Prof.univ.dr Stelian Mogoanță:„Medicina este o artă, nu se poate desfășura numai după protocoale”

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță, șeful clinicii de Chirurgie III, de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova este unul dintre medicii care pun pasiune din rigurozitate în ceea ce face.  Un medic pentru care nu există nu se poate și care intră pe geam atunci când i se închid ușile. Un medic care nu renunță niciodată și pentru care pacienții sunt cei mai importanți.

Dr. Stelian Mogoanță luptă să schimbe în bine sistemul, prin implicare, pasiune pentru medicină și grijă pentru cei din jur. A reușit să schimbe lucrurile în bine în clinica pe care o conduce și în fiecare zi încearcă să își motiveze echipa să lucreze tot mai eficient și în beneficiul pacienților. A luptat alături de colegii medici din Sindicatul Promedica pentru mărirea salariilor cadrelor medicale. Acum spune că la veniturile au ajuns un nivel mai mult decât mulțumitor, dar trebuie să cerem și de la personal mai multă implicare, mai multă empatie. 

Media10: De ce ați ales să fiți medic?

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Am luat decizia în copilărie. Eram foarte atașat de bunici, iar  bunicul meu a dezvoltat o tumoră malignă, care din păcate i-a adus destul de repede sfârșitul. A fost o despărțire destul de neașteptată și atunci am perceput foarte acut neputința de a rezolva o tumoră, de a o îndepărta. Nu trebuie să neg că provin dintr-o familie de medici. Însă, cu toate că părinții mei erau medici, nu au reușit să îl ajute foarte mult și oarecum am privit medicina ca pe o provocare, să intru în această luptă, să încerc să ajut oamenii, să rămână cât mai mult timp sănătoși alături de familiile lor, de cei dragi. Ulterior au apărut și alte provocări de natură științifică și filozofică. Medicina este o provocare imensă, omul este un microunivers, comparabil cu macrouniversul. Cumva, cred că nevoia de cunoaștere m-a făcut să merg către zona medicală.

„Medicul în schimb trebuie să fie extrem de aproape de pacient, să pună foarte multă pasiune și rigurozitate în ceea ce face”

Media10: Ce înseamnă să fiți medic în România, în Craiova? Cum arată o zi, o săptămână pentru dumneavoastră?

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Fiecare săptămână este intensă. Este o viață extrem de intensă, extrem de solicitantă, dar atâta vreme cât îți faci meseria cu plăcere și ți-ai ales-o din pasiune nu este atât de greu. Lucrurile vin de la sine. Greutățile cu care ne confruntăm îndrăznesc să le privesc de fiecare dată ca pe niște provocări. Pentru mine nu există „nu pot” sau „nu se poate”. Singura neputință cu care ne confruntăm este aceea de a da viață, pentru că de cele mai multe ori suntem percepuți ca fiind cei care dăm viață. Nu, noi doar ajutăm la prelungirea vieții unor pacienți, poate le ameliorăm confortul de viață, reușim să le alinăm anumite suferințe. Trebuie să fim conștienți că la un moment dat, așa cum este vorba și în popor, toți suntem datori cu o moarte. Nu este medicul cel care dă viață. Medicul în schimb trebuie să fie extrem de aproape de pacient, să pună foarte multă pasiune și rigurozitate în ceea ce face. Provocări sunt tot timpul, însă nu există o provocare prea mare. Eșecurile, bineînțeles apar, dar când suntem dați afară pe o ușă, trebuie să încercăm să intrăm pe fereastră și până la urmă reușim atâta vreme cât avem motivația binele pacientului.

VIDEO

„Nu se poate face performanță în sistemul medical fără implicare, pasiune și dedicație”

Media10: Sistemul medical are multe probleme, și dumneavoastră știți bine pentru că vă loviți de ele la un moment dat. Sistemul înseamnă oamenii, mentalitatea lor, felul lor de a gândi, de a reuși să treacă peste piedici. Cum am putea îmbunătăți sistemul medical, schimbând cumva mentalitatea medicilor, dar și a pacienților?

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Aici nu este vorba numai de medici. Când vorbim despre personalul medical vorbim și despre asistenți, infirmieri sau personalul auxiliar care lucrează în sănătate, adică oameni care lucrează în zona de birouri. Cu toții trebuie să facem față unor provocări, unor probleme care în România sunt probleme structurale. Constatăm o foarte mare lipsă de educație generală și educație medicală. Sunt foarte multe percepții greșite care vin de pe internet, din presă, audio-tv și așa mai departe, cu care pacientul vine la spital. Personalul medical, însă, trebuie să înțeleagă că nu este acolo la un job, pentru a câștiga un salariu, pentru a obține nu știu ce beneficii. Este un job, dar dincolo de asta, nu se poate face performanță în sistemul medical fără implicare, pasiune și dedicație.

„Birocrația ne consumă foarte mult timp”

Media10: Pe lângă activitatea de medic, sunteți și șef de clinică, așa cum spuneam, șeful clinicii Chirurgie lll de la SCJU Craiova și vă loviți și de ceea ce înseamnă managementul unei secții. Cât de greu este să găsiți soluții pentru problemele de care vă loviți și ce credeți că ar trebui să se schimbe în managementul fiecărei secții sau clinicii astfel încât să putem să îmbunătățim lucrurile?

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Am încercat și am reușit în foarte multe rânduri, în foarte multe proiecte, fie cu sprijinul comunității, de multe ori cu sprijinul ministerului, al universității, am încercat să aducem cât mai multe resurse și aici nu înseamnă numai resurse materiale. Înseamnă inclusiv specializarea resursei umane în anumite direcții, prin dezvoltare de proiecte, prin dezvoltare de proiecte educaționale venite să crească practic specializarea oamenilor cu care lucrăm. Vorbeam despre probleme structurale, sunt foarte multe pentru că finanțările vin din diverse direcții. De cele mai multe ori banii nu ne ajung pentru a acoperi cheltuielile de funcționare. Chiar dacă avem la un moment dau sau reușim să aducem din diverse proiecte aparatură performantă, ne lipsesc consumabilele. Bineînțeles, este un proces continuu, din păcate birocrația este ceva groaznic și dacă îmi este teamă de ceva, sau nu fac cu atâta plăcere, este depășirea acestor piedici birocratice pentru a reuși să asigur  funcționarea de zi cu zi, lucruri care ar trebui să meargă de la sine. Birocrația ne consumă foarte mult timp, timp pe care nu putem să îl furăm decât de la ceilalți pacienți sau de la familii.

Media10: Dar ca să urniți lucrurile, iată, treceți dincolo de ceea ce înseamnă activitatea în sala de operație sau în cabinetul medical și vă luptați să strângeți donații, să atrageți sponsorizări. Cât de important este acest lucru, și de ce ar trebui ca mai multe cadre medicale să își dezvolte și această latură?

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Fără discuție, în momentul în care sistemul nu reușește să ne asigure niște standarde pentru pacienții noștri, suntem forțați să căutăm aceste resurse. Decât să facem rabat de la aceste standard este de preferat să depunem un efort suplimentar pentru a găsi aceste resurse și le mulțumesc celor din comunitate care au venit alături de noi. Exemplul cel mai clar a fost la debutul pandemiei când foarte multe organizații non profit au venit alături de noi, bineînțeles pe baza unor proiecte, și ne-au ajutat să procurăm materiale, echipamente de protecție, inclusiv dispozitive medicale care să asigure decontaminarea unor zone, astfel încât și noi ca personal, dar în primul rând și pacienții să fie protejați.

Media10: Auzim frecvent: „medicii sunt șpăgari”, „te lasă să mori dacă nu le dai ceva”. Deși în ultimii ani salariile medicilor au crescut, mai există pe alocuri și astfel de situații. Cum facem să schimbăm această mentalitate extrem de dăunătoare atât în cazul pacienților, cât și în rândul medicilor?

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Ne întoarcem la elementele de educație. La un moment dat credeam că este vina perioadei comuniste pornind de la dictonul stalinist celebru, dar până la urmă tot la educație ne întoarcem. Sunt mai multe tipuri de atitudini. Pacientul are impresia că dacă îi dă medicului ceva va fi băgat în față cumva, va fi avantajat față de ceilalți pacienți, va beneficia de condiții mai bune sau eu știu ce alte beneficii va avea. Iarăși, din partea medicului sunt două aspecte și trebuie să recunoaștem că din păcate mai sunt medici care condiționează actul medical, ceea ce este cu totul și cu totul condamnabil. Atâta vreme cât mai există aceste „uscături” va trebui să ne purtăm această cruce, însă nu cred că este corect să punem o ștampilă pe întreg personalul medical. Până la urmă și această curățenie trebuie să vină tot din interior, pur și simplu să izolăm, să condamnăm între noi, în organizațiile noastre, astfel de comportamente. În felul acesta cred că putem să asanăm mai bine decât în zona juridică.

„Este mult mai ieftin pentru un sistem să susțină programe de screening riguroase, decât să trateze pacienții în stadii avansate”

Media10: Sunteți medic chirurg, o specializare care nu este deloc ușoară, și pe care o aleg din ce în ce mai puțini rezidenți, asta pentru că în România există o problemă și în ceea ce înseamnă malpraxisul. Nu avem o lege a malpraxisului pusă la punct și de multe ori se ajunge la a practica o medicină defensivă. Ce ar trebui să înțeleagă cei care pot să schimbe lucrurile în acest sens?

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Cred că un rol definitoriu trebuie să îl aibă Colegiul Medicilor. Sunt foarte multe aspecte de discutat. Fără discuție, o lege a malpraxisului este absolut necesară pentru că printr-o lege a malpraxisului ar avea de beneficiat atât medicii, cât și pacienții, dar trebuie să fie o lege funcțională. Medicina defensivă se practică din ce în ce mai mult. Medicina este o artă, nu se poate desfășura numai după protocoale. Niciun pacient nu poate să se încadreze într-un protocol. Dacă urmăm niște protocoale, putem să asigurăm niște standarde de îngrijire și este nevoie de protocoale pentru a asigura aceste standarde minime, dar tot timpul trebuie să apară și este firesc să apară, deviații de la aceste protocoale, pentru că în acest fel practic se cunoaște arta medicului de a judeca individual fiecare pacient și de a merge mai departe. Ca să înțelegem mult mai bine, dau un exemplu foarte clar: pacient neoplazic, cu boală avansată, cu metastaze hepatice, se practică rezecția tumorii și în faza de urgență, să spunem la prima intervenție se realizează o stomie, un anus contra naturii, cum este cunoscut. Dincolo de acestea, ne trebuie legea malpraxisului.

Media10: Cum facem să introducem prevenția în România? Pentru că în alte state există și funcționează. Și la noi se fac diverse campanii pe alocuri la inițiativa unor medici care iată fac eforturi foarte personale și dezvoltă foarte multe programe pe o anumită perioadă, dar nu avem niște programe de prevenție eficientă, organizate, derulate la nivel național și coordonate de Ministerul Sănătății.

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Așa este. Ar trebui să existe un cadru național și aici cred că tot universitățile de medicină și farmacie vor fi cele care vor impune ușor, ușor lucrurile acestea. De ce? De la ultima noastră discuție am reușit să începem programe de prevenție la nivel de UMF Craiova și din câte știu mai sunt astfel de încercări și la Cluj și în alte părți. Fiecare pe un anumit domeniu, încercăm să impunem niște programe-pilot prin care să demonstrăm că aceste programe de screening sunt la fel de eficiente și în România, la fel cum au fost eficiente și în America sau în Europa de Vest. Este mult mai ieftin pentru un sistem să susțină programe de screening riguroase, decât să trateze pacienții în stadii avansate. Sunt dovezi extrem de elocvente științifice și foarte foarte bine documentate la toate nivelurile, de la chirurgical oncologic, până la sănătate publică, epidemiologie care dovedesc aceste lucruri. Știm cum trebuie să face, pentru că există experiența lor, unii dintre noi am și participat la aceste programe internaționale. Putem să învățăm de la ei, singura condiție este să existe voință politică și până la urmă un punct vor fi universitățile care vor cere în mod apăsat lucrurile acestea.

Media10: Schimbarea poate să vină și de la tinerele generații de medici, dumneavoastră sunteți și profesor la UMF Craiova și știm că problema generală de care se lovesc rezidenții este aceea că după ce termină perioada de pregătire se lovesc de posturile blocate. Mulți dintre ei se descurajează, își pierd motivația. Au nevoie de mentori, au nevoie de repere. Ce le-ați spune?

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Am fost rezident. Știu foarte bine cum este să fii rezident. Cred că ar trebui să pună pasiune în ceea ce fac. Un medic performant nu are cum să nu își găsească post. Nu neapărat în sistemul de stat. Există și sistemul privat unde și acolo salariile au crescut. Există tot timpul Europa care este deschisă, am colegi care sunt extrem de respectați în spitalele în care lucrează, oriunde ar fi, că este Anglia, Franța, Germania. Am colegi care participă la programe universitare. Condiția a fost următoarea: să fie bine pregătiți. Desigur, tot timpul vor fi, trebuie să spunem lucrurilor pe nume, mici aranjamente de culise. Tot timpul vor exista suspiciuni de tipul: „acela a rămas în spital pentru că…”, dar consider că întotdeauna, dacă ești performant, dacă te pregătești pentru tine, pentru meseria ta, pui pasiune în ceea ce faci este aproape imposibil să nu îți găsești un loc de muncă.

Media10: Cum faceți să nu renunțați niciodată, deși piedicile poate par uneori de netrecut? În cariera de medic sunt multe sacrificii de făcut. Multă oboseală, mai puțin timp petrecut cu familia și mai mult în spital, riscuri, improvizații, totuși nu renunțați.

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Da. Am vrea să renunțăm la improvizații, iar riscurile să fie tot mai mici. Și acesta este un aspect, improvizațiile pe care din nefericire suntem nevoiți să le facem. Improvizații înseamnă că rămânem fără materiale și trebuie să mergem la farmacia din colțul străzii sau chiar să comandăm uneori la un furnizor anumite echipamente de care avem nevoie pentru a asigura standarde optime pacientului. Cu toate acestea, în Craiova, în anumite specialități se obțin performanțe comparabile, dacă nu, uneori peste anumite zone din Capitală, sau comparabile cu ale altor spitale din străinătate. Sunt încă multe de corectat. Într-adevăr, sacrificăm timp petrecut cu familia și cred că acesta este singurul aspect care mie îmi displace la meseria mea. Nu avem ce să facem. De multe ori, după o sală de operație, după văzut, pansat pacienți, îngrijit, vin și responsabilitățile legate de actul de educație medicală legate de facultate și mai trebuie să răpești și ceva timp pentru a scrie un proiect, pentru a dezvolta ceva.

„Am adus salariile la un nivel mai mult decât mulțumitor, dar trebuie să cerem și de la personal mai multă implicare, mai multă empatie”

Media10: Sunteți unul dintre medicii care nu s-a mulțumit cu „merge și așa” și s-a implicat în ceea ce înseamnă lupta sindicală tocmai în ideea de a schimba lucrurile în bine în sistemul medical pentru cadrele medicale. Cât este de important ca personalul medical să fie unit și cum ați vrea să înțeleagă ceea ce faceți în Sindicatul Promedica, în Federația Hipocrat?

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Problemele sistemului erau acute și sunt în continuare acute și de asta am considerat că prin sindicat putem aduce plus valoare și putem să corectăm anumite neajunsuri ale sistemului. Am reușit să obținem prin activitatea noastră sindicală creșterea veniturilor medicilor și asistenților, practic a personalului medical în integralitatea lui. Însă, dincolo de aceste măriri salariale care decât ele au fost văzute, am cerut și reformarea sistemului, am cerut și normarea corespunzătoare a muncii personalului medical pentru că din păcate există în continuare persoane care vin la serviciu pentru a lua un salariu. Aceste măriri salariale din păcate nu au fost dublate, și eu am spus-o deschis și factorului politic, de niște solicitări. Am adus salariile la un nivel mai mult decât mulțumitor, dar trebuie să cerem și de la personal mai multă implicare, mai multă empatie, pentru pacient, până la urmă mai multe rezultate bune. Aici, iarăși, cel care ne evaluează este pacientul, prin starea lui de sănătate, prin gradul lui de mulțumire. Cer în fiecare zi mai multă implicare din partea personalului meu din clinică și în general din întreg spitalul, pentru că numai așa reușim să dăm înainte. Altfel, nu poate nimeni să reformeze sistemul de unul singur, indiferent cine ar fi.

Media10: În final, scopul dumneavoastră este să salvați cât mai multe vieți. Care este aspectul cel mai important în relația dumneavoastră cu pacienții și cât de importantă este comunicarea medicală?

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Revin. Sinceritatea și colaborarea. Asta nu se poate obține decât prin discuții deschise, adaptate nivelului fiecărui pacient, nivelul de înțelegere al fiecărui pacient, astfel încât să reușim să ne stabilim un țel comun. Adică noi să îi spunem foarte clar pacientului ce reușim, ce am putea obține sau care ar putea fi rezultatele tratamentului respectiv, la ce să se aștepte, ce are el de făcut pentru a obține aceste rezultate, ce avem noi de făcut și ce ne asumăm că vom face pentru aceste rezultate. Mă repet, nu suntem cei care dăm viață, suntem cei care eventual prelungim viața pacientului sau asigurăm niște condiții optime de viață prin alinarea suferințelor sau îndepărtarea cu totul a acestora. Tot timpul acest parteneriat trebuie să fie deschis.

Media10: Sunt convinsă că aveți multe povești cu vieți salvate. Dacă ar fi să alegeți una dintre ele, care poate va impresionat cel mai mult și va dat curajul să mergeți mai departe, să continuați să luptați și pentru alți pacienți, care ar fi?

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Sunt multe, dar să știți că cel mai tare ne motivează viețile pe care nu  reușim să le prelungim. Ne bântuie nopțile și sunt pacienți pe care nu reușim să îi uităm și de foarte multe ori ne întrebăm dacă am luat deciziile corecte, ne uităm retrospectiv și într-un fel avem un sentiment de frustrare. Dacă aș fi știut la momentul respectiv o anumită analiză a pacientului  respectiv sau dacă m-aș fi gândit să fac unele lucruri care retrospectiv poate par ușoare, par clare, dar la momentul deciziei sau la momentul indeciziei terapeutice nu erau atât de clare. Asta ne bântuie, și asta ne face să mergem înainte să studiem mai mult, să citim mai mult, să încercăm să devenim mai performanți. Până la urmă este vorba și de o experiență care se acumulează în timp. Repet, sunt desigur multe vieți prelungite, mulți pacienți, și până la urmă unul dintre motivele pentru care am ales meseria aceasta, acel „mulțumesc” pe care ți-l spune pacientul din suflet un pacient căruia reușești să îi mai dai câțiva ani de viață, să îl smulgi din ghearele disperării atunci când el simte că nu ar mai avea nicio șansă, și totuși reușești cu Dumnezeu alături, și mai are 5, 10, 15 ani, și la un moment dat se întâmplă inevitabilul dar din totul și cu totul altă cauză. Sunt desigur și acești pacienți care, e bine să ne întâlnim cu ei, fericiți, ne simțim extraordinar, având motivația să continuăm, să ne simțim împliniți, însă sunt pacienți pe care din păcate nu reușim să îi salvăm și care ne motivează să mergem înainte mai bine, mai performanți, mai documentați.

Media10: Cât de important este să nu ne oprim niciodată din învățat, și să nu ajungem la acea autosuficiență?

Prof.univ.dr Stelian Mogoanță: Este extrem de important. Fiecare caz în practica medicală este o provocare, pentru fiecare pacient putem fi mai buni sau putem face mai bine. Nu există perfecțiune și nu există om care să le știe pe toate. Nu își are locul autosuficiența în medicină și în niciun domeniu, mai ales în chirurgie unde vorbim de o parte practică extrem de importantă și unde gestul poate fi rafinat la nesfârșit. Autosuficiența este cea care din păcate ne-a adus o grămadă din neajunsurile pe care le punem în spatele a ceea ce numim sistem sanitar.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

Ecografia 5D, în premieră în Oltenia, la Maternitatea MaDonna Maria

Next Post

Sezonul alergiei la ambrozie. Ce trebuie știut

Related Posts
Verified by MonsterInsights