Dacă suferi de tiroidită Hashimoto, probabil te întrebi cât de mult poate influența alimentația evoluția ei și dacă trebuie să elimini complet din dietă anumite alimente. În ultimii ani, în jurul acestei afecțiuni autoimune au apărut numeroase teorii legate de consumul de gluten, lactate sau soia, însă nu toate au la bază dovezi științifice clare. În realitate, relația dintre alimentație și tiroidita Hashimoto este mult mai complexă decât pare, iar deciziile nutriționale ar trebui luate individualizat, nu pe baza tendințelor de pe internet. Despre ce este mit și ce este susținut de studii explică dr. Teodora Florena Radu, medic specialist endocrinologie la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Ce este tiroidita Hashimoto? De ce este considerată o boală autoimună și cât de frecvent o întâlniți în practică?
Dr. Teodora Radu: Tiroidita Hashimoto este o afecțiune cronică în care sistemul imunitar atacă, în mod eronat, glanda tiroidă. Practic, organismul produce anticorpi – anti-tiroperoxidază (anti-TPO) și anti-tiroglobulină – care, în timp, duc la distrugerea progresivă a celulelor tiroidiene. În cele mai multe cazuri, evoluția bolii conduce la apariția hipotiroidismului.
Este cea mai frecventă cauză de hipotiroidism și apare mai des la femei, în special între 30 și 50 de ani, însă poate fi întâlnită la orice vârstă. În practica medicală, este una dintre cele mai frecvente patologii endocrine. La început, simptomele pot fi nespecifice – oboseală, stare de epuizare, uneori tulburări de somn. Pe măsură ce se instalează hipotiroidismul, apar manifestări mai evidente, precum creșterea în greutate, pielea uscată, sensibilitatea la frig sau încetinirea ritmului metabolic.
Ce alimente pot agrava inflamația din organism?
Media10: Ce rol are alimentația în evoluția acestei afecțiuni? Există dovezi clare că anumite alimente pot agrava sau ameliora boala?
Dr. Teodora Radu: Alimentația are un rol important în evoluția acestei afecțiuni, deoarece influențează starea inflamatorie generală a organismului și echilibrul microbiotei intestinale, care joacă un rol esențial în reglarea sistemului imunitar. Există studii care sugerează că un aport adecvat de seleniu poate contribui la reducerea nivelului de anticorpi tiroidieni. De asemenea, vitamina D, a cărei deficiență este frecvent întâlnită, este implicată în funcționarea sistemului imunitar, iar nivelurile scăzute sunt asociate cu o prevalență mai mare a bolilor autoimune, inclusiv tiroidita Hashimoto.
Pe de altă parte, consumul frecvent de alimente ultraprocesate, zahăr în exces și grăsimi nesănătoase poate favoriza inflamația sistemică și poate contribui la agravarea simptomelor. Totuși, este important de menționat că nu se recomandă eliminarea drastică a unor alimente fără indicație medicală. Mai degrabă, se recomandă menținerea unui stil alimentar echilibrat și consecvent, adaptat nevoilor fiecărui pacient.
Media10: Ce înseamnă, concret, o dietă antiinflamatoare în acest context?
Dr. Teodora Radu: Dieta antiinflamatoare reprezintă un model alimentar care are scopul de a reduce inflamația cronică din organism. Concret, aceasta presupune un consum crescut de legume și fructe variate, în cantități generoase, bogate în antioxidanți. De asemenea, sunt recomandate grăsimile sănătoase, precum uleiul de măsline, peștele gras – cum sunt somonul, macroul sau sardinele – dar și avocado, nucile și semințele.
Proteinele de calitate, provenite din ouă și carne slabă, precum și cerealele integrale, care aduc un aport important de fibre, ar trebui să facă parte din alimentația zilnică. Există și anumite condimente cu efect antiinflamator, cum ar fi turmericul, ghimbirul sau scorțișoara, care pot fi integrate ușor în dietă. Un exemplu de alimentație cu beneficii demonstrate științific este dieta mediteraneană, care poate contribui la reducerea inflamației și la susținerea sănătății generale, inclusiv în cazul pacienților cu afecțiuni autoimune.
Glutenul și tiroidita Hashimoto: este necesară eliminarea din dietă?
Media10: De ce este glutenul atât de des eliminat din dieta pacienților cu Hashimoto?
Dr. Teodora Radu: Glutenul trebuie eliminat în cazul bolii celiace, care este tot o afecțiune autoimună și care poate coexista cu tiroidita Hashimoto. Din acest motiv, mulți pacienți asociază automat cele două afecțiuni. Totuși, în cazul pacienților cu tiroidită Hashimoto care nu au boală celiacă sau sensibilitate non-celiacă la gluten, nu există, în prezent, dovezi suficient de solide care să susțină eliminarea de rutină a glutenului din alimentație. În unele cazuri, pot exista beneficii individuale, dar această decizie trebuie luată personalizat, nu ca regulă generală.
Media10: Lactatele pot influența funcția tiroidei sau inflamația? Este justificată eliminarea lor din dietă la toți pacienții cu Hashimoto? Cu ce pot fi înlocuite?
Dr. Teodora Radu: Lactatele nu afectează direct funcția tiroidei, însă conținutul de calciu poate interfera cu absorbția levotiroxinei, adică a tratamentului de substituție tiroidiană, dacă sunt consumate în același timp. De aceea, recomandăm ca medicamentul să fie administrat dimineața, pe stomacul gol, iar alimentele sau băuturile care conțin calciu, precum laptele sau iaurtul, să fie consumate la cel puțin 30–60 de minute după administrare.
În ceea ce privește eliminarea lactatelor, nu există dovezi care să justifice această măsură la toți pacienții cu tiroidită Hashimoto. Restricția este indicată doar în cazul celor care au intoleranță la lactoză sau sensibilitate la proteinele din lapte. Dacă pacientul alege sau este nevoit să evite lactatele, acestea pot fi înlocuite cu alternative vegetale, precum băuturile din migdale, ovăz sau soia fortificată, dar și cu alimente bogate în calciu, cum sunt legumele verzi, semințele sau nucile.
Soia și funcția tiroidei: mituri și recomandări reale
Media10: De ce este soia considerată problematică pentru tiroidă? Este necesară evitarea completă sau doar consumul moderat?
Dr. Teodora Radu: Soia conține compuși numiți izoflavone, care fac parte din categoria fitoestrogenilor. Aceștia pot interfera, în anumite condiții, cu activitatea enzimei tiroperoxidază, implicată în sinteza hormonilor tiroidieni. De asemenea, similar calciului, soia poate reduce absorbția levotiroxinei dacă este consumată în apropierea administrării medicamentului. Cu toate acestea, consumul moderat de soia nu pare să fie dăunător pentru majoritatea pacienților cu tiroidită Hashimoto. Nu este necesară eliminarea completă, ci doar evitarea consumului în același interval cu tratamentul, fiind recomandată o distanță de câteva ore între acestea.
Media10: Cât de periculoase pot fi dietele restrictive „după ureche”?
Dr. Teodora Radu: Dietele restrictive urmate fără recomandare medicală pot deveni problematice, deoarece pot duce la deficiențe nutriționale importante, cum ar fi lipsa de calciu, fier sau seleniu – micronutrienți esențiali pentru buna funcționare a tiroidei. În plus, astfel de diete pot determina scădere excesivă în greutate sau, paradoxal, dificultăți în controlul greutății, pot afecta sănătatea intestinală și pot crește nivelul de stres, un factor cunoscut pentru agravarea bolilor autoimune.
Este esențial ca orice modificare alimentară să fie discutată cu medicul sau cu un specialist în nutriție. Dieta trebuie adaptată fiecărui pacient, ținând cont de eventuale afecțiuni asociate, precum boala celiacă, diabetul zaharat, anemia sau sindromul de intestin iritabil, dar și de stilul de viață și preferințele alimentare. O dietă eficientă este aceea care poate fi urmată pe termen lung. Dacă este prea restrictivă și dificil de menținut, își pierde utilitatea.
Cele mai importante alimente pe care trebuie să le consumi dacă ai tiroidită Hashimoto
Media10: Ce alimente ar trebui să fie prezente zilnic în dieta unui pacient cu Hashimoto?
Dr. Teodora Radu: În principiu, dieta unui pacient cu tiroidită Hashimoto ar trebui să includă legume variate, precum roșii, ardei, morcovi sau spanac, dar și fructe proaspete, în special fructe de pădure, datorită conținutului ridicat de antioxidanți. De asemenea, sunt recomandate surse de grăsimi sănătoase, cum ar fi peștele gras – somon, macrou – bogat în acizi grași Omega-3. Ouăle reprezintă o sursă bună de proteine, seleniu și iod, iar uleiul de măsline și cerealele integrale contribuie la o alimentație echilibrată. Nu trebuie neglijată nici hidratarea cu apă, care este esențială pentru buna funcționare a organismului.
Media10: Cât de important este tratamentul medicamentos comparativ cu dieta? Poate alimentația să înlocuiască tratamentul?
Dr. Teodora Radu: Alimentația nu poate înlocui tratamentul medicamentos atunci când acesta este necesar. În situațiile în care glanda tiroidă nu mai produce suficienți hormoni, organismul are nevoie de substituție cu levotiroxină. Nu există alimente sau suplimente care să poată înlocui acest tratament. Totuși, dieta are un rol complementar important, contribuind la reducerea inflamației și la ameliorarea simptomelor, fără a substitui medicația.
Durata tratamentului depinde de rezultatele analizelor – nivelul TSH, FT4, tipul și nivelul anticorpilor. În anumite cazuri, când dozele sunt mici și evoluția este favorabilă, se poate lua în considerare o eventuală reducere sau întrerupere, dar doar sub supraveghere medicală. În schimb, în cazul pacienților aflați de mult timp sub tratament sau care necesită doze mai mari, întreruperea nu mai este, de regulă, posibilă.
Analize esențiale în Hashimoto: ce trebuie monitorizat periodic?
Media10: Ce rol au analizele și monitorizarea în controlul simptomelor si al bolii? Ce teste trebuie facute periodic?
Dr. Teodora Radu: Monitorizarea este esențială în gestionarea tiroiditei Hashimoto. Testele de bază recomandate periodic sunt TSH-ul, principalul marker al funcției tiroidiene, și FT4. FT3 nu este întotdeauna necesar, dar poate fi util în situațiile în care simptomele persistă, deși TSH-ul este în limite normale. Anticorpii anti-TPO și anti-tiroglobulină confirmă componenta autoimună a bolii. Deși tratamentul nu este ajustat strict în funcție de nivelul acestora, monitorizarea lor poate oferi informații despre evoluția afecțiunii. De asemenea, este indicată efectuarea periodică a ecografiei tiroidiene. În plus, recomandăm evaluări anuale ale altor parametri importanți, precum vitamina D, seleniul, profilul lipidic, feritina și hemograma.
Media10: Ce alte obiceiuri (somn, stres, mișcare) influențează evoluția bolii?
Dr. Teodora Radu: Tiroidita Hashimoto este influențată semnificativ de stilul de viață. Stresul este unul dintre cei mai importanți factori care pot agrava boala, fiind adesea subestimat. Nivelurile crescute de cortizol afectează sistemul imunitar, favorizează inflamația și pot influența inclusiv conversia hormonilor tiroidieni. Somnul de calitate este esențial, deoarece în timpul acestuia au loc procese importante de regenerare celulară și reglare imunitară.
Pacienții care dorm insuficient sau au un somn fragmentat pot resimți simptome mai intense. În același timp, activitatea fizică moderată – precum mersul alert, înotul sau ciclismul – are beneficii importante. Totuși, nivelul de efort trebuie adaptat fiecărui pacient. În tiroidita Hashimoto, echilibrul este esențial, atât în ceea ce privește stilul de viață, cât și respectarea tratamentului.
