Cancerul de piele are o frecvență foarte mare la noi în țară și apare atunci când celule sănătoase de la nivelul pielii suferă modificări ale ADN-ului, înmulțindu-se necontrolat și formează o masă tumorală. Dacă este descoperit în faza incipientă, poate fi tratat chirurgical și vindecat, rata de mortalitate a acestuia fiind de doar 1-2% din toate decesele provocate de cancer. În cazurile avansate ale bolii, poate fi necesară, pe lângă intervenția chirurgicală, administrarea de citostatice sau, mai nou, imunoterapie, uneori radioterapie. Chiar dacă tratamentul a avut succes, iar cancerul s-a vindecat, există posibilitatea de a apărea un nou cancer de piele în decursul vieții, astfel că persoanele cu cancer de piele trebuie monitorizate prin controale periodice. Prof. univ. dr. Virgil Pătrașcu, medic primar dermatolog de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, membru în Consiliul Director al Societății Române de Dermatologie și, de asemenea, membru în Comisia de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, vorbește într-un interviu acordat Media10 ce metode de tratament există în acest moment și cât de important este să ne prezentăm la medic la apariția oricărei modificări la nivelul pielii.
Media10: Oltenia este regiunea din țară cu cele mai multe cazuri de cancer de piele. A crescut, în ultima vreme, numărul cazurilor?
Dr. Virgil Pătrașcu: La nivel mondial, numărul cazurilor de cancer a crescut. Sunt peste 18 milioane de cazuri noi, indiferent de localizare, înregistrate în fiecare an. În România sunt circa 98-99 de mii de cancere înregistrate în fiecare an, iar numărul cazurilor de cancere de piele va crește cu aproximativ 40% până în anul 2040. Este o creștere și, într-adevăr, în zona noastră, a județului Dolj, ne confruntăm cu multe cazuri de cancere de piele, întrucât e o zona însorită, o zonă cu populație îmbătrânită și care are anumite obiceiuri comportamentale care nu sunt normale, în sensul că populația se expune foarte mult la soare. De altfel, moda expunerii la soare este răspândită peste tot, lumea vrea să fie bronzată, să arate altcumva și atunci crește riscul pentru apariția cancerului de piele.
„Numărul cazurilor de cancer de piele va crește cu aproximativ 40% până în 2040”
Media10: De ce apare cancerul de piele?
Dr. Virgil Pătrașcu: Cancerul de piele, ca orice alt cancer, are cauze multiple. Nu este vorba doar despre un anume factor de risc, deși în ceea ce privește cancerul de piele, discutăm, în primul rând, de expunerea excesivă la radiațiile solare. Cu toate că ultravioletele au doar 10% din energia solară, ele sunt cele mai implicate în ceea ce privește cancerul de piele, în special ultravioletele B, fără a neglija contribuția ultavioletelor A și a altor radiații ale spectrului solar. Cancerele de piele, cauzate de aceste radiații solare, sunt consecința de multe ori a efectului cumulativ al expunerii la soare. Adică nu fac un cancer de piele că m-am expus câteva zile mai mult, ci contează cât m-am expus la soare în cursul vieții, începând cu prima copilărie. Sigur că nu suntem egali în fața soarelui. Sunt persoane care se bronzează mai greu, care se ard ușor la soare, acele fototipuri 1 și 2, care fac mai frecvent cancer de piele. Pe lângă acest factor principal, în ceea ce privește cancerul de piele, există și alti factori, cum ar fi radiațiile ionizante, fumatul, traumatismele, factorul viral. Este vorba de acele Human papilloma virusuri despre care știm că sunt implicate în cancerul de col uterin, în cancerul genital, dar sunt implicate inclusiv în ceea ce privește cancerul de piele. Mai există predispoziția genetică, în sensul că dacă în familie avem părinți sau bunici care au avut cancere de piele, riscul de a face și noi este mai mare. De asemenea, imunodepresia este foarte importantă. Este vorba despre capacitatea noastră de a înlătura acele celule modificate care predispun la dezvoltarea cancerului. Imunodepresia se întâlnește la persoanele infectate cu HIV, la bolnavii cu cancere interne, la persoanele cu transplant de organe etc. Spre exemplu, persoanele cu transplant renal au un risc de trei până la 20 de ori mai mare de a dezvolta cancere de piele, comparativ cu populația generală. Acestor bolnavi li se administrează medicație imunosupresoare pentru a tolera grefa de organ și atunci imunitatea scăzută prin medicația respectivă crește riscul de apariția a cancerului în general, dar și a cancerului de piele.
Media10: Ce tipuri de cancer de piele există și care este cel mai frecvent întâlnit?
Dr. Virgil Pătrașcu: Cele mai frecvente sunt așa-zisele carcinoame cutanate, care sunt în principal bazocelulare sau spinocelulare (epidermoide). Acestea reprezintă peste 90% din cancerele de piele. Ele pot fi diagnosticate din timp pentru că sunt la vedere. În plus, cancerul bazocelular are o evoluție lentă mai mulți ani, ceea ce favorizează punerea diagnosticului, dar surpinzător este faptul că sunt persoane care vin la noi după patru-cinci ani de evoluție a tunorii, fără să-și fi pus problema existenței unui cancer. Cancerul spinocelular, cea de-a doua formă, ca frecvență, de carcinom, are potențial de metastazare, adică de diseminare în ganglionii limfatici și la distanță, în celelalte organe. Acest cancer poate să ducă la deces, dacă nu este diagnosticat și tratat din timp. El este mai frecvent localizat la nivelul buzelor pentru că fumatul este principalul factor cancerigen pentru cancerul de buze. Este vorba de implicarea factorului termic, dar și a substanțelor cancerigene din fumul de țigară.
„80% din melanoame apar pe o piele care nu are alunițe”
Media10: Persoanele care au nevi nevocelulari (alunițe) sunt mai predispuse la apariția melanoamelor?
Dr. Virgil Pătrașcu: În afară de carcinoame, melanomul ne îngrijorează și fiecare doctor dorește să nu fie în situația de a diagnostica pacienți cu melanom, pentru că rareori întâlnești acest cancer în faze incipiente, când este doar o pată neagră care se extinde sau o leziune care începe să iasă în relief. Din păcate, pacienții vin cu tumori de grosimi mari și invazia tumorii în țesuturile profunde și atunci prognosticul este nefavorabil, pentru că melanomul are potențial de diseminare mult mai mare decât carcinomul spinocelular. Multe dintre leziunile acestea pigmentare, paradoxal nu se dezvoltă pe acei nevi nevocelulari pe care îi avem aproape toți. Aproximativ 1% dintre copii au nevi congenitali (de la naștere), care sunt mai periculoși decât nevii care apar în cursul vieți. Lumea are grijă de aceste alunițe pentru că au auzit că s-ar putea să ducă la cancer, deci știu că nu trebuie să le lovească, să le taie, însă puțini știu că cele mai multe melanoame se dezvoltă pe o piele arsă de soare și care nu are alunițe. O explicație ar fi că persoanele care au acei nevi nevocelulari respectă anumite reguli în sensul că se expun cu prudență la soare sau folosesc creme de fotoprotecție adecvate tipului de piele.. Deși nevii nevocelulari pot să ducă la melanom, 80% din melanoame apar pe o piele care nu are aceste alunițe, tocmai din imprudența acelora care nu au nevi nevocelulari și care consideră că ei nu sunt expuși la riscuri. Așadar, trebuie să fim prudenți și să luăm de la soare atât cât ne face nouă bine și să prevenim arsurile solare care sunt periculoase și care pot să ducă la cancer de piele.
Media10: Sunt depistați și copii cu cancer de piele?
Dr. Virgil Pătrașcu: La copii sunt foarte rare cancerele de piele, inclusiv melanomul. Sigur, nu sunt scutiți nici ei. Melanomul la copii poate să apară pe nevi nevocelulari giganți, prezenți de la naștere, cei cu dimensiuni peste 20 de cm. În general, copii nu fac cancere de piele, mai puțin cei cu boli determinate genetic, în cadrul cărora există sensibilitate exagerată la soare, iar cancerul de piele poate să apară și de la șapte-opt ani sau mai devreme. Există aceste dermatoze cu determinism genetic care cresc sensibilitatea copilului la soare, observată de la primele expuneri, în sensul că că pielea se roșește foarte repede, apar arsuri, iar copiii respectivi nu tolerează soarele. Dacă sunt diagnosticate din timp și se iau măsuri riguroase de fotoprotecție, atunci putem întârzia sau preveni apariția cancerelor la acești copii. Din fericire astfel de boli sunt foarte rare.
„Nu trebuie să te doară că să ajungi la doctor”
Media10: Care sunt primele simptome?
Dr. Virgil Pătrașcu: Cancerele de piele nu dor, nu sunt pruriginoase, doar apar niște modificări în aspectul pielii. Aici trebuie să existe educația persoanei respective, să observe ce nu este în regulă. Pot apărea modificări începând de la o leziune keratozică aspră, care după ce cade componenta uscată, iarăși se reface sau apar mici ulcerații. Deci sunt modificări pe diverse zone ale corpului, în special pe tegumentul expus la soare sau la nivelul buzelor la marii fumători și care ar trebui să ne îngrijoreze. Din păcate, pacienții înițial nu merg la doctor și folosesc tot felul de remedii empirice, de la cremă de gălbenele, la propolis, aloe vera etc. Întrebați de ce nu au venit mai devreme, răspunsul este de fiecare dată acelaşi „nu m-a durut”. Nu trebuie să te doară ca să ajungi la doctor , pentru că un cancer de piele te va durea într-un stadiu foarte avansat, când se produce o ulcerație mare, când afectează un nerv din vecinătate sau când se produce o metastază. În cazul melanomului, metastazarea este frecvent la nivel cerebral sau osos, și atunci apar durerile. Deci când sunt prezente leziuni persistente, care nu răspund la anumite tratamente, trebuie să te determine să mergi la un specialist care să îți spună dacă este sau nu este o leziune suspectă de malinizare, dacă este sau nu este un cancer de piele.
Media10: Cum diagnosticați cancerul de piele?
Dr. Virgil Pătrașcu: Din punct de vedere dermatologic, sunt anumite semne care ne ajută să punem diagnosticul de cancer bazocelular, spinocelular, melanom sau alt cancer de piele. Avem în vedere evoluția, localizarea tumorii, aspectul clinic etc. Medicul dermatolog are simțul acesta clinic, se folosește, de asemenea, de dermatoscop, însă diagnosticul de certitudine se pune prin biopsie cutanată, urmată de examinare micoscopică (examen histopatologic). Rareori, când vrei să distingi între anumite forme histopatologice de cancer de piele se fac și alte investigații cum ar fi imunohistochimia. Apoi sunt investigațiile pentru a vedea dacă tumora este extinsă dincolo de piele, dacă a metastazat la nivelul ganglionilor limfatici sau, mai grav, dacă are diseminare la nivelul organelor interne. Atunci prognosticul este total nefavorabil.
„Tratamentul optim pentru cancerul de piele este cel chirurgical”
Media10: Care sunt metodele de tratament și cum se aplică acestea în funcție de stadiul bolii?
Dr. Virgil Pătrașcu: Tratamentul optim pentru cancerul de piele este cel chirurgical. Orice cancer, dacă ai reușit să îl înlături la timp, cu margine de țesut sănătos, adică marginea aceea să nu fie invadată tumoral, vindecarea este aproape asigurată, cu condiția să nu fi dat metastaze înaintea intervenției chirurgicale. Există și alte metode de tratament: terapie cu laser, electrocauterizare, citostatice aplicate local pentru formele superficiale de carcinom bazocelular, imunoterapie. Aceasta este o clasă nouă de medicamente cu bune rezultate, în sensul că se prelungește supraviețuirea bolnavilor cu cancere avansate care nu se mai pretează la tratament chirurgical. Dar important este să nu se ajungă la această imunoterapie, medicație foarte costisitoare, pe care bolnavii cu cancere în stadiile III-IV o vor efectua în serviciul de oncologie. Noi dermatologii ne ocupăm de cazurile în care tumora este strict la piele și putem afirma că vindecăm cel puțin 90% din cancerele aflate în acest stadiu de evoluție.
„Dacă am avut odată cancer de piele, există riscul de a face din nou în cursul vieții un alt cancer de piele”
Media10: Ce se întâmplă cu pacienții care au scăpat de cancerul de piele? Poate recidiva, trebuiesc monitorizați în continuare?
Dr. Virgil Pătrașcu: Trebuie să știm că atunci când am avut un cancer de piele, am fost tratați și ne-am vindecat, trebuie să ne autoexaminăm, să facem controale periodice la medicul dermatolog, pentru că există riscul de a face din nou în cursul vieții un alt cancer de piele. Nu înseamnă că trebuie să stăm cu această teamă în permanență, dar trebuie să înțelegem că e important să ne protejăm de soare (să purtăm pălărie, să folosim creme fotoprotectoare corespunzătoare tipului de piele), să ne autoexaminăm, să ne ducem periodic la doctor și să ne îngrijorăm dacă ceva este în neregulă cu pielea noastră. Este surpinzător că anumite persoane care au avut cancer de piele și care au fost tratate și vindecate, vin cu al doilea cancer după mai mulți ani de la apariție. Să zicem că prima dată nu au știut nimic despre cancerul de piele, dar când vii și a doua oară cu alt cancer care evoluează de doi-trei ani, este o mare problemă de educație. Sunt convins că au primit informații cu ocazia tratamentului primului cancer, dar de cele mai multe ori nu suntem atenți, neglijăm sau avem alte priorități în viață și de aici întârzierea diagnosticului și agravarea prognosticului.
Media10: Care sunt cele mai bune metode de prevenție?
Dr. Virgil Pătrașcu: În momentul în care cunoaștem factorii de risc, știm ce avem de făcut. Să nu fumăm, să nu ne expunem excesiv la soare, să limităm investigațiile cu acele radiații ionizante, să tratăm infecțiile virale, ulcerațiile cronice, procesele inflamatorii cronice, să evităm contactul cu substanțele cancerigene, să supraveghem leziunile care pot să evolueze spre cancer de piele, cum sunt nevii nevocelulari. Lucrurile par simple, numai că sunt greu de dus la îndeplinire de cei care nu ascultă sau nu sunt prudenți în ceea ce privește, în special, această expunere la soare, dar și la surse artificiale de ultraviolete.
