Pacienții care au suferit o intervenție de protezare a genunchiului au nevoie imediat de recuperare medicală. Prin intermediul ei, pacienții învață să meargă din nou, să își recapete mobilitatea, dar și să respecte anumite reguli pentru a se vindeca mai rapid. Planul de recuperare este individualizat și personalizat în funcție de nevoile pacientului. Prin urmare, numărul de ședințe poate varia de la o persoană la alta. Despre situațiile în care este nevoie de protezare genunchiului, rolul recuperării medicale și în ce constă aceasta, precum și recomandările de care trebuie să țină cont pacientul vorbim cu dr. Daniela Matei, medic primar reabilitare medicală la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Ce înseamnă protezarea genunchiului și în ce situații este necesară?
Dr. Daniela Matei: Protezarea, indiferent despre ce articulație vorbim, presupune înlocuirea parțială sau totală a componentelor articulare. Parte a tratamentului ortopedic, artroplastia genunchiului cu diverse proteze se realizează atunci când alte metode de tratament nu mai au eficiență, cum ar fi: tratament medicamentos general sau prin infiltrații, tratament de recuperare cu fizioterapie, masaj, termoterapie și kinetoterapie.
Situațiile pentru care se indică proteza de genunchi sunt variate. În primul rând, sunt diverse afecțiuni care pot influența structurile ce alcătuiesc cea mai mare articulație portantă a corpului. Dacă oricare dintre componentele genunchiului este modificată, în timp, întreaga funcție a articulației va fi influențată. În al doilea rând, vorbim și de diverse boli care pot genera gonartroza secundară precum: guta, poliartrita reumatoidă, obezitatea, modificări de aliniament ale genunchiului, traumatisme sau cancere. Toate acestea pot duce, la un moment dat, la indicația de artroplastie a genunchiului. Tipul de proteză va fi ales de medicul ortoped.
De ce este necesară recuperarea medicală?
Media10: Care este rolul recuperării medicale la pacienții cu proteză de genunchi?
Dr. Daniela Matei: Din fericire, majoritatea pacienților trec prin etapa de recuperare, care este absolut necesară. Poate sună ciudat, dar recuperarea începe uneori înaintea protezării. De exemplu, dacă este o afecțiune foarte veche, cu afectare semnificativă a mușchilor care stabilizează articulația, indicația de a crește forța acestor mușchi este anterioară protezării articulare. Astfel, evoluția după operație va fi scurtată. De asemenea, sunt pacienți care merg acasă după protezare fără să aibă nevoie de un specialist la domiciliu pentru a se reintegra. Dintre aceștia, unii au noroc și chiar nu au nevoie de recuperare. Majoritatea pacienților însă, în lipsa cunoașterii modului corect în care să revină la activitățile zilnice, greșesc: fac mișcări incorecte, nu știu cum să meargă, nu țin cont de anumite reguli.
„De cele mai multe ori, procesul de recuperare începe înaintea operației”
Media10: Când ar trebui să începem procesul de recuperare? Se poate începe imediat după intervenție?
Dr. Daniela Matei: De cele mai multe ori, procesul de recuperare începe înaintea operației. În majoritatea cazurilor în care este necesară proteza de genunchi, operația se impune în cazul afectărilor îndelungate ale articulației. Proteza presupune schimbarea parțială sau totală a componentelor articulației. Trebuie să ținem cont că, pe lângă elementele osoase, genunchiul este stabilizat de multe ligamente și mușchi care sunt în suferință în același timp cu articulația.
Dacă din varii motive nu s-a inițiat creșterea forței mușchilor din jurul genunchiului înainte de protezare, atunci este absolut necesară începerea recuperării în ziua protezării genunchiului. Recuperarea nu înseamnă doar mișcările genunchiului sau mersul. Ea presupune și contracții care să nu necesite mobilizarea articulației, poziționarea membrului inferior operat ori aplicările de „rece” pe gambă, precum și învățarea regulilor de care pacientul va trebui să țină cont toată viața.
„Întreg procesul de recuperare este personalizat și etapizat”
Media10: În ce constă programul de reabilitare? Ce exerciții sunt recomandate să facă pacientul?
Dr. Daniela Matei: Programul de reabilitare după proteza de genunchi este unul personalizat. Nu există loc pentru inteligența artificială în astfel de relații – medic, echipa de reabilitare și pacient. Totuși, există reguli de care trebuie să ținem cont. De exmplu, medicul ortoped indică momentul în care pacientul poate să înceapă mersul cu sprijin în piciorul operat. De asemenea, pacientul nu va face mișcari ample ale genunchiului în primele zile. Trecând de aceste reguli, întreg procesul de recuperare este personalizat și etapizat.
Pacientul trebuie să respecte anumite reguli pentru toată viața
Media10: Ce reguli trebuie să respecte pacienții pentru a se recupera rapid și fără probleme?
Dr. Daniela Matei: Regula de baza este ca pacientul să facă parte din echipa de recuperare. El trebuie să înțeleagă că reabilitarea după proteza de genunchi este uneori dificilă. Până la urmă, vorbim de cea mai mare articulație a corpului. De asemenea, trebuie să înțeleagă că este nevoie de răbdare în ceea ce privește reinvățarea mersului. Sunt reguli pe care trebuie să le respecte toată viața, nu doar o săptămână sau trei luni. Aceste reguli trebuie explicate de către un specialist după o evaluare medicală amănunțită. De exemplu, „să nu mergi cu încărcare pe piciorul operat” nu înseamnă să mergi sărind în piciorul sănătos.
Cadrul, cârja sau bastonul nu sunt același lucru și se utilizează în etape diferite ale procesului de recuperare. Mai mult, există reguli ce trebuie învățate pentru utilizarea acestora. Un alt exemplu este că pacientul nu va avea voie să stea „pe ciuci” toată viața. Pentru că majoritatea pacienților sunt vârstnici, ei ar trebui să își mețină sprijinul în baston pentru tot restul vieții. Deci regulile sunt deprinse de pacient în cadrul întregului program de recuperare.
Urcarea și coborârea scărilor. Cum o facem corect?
Media10: Cum urcăm scările dacă am suferit o intervenție de protezare a genunchiului?
Dr. Daniela Matei: Regula urcatului și coborâtului scărilor este una simplă: întotdeauna urcăm cu piciorul sănătos, apoi îl alaturăm pe cel cu probleme. Această regulă este valabil fie că vorbim de proteză, fie că este altă suferință ce generează dureri. În schimb, coborârea se face fix invers: începem cu piciorul care are probleme și îl alăturăm în timpul doi pe cel sănătos. De asemenea, sprijinul pe balustradă și purtarea unui baston sunt indicate toată viața, tocmai pentru a prelua din greutatea pe care o suportă genunchiul și pentru a preveni căderi ce pot genera tragedii.
Media10: Pacienții care au genunchii protezați vor mai putea să meargă normal?
Dr. Daniela Matei: Pacienții cu proteză de genunchi sau cu altă proteză nu sunt oameni cu handicap. Dimpotrivă, aș zice că tocmai acesta este rolul unei proteze: să înlocuiască o articulație deteriorată și să readucă la normal viața pacientului. Așadar, pacientul va putea merge normal, cu mențiunea că va trebui să țină cont de regulile amintite anterior.
„Recuperarea presupune dorință, voință, dar și încredere în sine și în echipa de recuperare”
Media10: Cât durează procesul de recuperare? De câte ședințe este nevoie până la vindecare?
Dr. Daniela Matei: Este utopic să spunem că după 10 sau 30 de ședințe de recuperare pacientul va fi bine. Sunt o mulțime de factori care influențează evoluția pacienților, mai ales că programul este particularizat. Recuperarea presupune dorință, voință, dar și încredere în sine și în echipa de recuperare. Acestea cred că sunt dezideratele unei recuperări care să îmbunătățească viața pacientului.
