Cătălin Spiridon este profesor de matematică la Colegiul Național „Carol I” din Craiova. Un profesor dedicat care nu învață elevii doar tainele matematicii, ci și tainele vieții, gândirea logică, structurată. Elevii săi sunt acum studenți la universități de top din lume. Pasionat de predare, profesorul Cătălin Spiridon continuă să facă excelență într-un sistem de educație cu multe lipsuri, pentru că reușește în fiecare zi să găsească în ochii, energia și rezultatele elevilor săi motivația de care are nevoie. Nu intră niciodată la oră cu catalogul, ci cu voie bună, energie, metode noi și bucuria de a transforma visele elevilor săi în realitate.
Cunoaște toate sistemele eficiente de educație din lume, se inspiră din ele și aplică la clasă cele mai noi și adaptate metode pentru fiecare generație. Mulțumirea vine atunci când elevii săi ajung să studieze în cele mai mari universități ale lumii sau când, mergând pe stradă, un fost elev îl oprește să îl salute și să îl îmbrățișeze.
În timpul pandemiei, a predat elevilor săi din fața unei table montate în casă, chiar și în timpul vacanțelor. Iar rezultatele au fost excepționale. Deși, elevii au fost nevoiți să învețe matematică de acasă, au reușit să obțină note mari la bacalaureat și să fie admiși la universități de prestigiu.
Interviul face parte din campania OameniDE10. Oameni care ne inspiră, ne motivează și ne arată că se poate. Proiect de educație media, educație nonformală susținut de: TOPGEL (www.topgel.ro) OptiMad (www.optimad.ro), Next Level Garage (www.nextlevelgarage.ro), Morgan Residence (www.morganresidence.ro).
Media10: Aveți o misiune grea, aceea de a-i învăța pe elevii dumneavoastră matematică. Nu este ușor, mai ales cu generațiile actuale care cu siguranță vă întreabă: „La ce ne mai trebuie matematica? De ce mai avem nevoie să învățăm atâtea formule și ecuații?”
Cătălin Spiridon: Aveți dreptate. Matematica este o disciplină grea, în general, pentru copii. În ultimii ani, în special, pare că dorința copiilor de a aprofunda tainele matematicii a scăzut un pic, însă cu o motivare puternică, cu exemplele potrivite, cu mai multă muncă, reușim să-i aducem pe linia de plutire, să-i facem să-și atingă obiectivele pe care fiecare dintre ei și le-au propus: să promoveze examenele naționale, să fie admiși la universitățile pe care și le doresc, să performeze la olimpiade, cei care își propun asta și care au disponibilitatea unui efort ieșit din comun.
Media10: Îmi spuneați înainte să începem interviul că aveți grijă ca elevii, atunci când sunt în timpul orelor sau după ce termină ora de matematică, să fie, în primul rând, fericiți. Cum reușiți să faceți acest lucru?
Cătălin Spiridon: De când am devenit profesor de matematică, primul gând, când intru la o clasă de elevi, este acela de a-i face să înțeleagă ceea ce am să transmit. Este adevărat că nu toți copiii sunt la fel, uneori trebuie mai multă muncă, alteori mai puțină, uneori e nevoie de mai multe exemple, însă scopul final este ca ei, la sfârșitul orei, să-și fi însușit informațiile pe care le-am avut de transmis, să fi căpătat deprinderile necesare rezolvării sarcinilor de lucru pentru acasă, așa încât realizarea temelor să nu fie o corvoadă, un stres în plus și să își atingă obiectivul acela de a aprofunda cunoștințele care au fost transmise în cadrul lecției la clasă.
„Orice profesor este în slujba elevului”
Media10: Și reușiți acest lucru pentru că aveți rezultate la olimpiadă, elevii dumneavoastră ajung la facultăți de prestigiu, obțin titluri și diplome care îi ajută apoi în carieră, deci îi ajutați să-și clădească drumul spre ceea ce își doresc ei să facă mai departe.
Cătălin Spiridon: Orice profesor este în slujba elevului și are datoria vremelnică de a-i fi alături pe o perioadă determinată de timp în care să-l ajute să se dezvolte, să dobândească competențe, să aibă abilitățile necesare pentru atingerea obiectivelor pe care el și le-a propus. Nu toți copiii sunt olimpici la matematică, nu toți copiii vor să fie profesori de matematică, IT-iști sau medici, deci menirea noastră, ca profesori, este aceea de a fi alături de ei, de a-i încuraja atunci când le este greu, de a-i sfătui, de a le da explicațiile potrivite, de a reuși să transmitem cunoștințele pe limba lor, adică să îi facem să înțeleagă ceea ce avem noi de spus, să aibă competențele necesare promovării examenelor și admiterii la facultate.
Media10: Sunteți iubit și apreciat de actualii dumneavoastră elevi, dar și de generațiile care au fost la dumneavoastră în clasă până acum. Cum ați început cariera în domeniul educației și de ce ați ales să vă faceți profesor?
Cătălin Spiridon: Am simțit plăcerea de a rezolva probleme de matematică încă din clasele mici, de când eram elev în gimnaziu, și încă de atunci am simțit o pasiune pentru această disciplină. Încă de mic mi-am fixat ca obiectiv meseria de profesor de matematică. Ulterior, la liceu, am reușit să aprofundez tainele matematicii. Am absolvit Facultatea de Matematică și Informatică din Craiova, unde am avut bucuria de a lucra cu domnul profesor Niculescu Constantin, cu care mi-am susținut masterul și lucrarea de doctorat. Îi mulțumesc pe această cale încă o dată pentru că mereu m-a încurajat și m-a susținut în cariera mea didactică. În anul 2000, am devenit profesor de matematică la Liceul Electroputere, așa era pe vremea aceea, unde am funcționat până în 2009. Am amintiri frumoase acolo, pot să spun că m-am format ca profesor pentru că am lucrat cu copii care nu erau neapărat excepționali la matematică și pe care am reușit să îi fac să-și atingă scopul, acela de a lua examenul de bac și de a-și găsi un drum în viață, ceea ce consider că am reușit să fac.
Din 2010 sunt profesor la Colegiul Național „Carol I”, este un vis împlinit. În perioada 1992-1996, am fost elev al Liceului „Nicolae Bălcescu”, pe vremea aceea, iar atunci când am terminat, visul meu a fost să revin acolo ca profesor de matematică, să fiu alături de colegii mei care atunci mi-au fost profesori. Îi mulțumesc domnului profesor Dănuț Drecea, care a fost profesor în liceu. Catedra de matematică de la Colegiul Național „Carol I” a fost cea mai bună, consider eu. Deci, cum spuneam, din 2010 sunt profesor la Colegiul „Carol I”, iar obiectivele copiilor s-au schimbat. Ei nu-și mai doreau doar să ia examenul de bac, asta fiind o condiție sine qua non. Obiectivele lor erau de a participa la olimpiadele de matematică, de a obține rezultate foarte bune, de a lua examenele naționale cu note mari și de a fi acceptați în facultăți de top din țară și din străinătate, ceea ce am reușit să realizez împreună cu ei.
„Trei dintre foștii mei elevi sunt actualmente studenți la Delft, cea mai prestigioasă facultate de informatică din Olanda”
Media10: Ați reușit pentru că aveți foști elevi care acum studiază în universități și care vă fac mândru. Unde studiază ei acum?
Cătălin Spiridon: Da, sunt mândru de foștii mei elevi. În fiecare generație am avut copii care au ales să studieze în străinătate. Până acum câțiva ani, mergeau foarte mulți în Anglia și studiau Computer Sciences, însă, în ultimii ani, au ales Olanda, de când cu Brexitul. Deși am avut doi ani de pandemie și de învățământ online, copiii din generația trecută au reușit să doboare toate aceste bariere ale învățământului online. Trei dintre foștii mei elevi sunt actualmente studenți la Delft, cea mai prestigioasă facultate de informatică din Olanda.
Media10: Știu că sunteți foarte mândru de această generație care a trebuit să treacă de școala online și dumneavoastră, prin metodele alese, ați reușit să-i inspirați, să-i țineți atenți și să lucrați cu ei astfel încât să ajungă la universități de top, deși ați predat online. V-ați făcut o tablă acasă, ați predat și în vacanțe, ați încercat să-i stimulați și să fiți lângă ei astfel încât să nu simtă că ceva îi oprește atunci când vine vorba de educație. Cum a fost toată această perioadă pentru dumneavostră, pentru colegi?
Cătălin Spiridon: A fost o perioadă grea pentru că învățământul online ne-a luat total pe nepregătite. Țin minte că pe 11 martie 2020 am fost anunțați că se oprește școala. Speranța tuturor era pentru o perioadă scurtă, o săptămână-două. Am constatat, în câteva zile, că se tergiversează, ori noi nu am fost pregătiți absolut deloc pentru ceea ce înseamnă predare online. Fiecare dintre noi a încercat diverse metode pentru a reuși să lucreze cu copiii din dorința de a le fi alături și de a le transmite cunoștințele. Într-adevăr, soluția pe care eu am considerat-o cea mai eficientă a fost să îmi montez o tablă acasă, iar prin intermediul platformelor video să transmit lecțiile, să încerc să le fac cât mai interactive cu copiii. Ulterior, lucrurile au avansat, am fost sprijinit și de către școală prin crearea platformelor, prin crearea grupurilor de lucru, dar a fost o perioadă foarte grea. Faptul că am lucrat în vacanțe a fost din dorința de a fi cât mai mult împreună cu ei, pentru a-i ajuta să depășească aceste bariere ale învățământului online care au existat.
Media10: Dumneavoastră, profesorii, sunteți puși în situația de a găsi mereu acele soluții care să îi motiveze pe elevii de astăzi să învețe, deși au o programă prea încărcată, deși își pun acea veșnică întrebare: „La ce mă ajută pe mine?”
Cătălin Spiridon: În ultimii ani, programa la matematică pare că a devenit cam stufoasă și cam greu de însușit de către copii. Ei își doresc mai mult să vadă aplicații practice ale teoriilor pe care noi le predăm la clasă, să vadă ce pot face cu acele teorii concret, nu neapărat să memoreze niște formule și să le expună. Din păcate, aici suntem un pic restanțieri. Sper ca pe noile planuri cadru și noile programe, care vor apărea la liceu în anul următor, acest lucru să fie oarecum îmbunătățit, adică să se încerce mutarea accentului de pe învățarea mecanică, teoretică excesivă și abstractă pe o învățare cu adevărat axată pe competențe, centrată pe elev, în care să-i învățăm la ce sunt bune toate aceste teorii și ce pot să facă cu ele.
„Testele PISA sunt construite pe competențe practice, adică a ști ce să faci cu ceea ce știi”
Media10: Sunteți conectat și la ceea se întâmplă în alte sisteme de educație, urmăriți, căutați metode eficiente. Îmi spuneați mai devreme că soluția nu este să preluăm un model de sistem de educație dintr-o țară și să îl lipim la ceea ce facem în România, ci să încercăm să adaptăm, să fim cât mai vizionari, să fim cât mai inspirați și să adaptăm acele soluții la ceea ce avem noi în țară.
Cătălin Spiridon: Din păcate, sistemele de educație sunt specifice fiecărei țări în parte. Nu este o tratare unitară la nivel european și nici nu are cum să fie pentru că sistemele sunt construite total diferit încă de la intrarea în grădiniță. La noi s-a încercat, în ultimii ani, schimbarea planurilor cadru la gimnaziu, mutându-se accentul pe învățarea pe competențe. Nu știu dacă a fost cea mai fericită decizie, dar rămâne de văzut. În alte state se tot vorbește despre învățământul finlandez, care e dat ca exemplu la testele PISA, ce au un puternic și pronunțat caracter practic cu care copiii din învățământul finlandez sunt învățați încă de mici. Ei sunt învățați să se dezvolte singuri, să învețe prin descoperire, cu lucru în echipă, sarcini de lucru. Să nu credeți că acolo ei doar se joacă și învață prin joc. Învață, dar foarte puțin prin joc. Restul e totul pe proiect, adică ei sunt învățați încă de mici să realizeze proiecte.
Am foști elevi care sunt studenți acum în străinătate. Termină liceul la noi cu medii foarte bune, media 10 matematică-informatică și devin studenți la Computer Sciences în Anglia, în Olanda. Primul șoc pe care îl au când merg acolo este că nu li se predă carte. Li se spune: „Aveți un proiect pe care trebuie să-l faceți. Dacă sunt întrebări, aveți biblioteca la dispoziție. Dacă nu vă descurcați, mă puteți căuta ca profesor, ca asistent și stăm de vorbă”, deci principala problemă constă în realizarea proiectelor și sarcinilor de lucru pe care sistemul românesc încă nu le are. Sistemul finlandez îl are, iar testele PISA sunt construite pe competențe practice, adică a ști ce să faci cu ceea ce știi. În sistemul englezesc, până la nivelul clasei a VIII-a, primary school, este un sistem comun pentru toată lumea, însă după aceea, în secondary school, copiii sunt direcționați. Nu poate să vină oricine își dorește să facă matematică, informatică, literatură sau competențe digitale, tehnologice. Ei sunt dirijați printr-o fișă de observare continuă pe care profesorii le-o fac pe tot parcursul nivelului de primary school și la final le spun: „Tu ești bun pentru matematică, tu ești bun pentru literatură” și se ajunge ca în secondary school să fie într-o grupă care studiază matematica de eight level, care e și matematica pe care o facem noi. Această grupă este formată din patru sau cinci elevi dintr-o școală. Așa este și în Franța, Germania. Noi am încercat o mixtură în ultimii ani, dar încă un pic nereușită.
Media10: Sunt convinsă că ați fi putut pleca să lucrați în oricare aceste sisteme de educație care v-ar fi oferit mai multe șanse, mai mult sprijin. De ce ați ales să rămâneți în România?
Cătălin Spiridon: Greu de spus. Am avut norocul sau ghinionul de a prinde un post în liceu în septembrie 2000 la Liceul Electroputere. Mi-a plăcut să fiu profesor de matematică, să predau copiilor și eu cred că mi-am găsit vocația așa încât, ulterior, mi-a fost foarte greu să plec. Probabil că, dacă eram cu 10 ani mai tânăr, era alta situația, dar mi-a plăcut. N-am pus niciodată nevoile pecuniare pe primul loc, deși au fost perioade grele, iar salariile din învățământ nu sunt chiar atât de bune. Totuși, niciodată nu am pus pe primul loc recunoașterea financiară în detrimentul satisfacției interioare și sufletești, adică bucuria de a vedea copiii realizați, că și-au ales drumul în viață, bucuria reîntâlnirilor când îmi mulțumesc sau îmi spun deschis ce au făcut și că au ajuns oameni mari, așa cum pot să spun, e incomensurabilă. Cea mai mare bucurie a mea, ca profesor, este de a mă întâlni cu foști elevi care se bucură să mă vadă. Ne bucurăm împreună, depănăm amintiri de pe vremea când erau elevi. Toți sunt mulțumiți și oarecum recunoscători de perioada pe care am petrecut-o împreună.
Punctualitatea și seriozitatea, două valori importante în viață
Media10: Sunteți un model și din punct de vedere moral, pentru elevii dumneavoastră. Inevitabil, sunteți un mentor pentru ei și îi învățați, dincolo de formulele matematice, cum trebuie să fie în viață, care sunt valorile și principiile pe care trebuie să le avem cu toții în noi astfel încât să trăim frumos și să construim lucruri în jurul nostru.
Cătălin Spiridon: Primul lucru pe care copiii îl învață de la mine, informal, adică fără să le spună cineva sau prin modul de comportare, este punctualitatea. Sunt profesor din 2000 și îi mulțumesc lui Dumnezeu că nu am întârziat la nicio oră până acum. Copiii știu că atunci când au oră cu mine, de obicei începem când se oprește soneria. Ei sunt învățați, în primul rând, că punctualitatea este cea mai importantă, indiferent ce vor face în viață. Dacă am întârziat la întâlnirea cu oportunitatea în viață, s-ar putea să fi pierdut mai mult decât ne-am putea imagina. O altă valoare pe care încerc să o transmit este seriozitatea, adică să fie serioși în ceea ce și-au propus, nu neapărat în a face performanță la matematică. Fiecare copil are afinitățile lui, plăcerile lui, iar noi, pe parcursul liceului, ar trebui să-i îndrumăm să-și descopere aceste veleități și plăceri. Pentru a ajunge să și le valorifice trebuie să fie serioși, să nu încerce să păcălească. Eu le spun mereu: „Vrei nota 10? Nu trebuie să copiezi. Vii și-mi spui și-ți dau 10 dacă asta e o bucurie pentru tine.” La teste vreau să fim serioși și să primim rezultatul fiecare după cât a muncit, să ne asumăm ceea ce am realizat.
Media10: Știu că intrați la ore fără catalog, de cele mai multe ori. De ce?
Cătălin Spiridon: Da, pentru că nu vreau să fie, în primul rând, o amenințare pentru copii. Dacă mai stau să fac și prezența, pierd din timp, care și așa nu este suficient. Îmi doresc, și sper că așa este în mintea fiecărui elev de-ai mei, să nu vină la ore sub presiunea unei amenințări că primește o notă mică sau o absență. Chiar dacă au greșit sau nu au făcut o temă, adolescenți fiind, asta nu înseamnă că nu trebuie să vină la ore. Le mai spun: „Dacă nu ești aici, de unde vrei să știi carte? Că aici se întâmplă lucrurile.” Așa că ne asumăm, ne cerem scuze, venim la ore și încercăm să creăm un climat plăcut astfel încât să reușim să transmitem informațiile pe care le avem de transmis.
„Prin educație, generațiile viitoare sunt cele care duc mai departe ceea ce noi reușim să clădim”
Media10: De ce este important să investim în educație?
Cătălin Spiridon: Fără educație nu este nimic. Educația este baza dezvoltării oricărei societăți. Prin educație, generațiile viitoare sunt cele care duc mai departe ceea ce noi reușim să clădim, așa cum și noi încercăm să ducem mai departe ceea ce părinții și bunicii noștri au clădit, și să îmbunătățim prin inovare fiecare generație în parte. Dacă avem o generație care nu este suficient de bine educată, evident că nu va putea să aducă ceea ce noi numim un plus, valoare prin inovare și cercetare. Ele se bazează, în special, pe o educație de top, de vârf și pot să contribuie la o dezvoltare sănătoasă și temeinică a societății. Putem să fim consumatori a ceea ce produc alții, dar asta nu înseamnă că noi dezvoltăm societatea.
Media10: Ne ajută matematica să avem o gândire logică, rațională?
Cătălin Spiridon: Asta mă întreabă copiii mereu. Consider că matematica e disciplina care ajută. Noi avem ca temă, în programele noastre școlare, competența de a soluționa orice situație problemă, dar ele nu sunt ecuații integrale derivate. Situațiile problemă în viață sunt cele de zi cu zi: cum îți planifici cheltuielile, cum îți proiectezi vacanțele, cum reușești să-ți organizezi timpul liber, cum reușești să-ți organizezi activitatea la serviciu, indiferent ce lucrezi. Acestea pot fi făcute mult mai ușor de către un absolvent de matematică decât de cineva care nu a studiat matematica. Deci, principalul rol al acestei discipline este acela de a structura gândirea, de dezvolta capacitățile raționale ale individului pentru a depăși orice situație problemă, asta neînsemnând rezolvarea problemelor de matematică care, la un moment dat, se termină și ele.
„Succesul înseamnă bucuria lucrului bine făcut”
Media10: Ce înseamnă succesul pentru dumneavoastră?
Cătălin Spiridon: Succesul, pentru mine, se rezumă la bucuria lucrului bine făcut, bucuria faptului că am foști elevi care sunt oameni mari, oameni de nota 10, așa cum aveți dumneavoastră intitulată emisiunea, care și-au atins și au depășit ceea ce și-au propus, care, mergând în diverse sisteme de învățământ sau fiind puși în diverse situații la locurile de muncă, au reușit nu numai să le rezolve și să le depășească, ci chiar să îmbunătățească și să aducă soluții noi în momentele respective.
