Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică sau ERCP reprezintă o procedură medicală avansată de tratament. Această intervenție minim invazivă combină avantajele endoscopiei cu imagistica detaliată. Prin efectuarea ERCP, pacienții cu afecțiuni biliare și pancreatice pot evita intervențiile chirurgicale complexe și perioadele lungi de recuperare, beneficiind de un tratament precis, rapid și eficient. În ce constă această procedură terapeutică? Care sunt avantajele, dar și riscurile ei? Ce trebuie să știe pacienții? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Vlad Iovănescu, medic primar gastroenterologie la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Ce este colangiopancreatografia retrogradă endoscopică, pe înțelesul pacienților?
Dr. Vlad Iovănescu: Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică, cunoscută și sub denumirea de ERCP (Endoscopic Retrograde Cholangiopancreatography), este o metodă destinată tratării afecțiunilor tractului biliar și ductelor pancreatice. În principiu, aceasta vizează problemele de tip biliopancreatic. ERCP este o procedură endoscopică avansată, ce se desfășoară sub ghidaj radiologic, fiind astfel o tehnică combinată de tratament.
Pacienții pot beneficia de ERCP la SCJU Craiova
Media10: De cât timp faceți această procedură în Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova? De ce aparatură dispuneți în acest sens?
Dr. Vlad Iovănescu: La Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, realizăm această procedură de aproximativ cinci ani. Dispunem de aparatură de ultimă generație, atât în ceea ce privesc echipamentele de endoscopie, cât și cele de radiologie. Este important de menționat că intervenția se efectuează cu internare, deci nu se poate face în regim ambulator.
Media10: Colangiopancreatografia retrogradă endoscpică poate fi folosită și în scop de diagnostic?
Dr. Vlad Iovănescu: Este important de subliniat că ERCP nu este o procedură utilizată pentru stabilirea diagnosticului pacientului. Aceasta are un scop exclusiv terapeutic, fiind folosită pentru tratarea anumitor afecțiuni. Deși ERCP era utilizată în trecut și pentru a depista anumite afecțiuni, în prezent acest lucru nu mai este recomandat. În primul rând, procedura este asociată cu un risc de complicații, ce pot agrava starea pacientului. În al doilea rând, dispunem de alternative mult mai sigure, cum ar fi RMN-ul, care oferă rezultate precise, fără riscuri semnificative.
Ce afecțiuni se pot trata prin ERCP?
Media10: Care sunt indicațiile procedurii? Când este necesară?
Dr. Vlad Iovănescu: Principalele indicații pentru ERCP includ: litiaza coledociană (calculi sau „pietre” localizate în calea biliară principală), tumorile de căi biliare și tumorile de pancreas; pancreatita cronică, care provoacă obstrucția căilor biliare. Dacă vorbim de calculii de căi biliare, în general se recomandă efectuarea ERCP. În schimb, în cazul tumorilor de căi biliare sau de pancreas, decizia de a efectua ERCP depinde de stadiul bolii. Dacă tumora este diagnosticată într-un stadiu curabil, iar obstrucția biliară nu este semnificativă, intervenția chirurgicală asociată tratamentului oncologic reprezintă modalitatea ideală de tratament. În cazurile inoperabile, ERCP-ul oferă o soluție minim invazivă pentru dezobstrucția biliară.
De asemenea, aceste afecțiuni sunt mai frecvente în funcție de vârstă și gen. De exemplu, tumorile de pancreas au o incidență mai mare după 50 de ani, fiind întâlnite mai ales la bărbați. Cancerul de pancreas are o evoluție extrem de agresivă, rata de supraviețuire fiind foarte redusă la acești pacienți. Litiaza biliară, însă, este mai frecventă la femeile de vârstă medie. Totuși, aceste afecțiuni pot să apară și la vârste mai tinere sau mai înaintate.
Pancreatita acută, cea mai frecventă complicație
Media10: Este o procedură sigură? Ce riscuri implică și ce complicații pot apărea în timpul ei?
Dr. Vlad Iovănescu: Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică este asociată cu anumite consecințe potențial severe. Cea mai frecventă dintre acestea este pancreatita acută, care poate apărea în proporție de 1-5% dintre cazuri. Alte complicații posibile includ: perforația intestinului sau a căilor biliare, precum și hemoragiile digestive (sângerările), care pot surveni în urma inciziilor efectuate endoscopic pentru a facilita accesul în căile biliare. Dintre toate intervențiile endoscopice, ERCP este procedura cu cele mai mari riscuri. Așadar, este nevoie să facem o evaluare atentă. Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică trebuie realizată exclusiv la pacienții care au indicații clare. Trebuie să cântărim cu atenție riscurile în raport cu beneficiile pe care le are pacientul în urma ei.
Pregătirea pacientului înainte de intervenție
Media10: Ce trebuie să știe pacientul înainte de a face această intervenție? Este necesară o anumită pregătire?
Dr. Vlad Iovănescu: Înainte de a efectua colangiopancreatografia retrogradă endoscopică, pacientul trebuie să aibă o anumită pregătire, similară cu cea pentru endoscopia digestivă superioară. Pacientul nu are voie să mănânce nimic cu opt ore înainte de procedură și, de asemenea, să nu consume lichide clare cu cel puțin patru ore înainte. De asemenea, medicația anticoagulantă sau antiagregantă trebuie întreruptă, deoarece există un risc de sângerare din cauza inciziei pe care o facem endoscopic.
Media10: Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică se poate face și în regim de urgență?
Dr. Vlad Iovănescu: ERCP poate fi efectuată atât în regim programat, cât și în regim de urgență. Situațiile în care se impune efectuarea de urgență a acestei proceduri sunt cele în care există o obstrucție biliară evidentă, mai ales dacă aceasta este asociată cu infecția, cum ar fi colangita acută, o afecțiune cu potențial evolutiv sever. În aceste cazuri, este esențial să tratăm pacienții într-un interval scurt de timp. ERCP poate fi realizată și în regim programat, însă este important să nu amânăm foarte mult procedura atunci când există indicații clare pentru efectuarea ei.
Cum se realizează procedura?
Media10: Ce se întâmplă, mai exact, în timpul procedurii ERCP? Cât durează?
Dr. Vlad Iovănescu: Intervenția se efectuează cu sedare profundă și nu cu anestezie generală. Pacientul nu își va aminti nimic și se va trezi la scurt timp după finalizarea acesteia, fără a resimți dureri. Durata procedurii variază între 15 minute și o oră, în funcție de complexitatea cazului. În prezent, ERCP reprezintă o alternativă eficientă a intervențiilor chirurgicale. Patologiile care anterior necesitau tratament chirurgical pot fi acum tratate endoscopic, cu o durată mai mică de spitalizare și o recuperare mai rapidă pentru pacient.
Procedura, în sine, începe cu realizarea unei endoscopii digestive superioare pentru a ajunge la nivelul duodenului. Acesta este locul unde căile biliare și pancreatice se varsă în intestin. Utilizând instrumente specifice, vom cateteriza fie calea biliară, fie calea pancreatică. Mai apoi, sub ghidaj radiologic, vom extrage calculii sau, după caz, vom monta niște proteze (stenturi). Acestea pot fi din plastic sau din metal (având o durată mai lungă de viață).
Semnele de alarmă care trebuie să ne trimită la medic
Media10: Ce reguli trebuie să respecte pacientul după efectuarea colangiopancreatografiei retrograde endoscopice? Când trebuie să revină la un control?
Dr. Vlad Iovănescu: În cazul calculilor biliari, dacă aceștia au fost eliminați în totalitate, recontrolul nu mai este necesar. În schimb, pentru pacienții cu tumori ale căilor biliare sau ale pancreasului, este recomandat să revină la intervale de aproximativ trei luni pentru a schimba stentul de plastic. Există riscul ca acesta să se obstrueze, ceea ce ar putea duce la complicații suplimentare. În acest caz, va fi necesar să facem o nouă procedură pentru a înlocui stentul.
În general, pacienții nu au restricții majore după externare, însă trebuie să fie atenți la anumite semne de alarmă care pot indica o problemă. Aceasta includ: apariția icterului (îngălbenirea pielii și a ochilor), simptome precum frisoane, febră. În funcție de afecțiunea de bază, poate fi necesară o reintervenție. Așadar, este important ca pacienții să acționeze rapid și să se prezinte la medic în cel mai scurt timp.
„În cazul cancerului, scopul principal al acestei proceduri este cel paliativ”
Media10: Ce factori pot să influențeze succesul terapeutic în cazul pacienților cu tumori?
Dr. Vlad Iovănescu: În general, cu cât tumora este mai avansată și extinsă către mai multe structuri, cu atât există o posibilitate mai mare ca procedura să nu funcționeze. Tumorile de pancreas, dar și cele de căi biliare, se pot extinde, invadând duodenul (prima parte a intestinului subțire), ceea ce poate bloca accesul endoscopic. În plus, tumora poate să avanseze și după procedură, deoarece această intervenție nu influențează evoluția bolii. În cazul cancerului, scopul principal al acestei proceduri este cel paliativ. ERCP ajută la deblocarea obstrucției biliare, dar nu vindecă boala, nu modifică evoluția acesteia și nu o face mai puțin agresivă, însă îmbunătățește calitatea vieții pacienților. În plus, poate facilita accesul la tratamentul oncologic, care nu se poate administra la pacienții cu obstrucție biliară importantă.
