Colecția „Biblioteca Română din Freiburg” Muzeul Cărții și Exilului Românesc

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a obținut o nouă donație de carte pentru Muzeul Cărții și Exilului Românesc – Colecția „Biblioteca Română din Freiburg”.

Alcătuită din cărţi, reviste și obiecte cu o valoare simbolică inestimabilă și cu un mare potenţial muzeal, Colecția „Biblioteca Română din Freiburg” cuprinde inclusiv o serie de documente şi manuscrise ale lui Nicolae Romanescu, primarul iconic al Craiovei. În felul acesta, potrivit directorului Mihai Neagu, „o parte importantă a istoriei Craiovei se întoarce acasă din exil”.

Înfiinţată pe 1 mai 1949, Biblioteca Română din Freiburg (zece ani mai târziu şi Institut Român de Cercetare) este o instituție simbolică a exilului românesc postbelic, cu un patrimoniu impresionant de carte, de documente și de obiecte muzeale, care relevă amplitudinea fenomenelor culturale româneşti din diaspora.

Biblioteca din Freiburg deţine o colecţie aproape completă a tuturor revistelor şi gazetelor româneşti din exil, precum şi manuscrise de o valoare inestimabilă precum: manuscrisul poeziei Criticilor mei de Mihai Eminescu (donat de familia dinastică de Hohenzollern) şi manuscrise ale unor scriitori ca Vasile Alecsandri, Ştefan Baciu, Aron Cotruş, Mircea Eliade, George Enescu, Elena Văcărescu, Vintilă Horia, Regina Maria, Basil Munteanu, Ion Pillat, Mitropolitul Visarion Puiu, Sextil Puşcariu, G. Racoveanu, Liviu Rebreanu, Pamfil Şeicaru, Ionel Teodoreanu ş.a.

„Pentru Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc al Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”, Dolj, Biblioteca Română din Freiburg este unul dintre cele mai importante repere instituţionale şi culturale de acest profil, iar colaborarea cu aceasta este un obiectiv în sine, determinant pentru configurarea unei imagini de ansamblu, cât mai obiective, asupra exilului cultural românesc. Primii paşi ai dialogului au fost făcuţi încă din 2019, când Dl  Mihai Neagu, directorul Bibliotecii Române din Freiburg, a participat la Colocviul Internaţional EXIPORA, organizat la Craiova. Relaţiile au continuat să prindă consistenţă în mod natural, prefigurându-se proiecte comune”,  spune Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

Fondul de carte al Bibliotecii din Freiburg este unul absolut impresionant, fiind dublat de manuscrise inedite şi tipărituri cu o circulaţie extrem de restrânsă care-şi aşteaptă cercetătorii şi editorii. Acest patrimoniu este completat de obiecte şi costume populare din aproape toate provinciile româneşti şi din Macedonia, între care se regăsește „costumul muscelean purtat de regina poetă Carmen Syilva [Regina Elisabeta a României]” şi, în aceeaşi vitrină, „se află mănuşile şi pantofiorii minusculi ai micuţei principese Maria, moartă la o vârstă fragedă”, precum şi un alt costum muscelan complet, „care a aparţinut  cândva familiei Haşdeu”. Instituţia deţine şi lucrări plastice realizate de: Nina Batalli, Dimitrie Berea, Eugenia Caragaţă, Eugen Ciucă, Eugen Drăguţescu, N. Dumitrescu, Dimitrie Ghiaţă, Alexandru Istrati, Ion Mirea, Theodor Pallady, Magdalena Rădulescu, J. A. Steriadi, G. Tomaziu, dar şi o impresionantă colecţie numismatică.

See Also

Biblioteca Română din Freiburg a desfăşurat de-a lungul timpului patru tipuri majore de activitate: biblioteconomică, editorială, muzeografică şi ştiinţifică. După zece ani de existenţă, în care a exercitat mai ales primele două funcţii, susţinute însă de un efort ştiinţific sincronizat cu tendinţele din Germania „occidentală”, Bibliotecii i-a fost recunoscut şi statutul de „Institut de cercetări ştiinţifice”, având din 1959 şi titulatura „Institutul Român de Cercetări”, bucurându-se de un „Comitet de Patronaj al «Cercului de Prieteni ai Bibliotecii şi Institutului Român de Cercetări», format din W. Theodor Elwert (Mainz), Hugo Friedrich (Freiburg), Ernst Gamillscheg (Tübingen), Wilhelm Giese (Hamburg), Artur Hartmann (Freiburg), Walter Hoffmann (München) şi Julius Wilhelm (Tübingen)”.

Mulţumim profesorului Mihai Neagu, Bibliotecii Române din Freiburg, pentru aceste daruri, şi Consiliului Judeţean Dolj care susţine moral şi financiar Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc de la Craiova”, spune Lucian Dindirică.

În prezent, patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc cuprinde fondurile: Mircea Eliade, Basarab Nicolescu, Vintilă Horia, Andrei Șerban, Paul Barbăneagră, Leonid Mănăligă, Cicerone Poghirc, Corneliu Șerban Popa, Andrei Codrescu, Bujor Nedelcovici, Victor Cupșa, Cezar Vasiliu, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanța Buzdugan, Ion Deaconescu, dar și arhivele Cenaclului de la Neuilly, respectiv actele și documentele Asociației Hyperion. De asemenea, fondurile acad. Dan Berindei, acad. Dinu C. Giurescu și acad. Ștefan Ștefănescu, Ileana și Romulus Vulpescu, Șerban Viorel și Rodica Stănoiu, respectiv V. Veliman completează colecțiile Muzeului Cărții și Exilului Românesc.

What's Your Reaction?
Excited
0
Happy
0
In Love
0
Not Sure
0
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

COPYRIGHT 2021 Creat de WEB GRYG DESIGN. Toate drepturile rezervate.

Scroll To Top