Un infarct miocardic, cunoscut și sub numele de atac de cord, este un eveniment cardiac sever care poate lăsa urme fizice și emoționale semnificative. Supraviețuirea după un infarct miocardic este o a doua șansă de a adopta un stil de viață sănătos și de a lua măsuri pentru a preveni apariția unui alt eveniment cardiac. Cum te poți proteja? Ce greșeli pot și fatale? Cât de important este să modific stilul de viață? Aflăm de la dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Ce este un infarct miocardic și de ce apare?
Un infarct miocardic, cunoscut în mod obișnuit ca atac de cord, este o afecțiune medicală gravă care apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii (miocard) este întrerupt sau redus semnificativ. Aceasta întrerupere duce la moartea celulelor musculare cardiace din cauza lipsei de oxigen și nutrienți esențiali. Fără intervenție rapidă, infarctul miocardic poate cauza leziuni permanente ale inimii și poate pune viața în pericol.
„Infarctul miocardic este de obicei rezultatul unui proces complex numit ateroscleroză, care implică acumularea de plăci de aterom (compuse din colesterol, grăsimi, calciu și alte substanțe) pe pereții interiori ai arterelor coronare. Arterele coronare sunt vasele de sânge care alimentează inima cu sânge oxigenat. Pe măsură ce aceste plăci cresc, ele îngustează lumenul arterelor, limitând fluxul de sânge către miocard. Când o placă de aterom se rupe, conținutul său intră în contact cu sângele. Aceasta declanșează formarea unui cheag de sânge (tromb) la locul ruperii, în încercarea de a sigila vasul de sânge. În funcție de dimensiunea cheagului, acesta poate bloca complet sau parțial artera coronară, oprind fluxul de sânge către mușchiul cardiac alimentat de acea arteră. Fără un flux de sânge adecvat, celulele miocardice din acea zonă nu mai primesc oxigen și încep să moară, ceea ce duce la infarct miocardic”, explică dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Recuperarea după un infarct miocardic este un proces continuu care necesită înțelegere și angajament din partea pacientului. Imediat după un infarct miocardic, este esențial ca pacientul să urmeze cu strictețe tratamentul prescris de medicul cardiolog.
„După un infarct miocardic, inima este vulnerabilă și necesită timp pentru a se recupera. În primele zile și săptămâni după atacul de cord, există un risc crescut de complicații, cum ar fi aritmiile (tulburări de ritm cardiac), insuficiența cardiacă și ischemia recurente. Tratamentul prescris de medicul cardiolog are scopul de a stabiliza funcția inimii și de a proteja mușchiul cardiac de alte leziuni. Nerespectarea recomandărilor medicale poate duce la complicații grave, inclusiv la un alt infarct”, spune dr. Radu Mitruț.
Ce trebuie să mănânci și de ce
Modificarea stilului de viață este crucială pentru recuperarea și prevenirea recurenței unui infarct miocardic. Alimentația are un impact major asupra sănătății inimii. Alegerea corectă a alimentelor poate reduce inflamația, poate îmbunătăți profilul lipidic (colesterolul și trigliceridele) și poate ajuta la menținerea tensiunii arteriale în limite normale.
„Fructele și legumele sunt bogate în fibre, vitamine, minerale și antioxidanți. Aceste substanțe contribuie la reducerea inflamației, la scăderea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea funcției vaselor de sânge. Se recomandă: mere, portocale, fructe de pădure, spanac, broccoli, morcovi, ardei gras. Este bine să se consume cel puțin 5 porții de fructe și legume zilnic. Cerealele integrale, precum ovăzul, quinoa, orezul și pâinea integrală, sunt surse excelente de fibre solubile, care ajută la scăderea colesterolului LDL („colesterol rău”) și la menținerea nivelului de zahăr din sânge sub control. Peștele gras, cum ar fi somonul, macroul, sardinele și heringul, este o sursă excelentă de acizi grași omega-3, care au proprietăți antiinflamatoare și ajută la reducerea trigliceridelor și a riscului de aritmii. Este recomandat să se consume pește gras de cel puțin două ori pe săptămână. Nucile și semințele, cum ar fi migdalele, nucile, semințele de in și semințele de chia, sunt bogate în grăsimi sănătoase, proteine, fibre și antioxidanți. Acestea contribuie la scăderea colesterolului LDL și la protejarea inimii”, declară dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Alimente de evitat după un infarct
Grăsimile saturate și grăsimile trans pot crește nivelul de colesterol LDL și pot contribui la formarea plăcilor de aterom în arterele coronare. Grăsimile trans, în special, sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
„Carnea roșie grasă (de exemplu, carnea de vită, porc), unt, brânză grasă, produse de patiserie, alimente prăjite, margarine și snack-uri procesate. Se recomandă înlocuirea acestor grăsimi cu grăsimi nesaturate, cum ar fi cele din pește și uleiuri vegetale sănătoase”, spune medicul.
De ce sarea face rău inimii
Consumul excesiv de sare poate duce la hipertensiune arterială, care este un factor de risc major pentru infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Reducerea aportului de sodiu ajută la menținerea tensiunii arteriale în limite normale. Alimentele procesate, supele la conservă, gustările sărate (chipsuri, covrigi), sosurile gata preparate și mâncărurile de tip fast-food. Este recomandat să se limiteze consumul de sare la mai puțin de 2.300 mg pe zi (aproximativ o linguriță) și, ideal, la 1.500 mg pe zi pentru cei cu hipertensiune arterială.
Ce tip de mișcare poți face și cât este de importantă
Exercițiile fizice regulate sunt esențiale pentru menținerea sănătății inimii după un infarct miocardic. Activitatea fizică ajută la întărirea mușchiului cardiac, la îmbunătățirea circulației sanguine și la reducerea tensiunii arteriale. De asemenea, poate ajuta la scăderea nivelului de colesterol și la menținerea unei greutăți corporale sănătoase.
„Pacienții sunt sfătuiți să înceapă cu activități fizice moderate, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau ciclismul, și să crească treptat intensitatea. În general, se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. Este important ca fiecare program de exerciții să fie adaptat nevoilor individuale și condiției fizice ale fiecărui pacient”, atrage atenția dr. Radu Mitruț.
Renunță la fumat! Iată cum tutunul atacă inima
Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare, contribuind la îngustarea arterelor și la creșterea riscului de formare a cheagurilor de sânge. Nicotina și monoxidul de carbon din fumul de țigară afectează funcția endotelială și cresc tensiunea arterială, punând o presiune suplimentară pe inimă. Renunțarea la fumat nu doar că îmbunătățește sănătatea inimii, dar reduce și riscul de cancer pulmonar și alte afecțiuni respiratorii.
„Renunțarea la fumat poate fi dificilă, dar există numeroase resurse disponibile pentru a ajuta pacienții în acest proces. Consultarea unui specialist poate fi de ajutor, iar terapiile de substituție nicotinică (cum ar fi gumele de mestecat, plasturii sau spray-urile cu nicotină) pot ajuta la reducerea simptomelor de sevraj”, explică medicul cardiolog.
Monitorizarea atentă a stării de sănătate este VITALĂ
După un infarct miocardic, monitorizarea regulată a stării de sănătate este esențială. Aceasta include:
- a) Controlul tensiunii arteriale
Monitorizarea periodică a tensiunii arteriale ajută la menținerea acesteia în limite normale. Tensiunea arterială crescută trebuie gestionată prin dietă, exerciții fizice și, dacă este necesar, medicamente.
- b) Verificarea regulată a nivelului de colesterol și a glicemiei
Analizele de sânge pentru evaluarea nivelului de colesterol și a glicemiei sunt importante pentru a asigura că acestea sunt menținute în limite normale. Ajustările dietetice și medicația pot fi necesare în funcție de rezultate.
- c) Vizite regulate la medicul cardiolog
Consultațiile regulate cu medicul cardiolog permit monitorizarea stării de sănătate a inimii și ajustarea tratamentului dacă este necesar. Este important să urmezi programul de controale stabilit de medicul tău.
