Te trezești dimineața mai obosit decât te-ai culcat? Dacă adormi greu, te trezești de mai multe ori pe noapte sau partenerul ți-a spus că sforăi puternic și că uneori „te oprești din respirat” în somn, este timpul să acționezi. La Centrul Medical Speranța, pacienții din Craiova și din întreaga regiune au acces la evaluare pneumologică și somnologică specializată, pentru a identifica cauza reală a somnului neodihnitor. Este important să înțelegi că oboseala cronică nu este doar o consecință a stresului, ci poate ascunde afecțiuni medicale serioase.
Când oboseala ascunde o problemă medicală
Somnul de calitate depinde în mod esențial de o respirație corectă. Atunci când căile respiratorii se îngustează sau se blochează temporar în timpul nopții, apar microtreziri repetate, care fragmentează somnul.
Cel mai frecvent diagnostic este:
- Apnee obstructivă în somn
- hipoventilația nocturnă
- sindromul de obezitate-hipoventilație
- tulburări respiratorii asociate BPOC sau astmului
„Pacientul nu conștientizează aceste treziri scurte, dar dimineața se simte epuizat, cu dureri de cap, dificultăți de concentrare și somnolență în timpul zilei. În timpul nopții, atunci când apar episoadele de apnee, respirația se oprește pentru câteva secunde – uneori chiar zeci de secunde. Nivelul oxigenului din sânge scade, iar creierul este obligat să declanșeze un mecanism de alarmă. Practic, organismul ‘trezește’ pacientul pentru a relua respirația”, explică dr. Lucia Florescu, medic primar pneumolog cu competență în somnologie la Centrul Medical Speranța.
Aceste microtreziri pot apărea de zeci de ori într-o singură noapte. Problema este că ele sunt prea scurte pentru a fi conștientizate, dar suficient de frecvente pentru a fragmenta complet arhitectura normală a somnului.
Dr. Florescu subliniază că pacientul are impresia că a dormit toată noaptea, însă somnul profund – cel responsabil de refacerea creierului și a organismului – este sever redus.
„Somnul devine superficial, neodihnitor. Dimineața apar dureri de cap cauzate de scăderea repetată a oxigenului, senzația de gură uscată, iritabilitate și o oboseală care nu se explică prin numărul de ore dormite. Mulți pacienți spun: ‘Dorm 8 ore, dar mă simt ca și cum nu aș fi dormit deloc”.
Pe termen lung, consecințele pot fi mai serioase decât simpla oboseală. Somnolența din timpul zilei afectează performanța profesională, capacitatea de concentrare și chiar siguranța la volan. În plus, stresul repetat asupra organismului crește riscul de hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac, diabet și evenimente cardiovasculare. De aceea, apneea în somn nu este doar o problemă de confort, ci una medicală, care necesită diagnostic și tratament
Medicul atrage atenția că mulți pacienți ajung la consultație abia după ani de simptome.
„Oboseala este normalizată. O punem pe seama stresului sau a vârstei. Însă atunci când respirația este afectată în timpul somnului, organismul nu are niciodată ocazia să se refacă. Iar asta se vede în timp”.
Semne că ar trebui să consulți un pneumolog cu competență în somnologie
✔ Sforăit intens și constant
✔ Episoade observate de oprire a respirației
✔ Somn agitat
✔ Transpirații nocturne
✔ Tensiune arterială greu controlabilă
✔ Diabet sau obezitate asociată cu oboseală persistentă
✔ Somnolență în timpul condusului
„Apneea în somn nu afectează doar calitatea vieții. Ea crește riscul de hipertensiune, infarct miocardic, accident vascular cerebral și tulburări metabolice. Diagnosticul și tratamentul precoce reduc semnificativ aceste riscuri. De fiecare dată când respirația se oprește în timpul nopții, nivelul oxigenului din sânge scade. Organismul percepe acest lucru ca pe o situație de urgență. Se activează sistemul nervos simpatic – cel responsabil de reacția de „alarmă”. Crește pulsul, crește tensiunea arterială, iar inima este forțată să lucreze mai intens”, subliniază dr. Lucia Florescu.
Care este diferența între sforăit „normal” și apnee în somn?
Nu orice sforăit înseamnă apnee, dar orice apnee începe, de regulă, cu sforăit. În cazul sforăitului simplu, respirația nu se oprește. Aerul circulă în continuare, chiar dacă zgomotos. Oxigenul din sânge rămâne în limite normale, iar somnul nu este fragmentat semnificativ. În cazul apnee obstructivă în somn, lucrurile sunt diferite.
„Aici nu mai vorbim doar despre vibrație, ci despre colaps temporar al căilor respiratorii. Fluxul de aer se reduce sever sau se oprește complet pentru câteva secunde sau zeci de secunde”, spune dr. Florescu.
Problema apare atunci când acest mecanism se repetă noapte de noapte, ani la rând.
„Pacientul cu apnee poate avea zeci sau sute de episoade de hipoxie într-o singură noapte. Practic, organismul intră într-un stres repetitiv cronic. În timp, acest stres contribuie la apariția sau agravarea hipertensiunii arteriale, la tulburări de ritm cardiac și la creșterea riscului de infarct miocardic și accident vascular cerebral”, atrage atenția medicul, de la Centrul Medical Speranța.
Legătura cu bolile metabolice este la fel de importantă.
„Somnul fragmentat influențează hormonii implicați în reglarea glicemiei și a apetitului. Pacienții cu apnee au risc crescut de rezistență la insulină, diabet zaharat și creștere în greutate. Se creează un cerc vicios: excesul ponderal agravează apneea, iar apneea agravează dezechilibrul metabolic. Mulți pacienți tratează hipertensiunea sau diabetul, dar nu știu că, în spate, poate exista o apnee în somn nediagnosticată. Atunci când identificăm și tratăm cauza respiratorie, valorile tensionale se pot stabiliza mai ușor, controlul glicemic se îmbunătățește, iar riscul cardiovascular scade”, spune medicul penumolog.
Problemele de somn netratate pot afecta inima
Mulți pacienți cred că apneea în somn este doar despre sforăit sau oboseală. În realitate, este o afecțiune care poate avea consecințe serioase asupra inimii și creierului. În timpul episoadelor de apnee, respirația se oprește temporar, iar nivelul oxigenului din sânge scade. Organismul reacționează ca într-o situație de pericol: crește brusc pulsul, tensiunea arterială și nivelul hormonilor de stres.
„Acest mecanism de alarmă, repetat de zeci sau sute de ori pe noapte, pune o presiune constantă pe sistemul cardiovascular. Practic, inima nu se odihnește niciodată complet”, explică dr. Lucia Florescu, medic primar pneumolog cu competență în somnologie la Centrul Medical Speranța.
Ce se poate întâmpla în timp?
✔ Hipertensiune arterială dificil de controlat
✔ Tulburări de ritm cardiac
✔ Risc crescut de infarct miocardic
✔ Risc crescut de accident vascular cerebral
✔ Agravarea insuficienței cardiace
Este apneea în somn doar o boală a persoanelor supraponderale?
„Excesul ponderal este un factor de risc important, dar apneea în somn NU este exclusiv o boală a persoanelor supraponderale”, explică Dr. Lucia Florescu, medic primar pneumolog cu competență în somnologie la Centrul Medical Speranța.
Este adevărat că țesutul adipos în exces, în special în zona gâtului, poate îngusta căile respiratorii și favoriza colapsul acestora în timpul somnului. De aceea, obezitatea crește semnificativ riscul de apnee obstructivă în somn. Dar nu este singura cauză.
Ce alte situații pot duce la apnee?
„Structura anatomică a feței și a căilor respiratorii joacă un rol esențial. O mandibulă mai mică, o limbă voluminoasă, amigdale mărite sau deviația de sept pot favoriza apariția apneei chiar și la persoane normoponderale”, explică medicul.
Alți factori de risc:
✔ Predispoziție genetică
✔ Gât scurt sau circumferință mare a gâtului
✔ Sex masculin (dar apare frecvent și la femei, mai ales după menopauză)
✔ Vârsta peste 40 de ani
✔ Consumul de alcool seara
✔ Fumatul
✔ Afecțiuni endocrine (hipotiroidism, acromegalie)
Pot avea apnee dacă sunt slab/ă și activ/ă?
Da.
„Avem pacienți normoponderali, chiar sportivi, care dezvoltă apnee în somn din cauza particularităților anatomice sau a colapsului muscular nocturn. De aceea, nu ne ghidăm doar după greutate, ci după simptome și investigații obiective”.
Un aspect important: la femei, apneea poate fi subdiagnosticată.
„Femeile nu sforăie întotdeauna la fel de zgomotos ca bărbații și pot prezenta simptome atipice – insomnie, anxietate, oboseală cronică, cefalee matinală. Din acest motiv, diagnosticul poate fi întârziat”.
Ce investigații se fac la Centrul Medical Speranța?
La Centrul Medical Speranța din Craiova, evaluarea este complexă și personalizată:
- Consultație pneumologică completă
- Evaluare somnologică
- Testare pentru apnee în somn (monitorizare nocturnă)
- Spirometrie
- Interpretarea datelor și stabilirea planului de tratament
„Monitorizarea somnului ne oferă informații precise despre numărul de episoade de apnee, nivelul oxigenului din sânge și severitatea tulburării. În funcție de rezultat, recomandăm tratament personalizat – de la modificări ale stilului de viață până la terapie CPAP”, explică dr. Florescu.
De ce să nu amâni?
Oboseala cronică afectează performanța profesională, relațiile, siguranța la volan și sănătatea cardiovasculară. Mulți pacienți spun după începerea tratamentului: „Nu știam cum e să te trezești cu adevărat odihnit”.
Unde găsești soluția în Craiova?
Dacă te regăsești în simptomele descrise, soluția este la Centrul Medical Speranța, unde evaluarea pneumologică și somnologică se face integrat, cu aparatură modernă și expertiză specializată.
Sediul Principal: Strada Înfrățirii nr. 16
(zona McDonalds) Craiova, Dolj
Telefon: 0771 493 887
