Hiperuricemia înseamnă creșterea valorilor acidului uric din sânge. Un nivel crescut al acidului uric poate duce la apariția unor boli grave, de aceea trebuie intervenit cu tratament la timp. Ce este acidul uric? Ce boli poate ascunde acidul uric crescut? Care sunt simptomele specifice? Ce restricții alimentare are pacientul? În ce constă tratamentul? Aflăm de la dr. Ana-Maria Mitran, medic specialist medicină internă, la Centrul Medical Prima Clinic din Craiova.
Media10: Ce este acidul uric și ce rol are în organism?
Dr. Ana-Maria Mitran: Acidul uric este produsul final de degradare al purinelor la om. Purinele intră în componenta materialului genetic de tip ADN și ARN, care se găsește în nucleul tuturor celulelor. El este un produs ce trebuie eliminat din organism. Acumularea acidului uric în sânge, peste valorile normale, atrage atenția asupra unui dezechilibru pe linia de producție sau de eliminare a lui. Deci, practic, este un indicator de boală.
Media10: Din ce cauze poate crește acidul uric?
Dr. Ana-Maria Mitran: Trebuie să știm că ceea ce rămâne în organism este rezultatul net dintre cantitatea de acid uric produsă și cea eliminată. Astfel, dacă există o producție în exces (cauzată de un aport alimentar exagerat, de degradarea accelerată a proteinelor proprii organismului) sau o scădere a eliminării acidului uric prin rinichi, acesta se acumulează în sânge. Ulterior, trece și în alte țesuturi sau organe unde produce complicații specifice.
Afecțiuni asociate cu acidul uric crescut
Media10: Ce boli grave poate ascunde hiperuricemia?
Dr. Ana-Maria Mitran: Hiperuricemia poate fi indicatorul unor simple excese alimentare: carne și produse derivate, dulciuri concentrate, alcool, fructoză susținute în timp, în ani de zile, și asociate cu: obezitate, hipertensiune și modificări ale grăsimilor din sânge (parte din așa-numitul sindrom metabolic), al unui efort fizic foarte intens, al unor afecțiuni endocrinologice mai ușor corectabile (hipotiroidismul) sau al psoriazisului.
Totuși, poate ascunde și afectiuni grave care necesită diagnosticare rapidă și tratament specific, intensiv, sub supraveghere medicală strictă. Aici vorbim de boli de sânge (leucemii, limfoame, policitemii, mielom multiplu, anemii hemolitice), cancere aflate în tratament cu citostatice, insuficiențe renale, come diabetice sau boli genetice.
„Simptomele apar la concentrații mari ale acidului uric”
Media10: Când ar trebui să mergem la medic? Ce simptome ne pot atrage atenția?
Dr. Ana-Maria Mitran: În primă fază, creșterea acidului uric este silențioasă (asimptomatică). Această etapă poate dura zeci de ani (20-30 de ani), hiperuricemia fiind diagnosticată întâmplător în urma unor analize de rutină. Simptomele apar la concentrații mari ale acidului uric, după ce sângele este saturat și uratul se depune în țesuturi (articulații și rinichi). Cele mai cunoscute și mai zgomotoase manifestări sunt cele din atacul acut de gută și colica renală prin calculi de acid uric sau micști (litiaza renală urică).
Atacul acut de gută presupune, de obicei, apariția brutală, în timpul nopții, a unei dureri foarte intense la nivelul articulațiilor piciorului (cel mai frecvent la degetul mare sau la gleznă). Durerea nu îi permite pacientului să doarmă (nu suportă nici greutatea cearșafului), să se încalțe și să calce în piciorul afectat, cu articulația roșie, caldă, tumefiată și imposibil de mișcat.
Colica renală poate preceda atacul acut de gută și se manifestă prin durere intensă, brusc instalată la nivelul lombei (în zona de proiecție a rinichiului afectat). Aceasta poate fi însoțită de greață, vărsături sau febră, iar după eliminarea calculului, urina poate prezenta urme de sânge.
Pe lângă aceste manifestări date de precipitarea uratului în țesuturi, pot fi prezente și semnele bolilor care au dus la acumularea lui în sânge: oboseala inexplicabilă, lipsa poftei de mâncare, scădere nejustificată în greutate, alterarea stării generale, depistarea de ganglioni la nivelul gâtului sau axilei etc.
Diagnosticul se pune pe baza determinării acidului uric seric
Media10: Cum diagnosticăm hiperuricemia?
Dr. Ana-Maria Mitran: Diagnosticul hiperuricemiei se suspectează pe baza manifestărilor specifice (articulare și renale), în contextul medical al pacientului. Aceasta se confirmă prin determinarea acidului uric seric. Este o analiză puțin costisitoare și simplu de efectuat. Se recoltează sânge din vena pacientului dimineața, după cel puțin patru ore de post alimentar.
Media10: Cine trebuie să facă testul pentru măsurarea acidului uric? Care este valoarea normală?
Dr. Ana-Maria Mitran: Valorile normale ale acidului uric în ser sunt diferite în funcție de sex: pentru bărbați <7mg/dl, iar pentru femei <6mg/dl. Categoriile cărora le este indicată determinarea acestuia sunt persoanele cu risc (obezi, dislipidemici, diabetici, hipertensivi, rude ale pacienților cu hiperuricemie sau gută), pacienții deja cunoscuți cu insuficiență renală (ca marker de monitorizare a funcției renale), pacienții care se află în tratament pentru gută sau care urmează cure citostatice ale tumorilor maligne (pentru monitorizarea efectelor tratamentului).
Restricții alimentare pentru pacienții cu hiperuricemie
Media10: Ce alimente ar trebui evitate sau consumate mai rar dacă suntem în categoria de risc?
Dr. Ana-Maria Mitran: Sunt de evitat supele/ciorbele de carne, carnea de animal tânăr (pui, vițel, miel), toba, piftia, pateurile cu carne, organele (creier, rinichi, ficat, inimă), icrele, pasta de pește, cacao, ciocolata, alcoolul (în special berea și vinul), heringul, sardinele, anșoa, scrumbiile, somonul, tonul, fructele de mare, legumele cu frunze verzi (spanac, pătrunjel) și dulciurile concentrate.
Se consumă cu restricție brânzeturile slabe, nesărate (maxim trei zile pe săptămână, în zilele în care nu se consumă carne), carnea slabă de pasăre fiartă, alimentele cu conținut moderat de purine (carne de vită, cârnați, păstrăv, crap cel mult o dată pe săpămână), anumite legume (ciuperci, broccoli, conopidă, mocov, mazăre, vinete, țelină, salată verde), sucurile de fructe și de legume, pâinea neagră.
Tratamentul hiperuricemiei constă în adoptarea unui regim lacto-fructo-vegetarian
Media10: În ce constă tratamentul?
Dr. Ana-Maria Mitran: Tratamentul hiperuricemiei depinde de etapa de evoluție și de eventualele complicații apărute. Are ca punct central modificarea stilului de viață cu adoptarea unui regim lacto-fructo-vegetarian. Acesta trebuie să fie sărac în sare, cu suplimentarea aportului de lichide și evitarea alimentelor menționate. Regimul are ca țintă normalizarea treptată, NU bruscă, a greutății.
Dacă aceste schimbări nu sunt suficiente și valorile acidului uric sunt de peste 13mg/dl la bărbați și peste 10mg/dl la femei, mai ales dacă există și alți factori de risc asociați, se apelează la tratamentul medicamentos cu preparate care scad producția de acid uric sau cresc eliminarea lui. Dacă descoperim hiperuricemia odată cu apariția atacului de gută, trebuie să știm că medicamentele care influențează acidul uric NU se administrează de la început, ci numai după ce inflamația se reduce. Pentru situațiile în care acidul uric este crescut în contextul unor boli hematologice, reținem că soluția o reprezină tratarea bolii de bază, hiperuricemia fiind o consecință a acesteia.
La Centrul Medical Prima Clinic puteți beneficia de consultații, ecografie abdominală, set analize de laborator în specialitatea MEDICINĂ INTERNĂ – GRATUIT, în baza biletului de trimitere.
