Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar care apare la scurt timp după ce persoana a mâncat un anumit aliment. Cele mai multe alergii alimentare apar la vârste mici și trec, la majoritatea copiilor, până la șase ani, însă unele alimente sunt puternic alergenice, menținându-se și în viața de adult. De ce apar alergiile alimentare? Ce trebuie să știm? Ce soluții de tratament există? Care sunt cele mai alergene alimente? Aflăm de la dr. Alexandra Cârstoiu, medic specialist alergolog la Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova.
Media10: Când apare alergia alimentară și cum se clasifică?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Alergia alimentară apare atunci când organismul intră în contact cu un aliment pe care îl recunoaște ca o amenințare și atunci el încearcă să se apere. Ele sunt primare și secundare. Cele primare si secundare, sunt IgE-mediate, adică imediate, cele care apar imediat de la ingestia unui aliment până undeva la șase ore. Cele non-IgE mediate, adică mediate celular prin limfocite de memorie, si apar in general după mai multe ore, de la ingerarea alimentului.
Cum apare alergia alimentară?
Media10: Ce se întâmplă în corpul nostru atunci când avem o alergie la un aliment?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Alergia alimentară apare în momentul în care ceva nu funcționează bine, adică atunci când avem o imaturitate a tubului digestiv și a procesului digestiv în sine cum sunt, de exemplu, copiii mici, până în cinci-șase ani. Practic, alimentul scapă de procesul de digestie. Procesul de digestie este unul menit să fracționeze atât de bine alergenul încât el să nu mai devină o potențială amenințare, iar când ajunge în circulație organismul să nu îl mai atace. În momentul în care procesul de digestie nu este maturat sau ne confruntăm cu o permeabilitate crescută a mucoasei intestinale tot dintr-o imaturitate a tubului digestiv la momentul respectiv, atunci aceste proteine alergenice nu mai sunt digerate cum trebuie și, prin urmare, reușesc să pătrundă în circulație declanșându-se procesul imunologic prin anticorpi de tip IgE.
„Alergiile alimentare apar mai frecvent la copii”
Media10: Sunt mai afectați sugarii, copiii decât adulții?
Dr. Alexandra Cârstoiu: În general, alergiile alimentare apar mai frecvent la copii, dar nici adulții nu sunt de neglijat. Sunt mai întâlnite la copii pentru că ei trec prin acest proces de maturare al sistemului imunitar, al mucoasei intestinale și al tubului digestiv. Din fericire, marea majoritate a acestora scapă de ele undeva în jurul vârstei de șase ani.
Media10: Care sunt factorii ce determină apariția alergiilor alimentare?
Dr. Alexandra Cârstoiu: La adulți, în general, apar alergiile alimentare de tip II, adică cele secundare. Sunt și alergii alimentare primare care apar mai târziu, favorizate sau nu de un anumit status biologic al pacientului pe o anumită perioadă de timp, dar cele secundare sunt mai frecvente. Pacientul adult capătă o sensibilizare alergică la un polen și atunci, prin această sensibilizare la polen, el devine alergic prin cross-reactivitate cu moleculele din alimente. La fel se poate întâmpla cu alergiile la acarieni. Devin cross-reactive alergenele din acarieni cu alergenele din crustacee, de exemplu, și poate să facă alergie la ele dobândită ulterior alergiei respiratorii. Bineînțeles, o parte dintre ei rămân cu alergiile din copilărie, alergiile care nu se vindecă.
„Cel mai grav simptom este anafilaxia”
Media10: Ce simptome prezintă persoanele care au alergie la un anumit aliment și după cât timp apar?
Dr. Alexandra Cârstoiu: De foarte multe ori confundăm alergiile alimentare cu intoleranțele fiindcă simptomele seamănă. Sunt copie la indigo, cu mici diferențe. Un pacient alergic la alimente experimentează simptome digestive: de la vărsătură, greață, diaree, crampe abdominale, balonări, câteodată și constipație. La nivel respirator experimentează lipsă de aer, asta însemnând pur și simplu insuficiență respiratorie, face bronhospasm. Apare strănutul, îi curge nasul, prezintă tuse seacă persistentă. Manifestări cutanate imediate pot să fie urticarie, eczemă sau dermatită atopică. Copiii, sugarii, în special, au simptome la nivel neurologic. Adulții poate experimentează și ei acest lucru, dar nu își dau seama. Se poate întâmpla să aibă modificări de dispoziție, cefalee, somnul nu este liniștit, ori bebelușul nu poate să spună, dar îl observi că e mai agitat. Când are dermatită atopică și un somn neliniștit, posibil să aibă alergie alimentară.
Cel mai grav simptom este anafilaxia. Alergiile alimentare sunt foarte serioase și unii pacienți pot să dezvolte anafilaxie, asta înseamnă o reacție amenințătoare de viață. Aceștia sunt puternic sensibilizați la un alergen și pot să reacționeze chiar și la urme. De exemplu, dacă am tăiat cu un cuțit o bucată de brânză și apoi am folosit același cuțit pentru a tăia niște felii de pâine, pot face anafilzaxie, deoarece nu tolereaza nici macar urme din alergenul respectiv. Anafilaxie pot să facă și adulții care sunt sensibilizați, în special, la arahide, nuci, alune, soia. Acestor pacienți li se indică tot timpul să poarte medicație de urgență la ei și sunt educați să își administreze singuri adrenalina, de asemenea se practica purtarea unei bratari la mana, in care este specificata alergia.
„Primele teste care sunt la îndemână sunt cele cutanate, prick, care presupun testarea alimentului propriu-zis”
Media10: Cum se stabilește diagnosticul? Ce teste trebuie efectuate?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Primele teste care sunt la îndemână sunt cele cutanate, prick, care presupun testarea alimentului propriu-zis, incriminat. După aceea, dacă nu ne mulțumesc acestea sau nu se pretează copilul să fie testat, că avem și aici niște limite cu testarea cutanată, atunci apelăm la testele multiplex, cele făcute din sânge. De foarte multe ori, nici nu mai ajungi să îl testezi pentru că sunt mame foarte atente care descoperă alimentul, eventual ne și spun că l-au mai dat o dată, au văzut că a reacționat la el și l-au exclus. Sunt și metode de testare care se adresează strict secțiilor de alergologie fiindcă, teoretic, trebuie să demonstrezi acea reacție, lăsând la o parte ce spune mama. De ce? Pentru că uneori vin cu foarte multe “posibile “alimente incriminatorii, situatie in care, nu poti să îi faci o dietă atât de restrictivă unui copil, pentru că presupune o carență ulterioara de minerale, aminoacizi și vitamine. Nu îți permiți să faci lucrul acesta pentru că un copil are nevoie să crească și să se dezvolte normal. Prin urmare, de multe ori, se face testul de provocare la alimentul respectiv. I l-ai dat, îl observi, dar asta se poate numai într-o secție în care copilul este internat, care se ocupă special de alergiile alimentare.
Legătura dintre alergie și astm
Media10: Ce complicații pot să apară dacă nu tratăm alergia respectivă sau dacă consumăm în continuare alimentul care ne face rău?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Complicațiile reprezintă agravarea tuturor simptomelor pe care le-am menționat anterior, în sensul că avem eczemă, dermatită atopică exagerată, tulburări digestive, care pot să ducă la malnutriție fiindcă procesul inflamator intestinal duce la modificari ale mucoase enterale, încât se ajunge la malabsorbtie. Poate să apară o tulburare digestivă cu eozinofilie, enteropatia eozinofilică, adică atunci când se acumulează foarte multe eozinofile în peretele intestinal. Sunt celule implicate în răspunsul alergic, situatie in care pacientii au tulburare de tranzit, vărsături, crampe abdominale, grad de malabsorbție ridicat, stagnare în creștere si în dezvoltare evidentă, multe carențe (minerale, vitamine), etc.
Media10: Care este legătura dintre alergia alimentară și astm?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Există o legătură între alergiile la alimente și crizele de bronhospasm. Mecanismul de bronhospasm stă la baza astmului. Lucrurile acestea se observă în special la copii, în prima parte a copilăriei. Ulterior sunt mai rare și, în general, în perioada adolescenței se mai întâmplă să apară.Apar mai rar la adultul matur.
Alergiile la crustacee și la fructele uscate sunt cele mai persistente
Media10: Care sunt cele mai alergenice alimente?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Principalele alimente implicate în alergiile alimentare sunt: laptele, oul (în special albușul), grâul, peștele, fructele de mare, soia, nucile și aici vorbim de toate fructele uscate (nuci, alune, arahide). Dintre acestea, cele care rămân și par să fie niște alergii persistente sunt cele, în special, la crustacee și la fructele uscate, fructele nucifere. Pe acestea le putem avea de mici și rămân chiar și la maturitate. Susanul și semințele de muștar sunt, iarăși, alimente alergenice. Pentru noi, pentru zona noastră, pentru că nu fac parte din cultura noastră gastronomică și nu le folosim atât de des, sunt ușor de evitat, dar în bucătăriile orientale sau asiatice se folosește foarte mult și la ei este o problemă.
„Dacă ambii părinți sunt alergici, atunci șansele să dezvoltăm o alergie sunt de aproape 80%”
Media10: Alergiile alimentare pot fi transmise genetic?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Dispoziția genetică, fără doar și poate, s-a demonstrat că este o componentă importantă în dezvoltarea alergiilor. Lucrurile stau la fel și în alergiile alimentare. Dacă este un pacient care vine dintr-o familie puternic alergenică, atunci este clar că și el are această predispoziție și poate să facă chiar la alimentul la care mama sau tatăl este alergic. Se poate întâmpla să avem o alergie la unul dintre alimentele puternic alergenice pe care le-am enumerat și să fie o coincidență ca și unul dintre părinți să aibă, pentru că sunt aceleași, dar predispoziția nu mai este o coincidență. Dacă avem un părinte alergic, atunci sunt 40-50% șanse să fim și noi. Dacă ambii părinți sunt alergici, atunci șansele să dezvoltăm o alergie sunt de aproape 80%.
Soluții de tratament
Media10: În ce constă tratamentul?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Tratamentele pentru alergii sunt antihistaminice și corticosteroizi. Bineînțeles,este recomandara terapia personalizata pentru fiecare pacient. Sunt tratamente recomandate pentru a scoate pacientul din situația anafilactică sau amenințătoare de viață, dintr-o criză de bronhospasm sau afecțiuni cutanate, dermatită atopică, unde trebuie neapărat administrat și un corticosteroid topic.
Alergia alimentară presupune o relație lungă între medic și pacient pentru că există anumite valori, de exemplu, la care tu poți încerca să introduci alimentul respectiv într-o cantitate mai mică, să încerci să îi faci desensibilizarea la alimentul respectiv. Câteodată funcționează, dar desensibilizarea presupune un efort din partea pacientului. El este obligat să consume zilnic o cantitate fixă din acel aliment. Trebuie făcută într-o secție de alergologie sau cel puțin inițierea ei, măcar în prima săptămână. Pacientul va consuma o doză pe care să o tolereze și pe care o vom crește după o perioadă de timp, acesta procedura este ghidata de simptomatologie si de analize.
Cum putem preveni
Media10: Ce reguli de prevenție trebuie să respecte pacientul cu alergie alimentară?
Dr. Alexandra Cârstoiu: Pacientul care se știe cu alergie alimentară severă și este unul dintre pacienții care riscă să aibă anafilaxie, astfel ca pe lângă trusa de urgență menționată, ar fi bine să poarte o brățară prin care să îi atenționeze pe ceilalți de alimentul la care este alergic. Evident, este importantă conștientizarea grupului unde își desfășoară activitățile zilnice că este alergic, atât la grădiniță/ școală, cât și la serviciu, fiindcă accidental se poate întâmpla o nenorocire.
