Un subiect controversat în România îl reprezintă temele de acasă. E bine să le dăm copiilor teme acasă? E benefic sau îi încarcă prea mult? Părinții își pun des aceste întrebări, iar părerile sunt împărțite. De fapt, temele de acasă au multiple beneficii atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Dacă la noi acest subiect este încă discutat, în alte țări este ceva normal și se numește „homework”.
Temele reprezintă o responsabilizare a copilului. Trebuie, însă, să-i oferim șansa de a alege când vrea să facă acel lucru. Astfel, va avea angajamentul ca până la data limită stabilită de profesor să finalizeze tema. Asta îl ajută pe copil să fie motivat și, totodată, responsabil, să aibă o sarcină de îndeplinit.
„Dacă începem să impunem și să obligăm, noi, în natura noastră umană, avem instictul de a ne retrage și, astfel, am creat un obstacol. Când vine vorba de o alegere, atunci intervine și motivația în ceea ce privesc, de exemplu, temele. Copiii au posibilitatea de a nu face temele în ziua respectivă, însă își ia angajamentul ca până la finalul săptămânii să le finalizeze. Încă de la clasa I încercăm să îi responsabilizăm și le dăm teme pentru weekend. Astfel, copiii știu că au această posibilitate de a le face după, în timpul pe care îl consideră ei. Despre asta este vorba!”, afirmă Alina Cristuinea, profesor de limba și literatura română și, totodată, directoarea Școlii Gimnaziale „Terraveda”.
Beneficiile temelor de acasă
Pe lângă responsabilizare, temele contribuie și la autoevaluarea elevului. Atunci când copilul este acasă și încearcă să rezolve tema, își va da seama care este nivelul lui și dacă este capabil să pună în aplicare ceea ce a studiat la școală. Mai mult, temele ajută profesorul să observe dacă lecția predată a fost înțeleasă și reținută de elevi.
„Aceste teme reprezintă, în primul rând, o responsabilizare. În al doilea rând, la temă ești tu cu tine, așa cum ești și la un examen, cu acele conținuturi pe care trebuie să le abordezi, să le duci la bun sfârșit. Atunci se pune această problemă de autoevaluare, dacă poți să aplici ceea ce ai învățat. În al treilea rând, temele sunt și un indice de reglare al nostru, al profesorului, pentru a preda. În momentul în care tema este în proporție de 20% realizată, asta înseamnă că acei copii nu au înțeles conținutul pe care noi l-am predat și atunci, a doua zi, nu trecem mai departe, ci rămânem pe același conținut, încercăm să ajungem la ei printr-o altă metodă sau prin alte formulări”, explică Alina Cristuinea, directoarea Școlii Gimnaziale „Terraveda”.
Implicarea părinților în activități de învățare scade riscul demenței
Părinții trebuie să învețe și să își reîmprospăteze memoria constant. Temele de acasă sunt de ajutor atât pentru copii, pentru că își consolidează cunoștințele, cât și pentru părinți, pentru că le stimulează memoria. Astfel, riscul de a dezvolta o demență este mai scăzut la persoanele care își țin creierul „în priză”.
„După ce am citit și m-am documentat, am văzut că părinții trebuie implicați în activități de învățare, de repetare, de a-și aminti anumite conținuturi. De ce? Pentru că scade foarte mult demența (boala Alzheimer) care apare la o anumită vârstă. De aceea le spuneam copiilor să facă acest lucru pentru sănătatea mintală a părinților și a bunicilor. Este o altă perspectivă pe care am descoperit-o cercetând acest lucru”, explică prof. Alina Cristuinea.
În alte țări, temele de acasă sunt normale
Chiar dacă sunt multe controverse pe acest subiect în sistemul nostru de învățământ, în alte țări lucrurile sunt clare: temele se fac acasă. „Homework” definește cu exactitate acest lucru care la noi este încă neclar pentru părinți.
„Am studiat foarte mult sistemele de învățământ, am fost și în alte țări precum: Anglia, Franța, Austria. Am stat efectiv în școli de stat să văd despre ce este vorba și cum este sistemul acolo, să-l înțeleg. Când am fost în Anglia, am întrebat-o pe directoarea unei școli de ce au copiii teme după ora 18:00. Ea mi-a zis simplu: „home work”. Nu-și dădea seama de ce întreb asta. Pentru ei era atât de evident și de clar. În Marea Britanie, inclusiv de la grădiniță au o temă pe săptămână. O primesc lunea și o aduc vinerea”, precizează directoarea Școlii Gimnaziale „Terraveda”, Alina Cristuinea.
Volumul temelor trebuie să fie adaptat vârstei
Temele nu sunt și nu trebuie să fie un stres pentru elevi. Volumul acestora crește progresiv pe parcursul anilor de sudiu. La gimnaziu, este alocat un maximum de două ore pentru rezolvarea temelor. Profesorii trebuie să stabilească un timp mediu de efectuare a fiecărui exercițiu pentru elevi.
„Tema nu este, de fapt, un factor de stres, ci devine un factor de stres atunci când volumul acestora este imens. Fiind școală acreditată cu program prelungit, ne străduim ca ei să-și facă toate temele în acel timp pe care-l alocăm, pentru că el crește progresiv de la clasa I până la clasa a VIII-a. Încercăm într-o oră și jumătate – două (la gimnaziu), să ne încadrăm cu absolut tot ce au de făcut. Profesorii au responsabilitatea de a spune în cât timp se va rezolva tema atunci când o dau. Pentru asta, ei trebuie să-și cunoască colectivul de elevi și să dea un termen mediu de rezolvare a sarcinilor”, spune prof. Alina Cristuinea, directoarea școlii.
În plus, coordonatorul clasei trebuie să facă un program de studiu pe durata întregii săptămâni, inclusiv pentru weekend. Elevilor li se dă o temă și pentru sâmbătă. Pentru că acasă sunt pe cont propriu, copiii își pot autoevalua cunoștințele.
„Coordonatorul și învățătorul din fiecare clasă realizează un program de studiu pe întreaga săptămână, inclusiv în sâmbata în care au și acasă ceva de lucru. De ce dăm și acasă? Copilul atunci nu mai are posibilitatea să vină să întrebe învățătorul, de exemplu, să mai ceară o idee, o părere unui coleg, coordonatorului, profesorului de română sau de matematică care se află atunci în școală. Acesta este motivul pentru care dăm o temă și pentru weekend”, conchide directoarea școlii.
