„Bila leneșă”. Cum se poate trata și preveni  

Dischinezia biliară sau „bila leneşă” este o afecţiune a vezicii biliare, care se caracterizează prin mişcările anormale ale acesteia şi incapacitatea de eliminare a bilei. Bila, sau fierea, este un lichid de culoare galben-verzuie, cu gust amar, produs de ficat si stocat in vezica biliara. El este compus din săruri biliare, colesterol, lecitina, pigmenți biliari si apa. In timpul procesului de digestie, lichidul – bila – este evacuat in duoden, ajutând la digerarea lipidelor. Atunci când mecanismul de eliminare a bilei este afectat, pot apărea dureri puternice în partea dreaptă a abdomenului, greaţă şi vărsături.

Dr. Adelina Văduva, medic specialist medicină internă, la Centrul Medical Renașterea, răspunde la cele mai frecvente întrebări legate de această afecțiune.

Media10: Ce este diskinezia biliară sau „bilă leneșă” așa cum este denumită popular această afecțiune?

Dr. Adelina Văduva: Diskinezia biliară reprezintă o dereglare a mecanismului de producere și evacuare a bilei, în absența unei afecțiuni organice (adică în absența pietrelor sau problemelor fizice ale colecistului). Este o tulburare funcțională a veziculei biliare și a unei părți din tractul biliar și anume sfincterul Oddi.

      Există 2 tipuri  de diskinezie biliară și anume:

Hipertona (fiere nervoasă) – când colecistul se contractă des și puternic, dar sfincterul nu se relaxează complet, astfel bila nu se evacuează corespunzător și apare durerea violentă urmată de diaree biliară (scaune moi, verzui);

Hipotona (fiere leneșă) – este mai frecventă, iar aici evcuarea incompletă și întârziată duce la stază, care predispune la infecții biliare și formarea calculilor. Se manifestă prin greutate în HD, gust amar, balonare, migrenă.

„Factorii de risc: alimentația greșită, stresul, tulburările anxioase, sedentarismul”

Media10: Care sunt cauzele acestei afecțiuni?

Dr. Adelina Văduva: Deși cauzele principale ale diskineziei biliare sunt: obezitatea, consumul anumitor alimente bogate în grăsimi: prăjeli, tocături, etc., tulburările neurodegenerative, hormonale, sexule și vârstă (este mai frecventă la femeile între 30-50 ani ).  Aceasta este mai degrabă un simptom al altor afecțiuni, nu o boală în sine. Se pare însă că nu doar  alimentația este de vină pentru apariția bilei leneșe. Printre factorii de risc se numără  și stresul, tulburările anxioase, sedentarismul și poziția necorespunzătoare adoptată de persoanele care petrec mult timp la birou. Din acest motiv, este important să efectuăm zilnic exerciții fizice. Diskinezia biliară poate fi și o consecință a unor afecțiuni cum ar fi: calculii biliari, pancreatita, ulcer duodenal, hepatită B, infecția cu virusul Ebstein Barr, etc.

Media10: Care sunt simptomele ce ar trebui să dea de gândit pacienților?

Dr. Adelina Văduva: Când mecanismul producerii și transportului bilei este afectat, apar tulburări ale sistemului digestiv manifestate prin:

– durere sau disconfort în zona subcostală dreapta sau epigastru, uneori iradiată în spate sau umăr drept;

– greață, gust amar postprandial, senzație de plenitudine.

Mai pot apărea, de asemenea, amețeli, flatulență, diaree, cefalee. Toate aceste simptome se pot menține și agrava  timp de câteva minute până la câteva ore, iar în cazul crizelor acute, durerile pot fi acompaniate de  febra, greață, vărsături bilioase și poate apărea colica biliară: durere bruscă, puternică în hipocondrul drept, subcostală care iradiază în umărul drept.

„Primul pas în a rezolva o afecțiune este  acela de a fi diagnosticată corect și la timp”

Media10: Când trebuie să se prezinte pacientul la medic pacientul?

Dr. Adelina Văduva: Pacienții trebuie să se prezinte la medic de fiecare dată când simt că ceva este în neregulă cu organismul lor din punct de vedere medical. De exemplu, ori de câte ori, pacientul simte (așa cum am menționat și mai devreme) o jenă, chiar o durere în partea dreapta, dacă se balonează, dacă prezintă gust amar dimineață, senzație de greață, vomă sau chiar varsă etc, trebuie să nu neglijeze aceste simptome și să apeleze la ajutor de specialitate. Primul pas în a rezolva o afecțiune este  acela de a fi diagnosticată corect și la timp, iar pentru acest lucru este nevoie că pacienții să ne ceară ajutorul. Medicul curant este acela care după o evaluare corectă va stabili schema de tratament și regimul alimentar potrivit, pentru fiecare pacient în parte, deoarece fiecare dintre noi este unic.

Media10: Cum se stabilește diagnosticul?

Dr. Adelina Văduva: Primul pas în stabilirea diagnosticului este anamneza (adică acea discuție pe care o avem cu pacientul)  din care încercăm să aflăm anumite detalii cum a fi: factorii declanșatori, durata simptomelor, dacă se ameliorează sau nu la anumite poziții, tratamente, etc. Foarte important în stabilirea diagnosticului este și examenul fizic al pacientului. Pacientul cu durere de tip biliar este de obicei neliniștit, anxios, nu-și poate găsi poziția, este tahicardic, iar tensiunea arterială este scăzută. Prezența febrei sugerează o inflamație sau infecție.

Ulterior anamnezei și examenului fizic se pot efectua analize de sânge, care să ne orienteze asupra diagnosticului și anume: HLG, VSH, transaminazele, bilirubina totală și directă, fosfataza alcalină, colesterol total (markeri ai colestazei). Ca și investigații imagistice de prima intenție pentru stabilirea diagnosticului este nevoie de: ecografie abdominală, care este o investigație non-invazivă, pe care o efectuăm pentru a verifică etiologia durerii de tip biliar și a detecta boală biliară și dilatarea ductelor biliare. Astfel se pot detecta calculi de până la 1-2mm, inflamția peretelui vezicular, fluid pericolecistic, semne ale litiazei și colecistitei acute.

Se mai poate efectua colangiografia endoscopică retrogradă, care este o procedura invazivă în care se injectează contrast radioopac în ductele biliare sub control fluoroscopic, tomografie computerizată.

„Primul pas în tratamentul acestei afecțiuni este regimul igieno-dietetic”

Media10: Se poate trata această afecțiune? Dacă da, cum?

See Also

Dr. Adelina Văduva:  Da, se poate trata această afecțiune atâta timp cât pacientul este compliant și urmează sfaturile medicului. Tratamentul diskineziei biliare urmărește tonifirea și relaxarea veziculei biliare. Primul pas în tratamentul acestei afecțiuni este regimul igieno-dietetic și anume: pacientul trebuie să excludă grăsimile, zaharurile rafinate și să includă în alimentație proteine animale și vegetale de calitate superioară, suplimente coleretice naturale sau sintetice. Pacienții trebuie să evite alimentele colecistokinetice și anume: frișca, ciocolată, maioneza, smântâna, untul, tot ce are conținut ridicat de grăsime. Tratamentul  este unul simptomatic și anume: antispastice (în diskinezia hipertona) și prokinetice (în diskinezia hipotona) – stimulează golirea, antialgice, antiinflamatoare, acidul ursodeoxicolic, iar în cazul litiazei biliare se ajunge până la colecistectomie.

„Pentru prevenție și ameliorarea simptomelor este indicată scăderea în greutate”

 Media10: Cum se poate preveni diskinezi biliară?

Dr. Adelina Văduva: Pentru a reduce cât mai mult riscul de diskinezie biliară, dar și pentru ameliorarea simptomelor este indicată scăderea în greutate. Se recomandă o alimentație cât mai sănătoasă bazată pe fructe, legume proaspete, carne și lapte cu conținut scăzut de grăsime, peste și grăsimi sănătoase precum ulei de măsline, avocado, nuci, semințe de în. De asemenea, pacienții trebuie se evite sedentarismul, să efectueze zilnic exerciții fizice și să evite stresul piho-emoțional. Mai jos, avem o lista cu alimentele colecistokinetice (adică alimente care ne pot provoca o criză biliară). Totuși, fiecare persoană are toleranță proprie și nu este obligatoriu că aceste alimente să declanșeze colica biliară, dar prezintă un risc mai ridicat:

  – alimente cu gust picant, piper, muștar, usturoi, ardei iute, afumături;

  – ouă ( în special gălbeunuș de ou),unt, unt prăjit, margarină;

  – carne grasă, ciorbe din carne grasă, carne afumată;

  – mezeluri, slănină, ulei prăjit;

  – maioneză, frișcă grasă, lapte gras, cașcaval, smântână grasă;

  – sosuri, rântașuri, carne tocată, carne prăjită, cartofi prăjiți;

  – ciocolată, înghețată, dulciuri cu grăsimi sau cu prea multe ouă;

  – alimente conservate, pâine proaspătă, etc.

sursă foto: gettyimages.com

What's Your Reaction?
Excited
0
Happy
0
In Love
0
Not Sure
0
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

COPYRIGHT 2021 Creat de WEB GRYG DESIGN. Toate drepturile rezervate.

Scroll To Top