Astăzi, elevii de clasa a XII-a au susținut prima probă a Examenului de Bacalaureat, cea la limba și literatura română. Cei mai mulți spun că subiectele primite au fost o surpriză, provocând emoții și confuzie. La partea a III-a, elevii au avut de analizat particularitățile unei nuvele studiate.
Formularea cerinței, care solicita prezentarea particularităților unei nuvele studiate, a fost interpretată greșit de mulți dintre elevi, care s-au gândit imediat doar la nuvela „Moara cu noroc”. În realitate, elevii aveau de ales între mai multe opere, inclusiv „Alexandru Lăpușneanu” de Costache Negruzzi și nuvele fantastice de Mircea Eliade, cum ar fi „La țigănci”.
„Elevii au primit același subiect care a fost dat la BAC în 2021, atât la profilul uman, cât și la cel real. Mulți cred că s-a dat Moara cu noroc, însă lucrurile nu stau deloc așa. Programa permite analiza mai multor nuvele. Așadar, elevii au avut de ales între operele: Moara cu noroc de Ioan Slavici, Alexandru Lăpușneanu de Costache Negruzzi sau chiar o nuvelă fantastică scrisă de Mircea Eliade (de exemplu, La țigănci). Nu scria nicăieri că este vorba de un autor canonic. Așadar, existau multe variante pe care elevii le puteau lua în calcul”, precizează prof. Irina Căpățînă, profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Frații Buzești” Craiova.
Subiecte mai ușoare decât la simulare
Comparativ cu simularea de Bacalaureat, subiectele de anul acesta au fost considerate mai ușoare. Exercițiile au fost structurate astfel încât să nu creeze mari dificultăți, iar respectarea cerințelor și normelor de redactare a fost esențială pentru obținerea notei maxime.
„În ansamblu, întregul subiect a avut un grad de dificultate mai scăzut decât cel de la Simularea Națională. Dacă la simulare elevii au avut de prezentat o poezie interbelică la ultima parte, la Bacalaureat subiectul III a presupus redactarea unui text narativ. De aici, oricine poate să scrie ceva, chiar dacă nu a învățat. Era de ajuns doar să citească nuvela. Subiectul al II-lea a fost abordabil. Elevii au avut de prezentat rolul notațiilor autorului pe un fragment de text dramatic, care nu ar trebui să le pună deloc probleme. Pe cerința respectivă se putea rezolva cu ușurință sarcina de lucru. De asemenea, itemii 1-5 de la prima parte a subiectului I nu au avut un grad mare de dificultate. De data aceasta, nici măcar sensul sintagmei și al cuvântului de la punctul 1 nu au mai fost problematice ca cele de la Simularea Națională. În ceea ce privește argumentarea de la punctul B, am observat că mulți dintre elevi se împotmolesc aici. De multe ori, ajung să pună semnul egalității între a formula argumentul și a da exemplul. Din această cauză, mulți dintre ei nu primesc punctajul maxim”, spune prof. Irina Căpățînă.
Surpriza nuvelei: un subiect neașteptat
Ultima parte a examenului a fost punctul culminant atât pentru elevi, cât și pentru profesori. După ce la Simularea Națională subiectul III a fost despre poezie, elevii nu se așteptau să primească acum o nuvelă. Surpriza a fost mare și pentru profesori, care au fost dezamăgiți de lipsa de originalitate a subiectelor, având în vedere că nuvela a fost prezentă și la examenul din 2021.
„Am fost dezamăgită să văd că subiectele au fost aceleași cu cele de acum trei ani și că există această repetitivitate. A fost o surpriză și pentru elevi. Raportându-se la subiectul de la Simularea Națională, copiii nu s-au așteptat deloc să le cadă nuvela. Oricum, la clasă am abordat toate textele și autorii din programă, pregătindu-ne pentru orice posibilitate. Totuși, ne așteptam la ceva diferit”, a declarat profesorul de limba și literatura română Irina Căpățînă.
