familie care a suferit un AVC”
Media10: Care sunt factorii de risc pe care trebuie să îi avem în vedere și pe care îi putem controla?
Dr. Laura Măcinic: Stresul, fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, energizantele, consumul excesiv de dulciuri, de alimente bogate în grăsimi, sedentarismul sunt o parte din factorii ce ne predispun, în timp, la un AVC. Prin urmare, este extrem de important să adoptăm un stil de viață cât mai sănătos. Bineînțeles, și să controlăm corespunzător patologiile existente ce pot determina un accident vascular cerebral.
Media10: Dacă bunicii, părinții au suferit sau chiar au decedat în urma unui AVC, cât de mare este riscul să facem și noi?
Dr. Laura Măcinic: Riscul este destul de mare în cadrul populației generale, având în vedere atenția, de multe ori precară, asupra controlării factorilor de risc. Riscul este cu atât mai mare dacă avem pe cineva în familie care a suferit un AVC. Fie moștenim afecțiuni ce pot să cauzeze accidentul vascular, fie avem un stil de viață nesănătos care ne poate duce într-acolo.
Cum recunoaștem un AVC?
Media10: Este extrem de important să recunoaștem simptomele producerii unui accident vascular cerebral. După declanșarea acestuia, fiecare minut contează. Cum îl putem recunoaște?
Dr. Laura Măcinic: AVC-ul debutează în forme variabile ca și manifestări și intensitate. Simptomele cele mai ușor de recunoscut sunt slăbiciunea unuia, a două sau a mai multor membre. În general, a membrelor de aceeași parte a corpului. Asimetria gurii, afectarea limbajului sau a modului de vorbire, senzația de amorțeală a unei jumătăți de corp sunt și ele manifestări specifice care ne ajută să recunoaștem un AVC. De asemenea, poate apărea amețeala atât în repaus, cât și în mișcare. Ne poate trezi chiar din somn, este nejustificată, adică nu apare din cauza unei ridicări rapide din pat sau de mișcări bruște ale corpului.
În cazurile dramatice, ce pot sugera un AVC hemoragic, pe lângă cele descrise mai sus pot apărea: dureri intense de cap însoțite de vărsături puternice (în jet), precum și afectarea relativ bruscă a stării de conștiență cu imposibilitatea de imobilizare a membrelor pacientului. Acest lucru poate indica afectarea teritoriului cerebral ce conține funcțiile vitale.
„Este important să apelăm cât mai repede la serviciul de urgență 112 și să descriem ceea ce observăm”
Media10: Cât de important este să ajungem urgent la medic după manifestarea simptomelor? Ce trebuie să facă aparținătorii într-o astfel de situație?
Dr. Laura Măcinic: La orice suspiciune a unui AVC, este important să apelăm cât mai repede la serviciul de urgență 112 și să descriem ceea ce observăm. Astfel, personalul medical poate să intervină cât mai prompt și mai corect. Dacă informațiile legate de starea actuală a pacientului, de afecțiunile sale preexistente și medicația urmată în ambulatoriu sunt transmise corect, acesta poate beneficia de un tratament posibil salvator. În schimb, dacă adresarea se face la medicul de familie, acesta are obligația de a îndruma pacientul sau aparținătorii lui către serviciul de urgență.
Media10: De ce investigații este nevoie ca să depistăm un AVC?
Dr. Laura Măcinic: În principiu, investigațiile imagistice joacă un rol extrem de important. Acestea presupun efectuarea unui tomograf cerebral sau, în mod ideal, a unui IRM cerebral pentru a putea identifica natura accidentului vascular (ischemic sau hemoragic) și teritoriul cerebral afectat de acesta. De asemenea, se efectuează analize de sânge ce orientează clinicianul asupra protocolului terapeutic și a altor patologii de care trebuie să se țină cont atunci când tratează un accident vascular.
Tromboliza se poate aplica în primele ore de la debutul simptomelor
Media10: Ce soluții de tratament există pentru AVC?
Dr. Laura Măcinic: În primul rând, este extrem de important ca oamenii să știe că prin apelarea cât mai rapidă a serviciului de urgență pot oferi pacientului oportunitatea de a beneficia de tromboliză. Aceasta este o variantă de tratament aplicabilă în primele patru ore și jumătate de la debutul clar al unui accident ischemic. Tromboliza poate avea rezultate terapeutice spectaculoase, dar nu numai. Prin urmare, se efectuează cu acordul pacientului sau a familiei, în cazul lipsei acestuia de discernământ.
În al doilea rând, AVC-ul ischemic, dacă nu se aplică tratamentul trombolitic, necesită administrare de medicație antiplachetară și/sau anticoagulantă, care ajută la reluarea circulației. Se administrează și medicație pentru scăderea depunerilor de colesterol. Chiar dacă pacientul prezintă valori normale, acesta se poate depune pe vasele de sânge. În al treilea rând, se folosesc soluții perfuzabile în care punem neurotrofice, medicație care echilibrează organismul.
De asemenea, antihipertensivele au un rol extrem de important. Controlul hipertensiunii arteriale este necesar pentru buna evoluție a unui AVC, atât în cazul ischemiilor, cât și a hemoragiilor. AVC-urile hemoragice pot să necesite intervenție neurochirurgicală sau tratament conservator cu soluții ce reduc edemul cerebral. Practic, acestea acționează ca hematomul să nu se extindă. Extrem de importantă este și recuperarea neuromotorie și a tulburărilor de limbaj, care ar trebui, în cele mai multe cazuri, începută cât mai rapid dacă pacientul este stabil.
„Prevenția accidentului vascular cerebral poate fi făcută prin examinări medicale periodice”
Media10: Cum putem preveni un accident vascular cerebral?
Dr. Laura Măcinic: Prevenția accidentului vascular cerebral poate fi făcută prin examinări medicale periodice ce ajută la depistarea unor afecțiuni sau la controlarea celor preexistente. Bineînțeles că trebuie să adoptăm și un stil de viață cât mai sănătos pentru a ne proteja. Somnul de calitate are un rol esențial în menținerea echilibrului organismului atât în prevenție, cât și în recuperarea post AVC. S-a dovedit că odihna este extrem de importantă pentru că favorizează recuperarea medicală și ne ajută să ne menținem o stare psihică bună.
Media10: Există investigații pe care e bine să le facem după o anumită vârstă dacă știm că suntem în categoria de risc?
Dr. Laura Măcinic: În general, le recomand persoanelor peste 50 de ani să facă un control cardiologic de rutină, să își monitorizeze valorile tensionale și să facă periodic analize de sânge. Persoanelor cu un stil de viață mai nesănătos le recomand efectuarea unei ecografii Doppler de vase cervicale pentru depistarea unui posibil grad de ateromatoză (depuneri sub formă de plăci la nivelul vaselor). Acestea se pot deplasa în circulația sângelui și pot duce până la blocarea unui vas, ceea ce inevitabil determină un accident vascular cerebral.
Ce facem ca să evităm reapariția unui AVC?
Media10: În situația în care am suferit un AVC, dar consecințele nu au fost grave, ce trebuie să facem pentru a evita reapariția unui nou episod?
Dr. Laura Măcinic: Mai întâi trebuie să depistăm cauza producerii evenimentului. Sunt necesare o ecografie cardiacă transtoracică sau transesofagiană ce detectează posibilele anomalii cardiace, o ecografie Doppler a vaselor cervico-cerebrale și montarea unui Holter EKG ce monitorizează ritmul inimii timp de 24, 48 sau chiar 72 de ore. Holterul EKG este necesar pentru că, în timpul clasicului EKG, cordul poate să bată normal, iar tulburările de ritm să apară ulterior și să rămână neidentificate. Pacienților tineri ce nu au afecțiuni determinate clar, diagnosticate, li se recomandă teste de sânge ce pot indica tulburări de coagulare.
