Respiră mai repede decât de obicei?
Pare că „trage aer cu greu”?
Refuză mâncarea, plânge fără putere sau doarme neobișnuit de mult?
Acestea sunt întrebările care îi neliniștesc cel mai mult pe părinți atunci când copilul „răcește”. De multe ori, totul începe banal – puțin nas înfundat, o tuse ușoară, poate febră. Însă, la bebeluși și copiii mici, unele viroze respiratorii pot evolua rapid, iar semnele subtile de la început pot ascunde o problemă serioasă: bronșiolita. Cum se manifestă bronșiolita? Care sunt semnele de alarmă pentru părinte? Aflăm de la dr. Diana Diaconu, medic specialist pneumologie pediatrică la Centrul Medical Speranța din Craiova.
În sezonul rece, infecțiile respiratorii sunt extrem de frecvente la copii. De cele mai multe ori, ele se manifestă sub forma unei răceli banale. Totuși, în anumite situații – mai ales la sugari, dar și la copiii mici – o viroză aparent ușoară poate evolua rapid într-o afecțiune care necesită atenție medicală imediată: bronșiolita.
„Bronșiolita este una dintre cele mai frecvente cauze de prezentare la medic și de spitalizare la copiii mici, mai ales în primele luni de viață. De aceea, este esențial ca părinții să știe când o răceală nu mai este doar o răceală”, explică dr. Diana Diaconu, medic specialist pneumologie pediatrică la Centrul Medical Speranța din Craiova.
Ce este bronșiolita și de ce apare?
Bronșiolita este o infecție virală care afectează bronșiolele, cele mai mici căi respiratorii din plămâni. Cel mai frecvent este cauzată de Virusul Sincițial Respirator (VSR), dar poate fi provocată și de alte virusuri respiratorii.
La copiii mai mari și adulți, aceste virusuri dau simptome ușoare. La bebeluși și copiii mici însă, inflamația și secrețiile pot bloca rapid bronșiolele, făcând respirația dificilă.
„Căile respiratorii ale sugarului sunt mult mai înguste. O inflamație minimă poate produce un impact respirator major, motiv pentru care bronșiolita nu trebuie subestimată”, subliniază dr. Diana Diaconu.
Cum începe bronșiolita?
Debutul este, de cele mai multe ori, înșelător. Primele simptome seamănă cu cele ale unei răceli obișnuite:
- nas înfundat sau secreții nazale
- tuse ușoară
- febră moderată
- stare de oboseală
După 2–3 zile, simptomele se pot agrava:
- tuse frecventă, iritativă
- respirație rapidă
- șuierături (wheezing)
- dificultăți de alimentație
- oboseală marcată
„Momentul critic este atunci când părinții observă că micuțul respiră mai repede, mai greu sau pare epuizat chiar și după eforturi minime, cum ar fi suptul sau vorbitul”, explică medicul pneumolog pediatru.
Când bronșiolita devine o urgență medicală?
Bronșiolita poate evolua diferit de la un copil la altul. Există însă semne clare care impun prezentarea de urgență la medic:
Semne de alarmă la bebeluși și copii mici:
- respirație foarte rapidă sau superficială
- retracții costale (se „adâncește” pielea între coaste sau sub coaste)
- bătăi ale aripilor nazale
- buze sau unghii vineții
- copilul este foarte somnolent sau apatic
- refuzul alimentației
- scăderea numărului de scutece ude
„Dacă respirația devine vizibil dificilă sau copilul nu mai poate mânca ori bea din cauza efortului respirator, vorbim deja de o urgență medicală”, avertizează Dr. Diana Diaconu.
La copiii mai mari, bronșiolita se poate manifesta prin tuse persistentă, șuierături intense și senzație de „lipsă de aer”, simptome care nu trebuie ignorate.
Cum se tratează bronșiolita?
Tratamentul depinde de severitatea bolii și de vârsta copilului. În formele ușoare, tratamentul este simptomatic și se face la domiciliu, sub supraveghere medicală:
- aspirarea corectă a secrețiilor nazale
- hidratare adecvată
- umidificarea aerului
- antitermice, dacă este nevoie
Antibioticele nu sunt indicate, deoarece bronșiolita este o boală virală.
„Tratamentul este individualizat. Nu toți copiii au nevoie de aerosoli sau bronhodilatatoare, iar decizia trebuie luată strict de medic, în urma consultului”, precizează dr. Diana Diaconu.
În formele moderate sau severe, poate fi necesară internarea pentru oxigenoterapie, monitorizare și tratament de susținere.
Poate fi prevenită bronșiolita?
Deși nu poate fi prevenită complet, riscul poate fi redus prin câteva măsuri simple:
- spălarea frecventă a mâinilor
- evitarea contactului cu persoane răcite
- evitarea spațiilor aglomerate în primele luni de viață
- alăptarea, care susține imunitatea
- vaccinarea antigripală a membrilor familiei
- monitorizarea atentă a copiilor prematuri sau cu afecțiuni cronice
Poate deveni bronșiolita o urgență medicală peste noapte?
Da. Bronșiolita se poate agrava rapid, uneori chiar de la o seară la alta, mai ales la bebeluși și copiii mici. Acesta este unul dintre motivele pentru care părinții sunt sfătuiți să urmărească atent evoluția simptomelor, chiar dacă la început boala pare ușoară.
În primele 1–2 zile, bronșiolita poate semăna cu o simplă răceală: nas înfundat, tuse ușoară, febră moderată. Problema este că inflamația bronșiolelor și acumularea de secreții pot progresa pe parcursul nopții, când copilul este întins, respiră mai superficial și nu își poate elimina eficient mucusul.
„La sugari, căile respiratorii sunt foarte înguste, iar orice inflamație suplimentară poate duce la dificultăți respiratorii importante într-un timp scurt. De aceea, bronșiolita poate deveni o urgență chiar și peste noapte”, explică dr. Diana Diaconu, medic specialist pneumologie pediatrică la Centrul Medical Speranța din Craiova.
De ce se agravează frecvent noaptea?
Există mai mulți factori care pot favoriza agravarea simptomelor în timpul nopții:
- poziția culcată, care îngreunează drenajul secrețiilor
- oboseala acumulată pe parcursul zilei
- respirația mai lentă și mai superficială în somn
- nasul înfundat, care afectează mai ales sugarii ce respiră predominant pe nas
Toate acestea pot face ca un copil care seara părea relativ bine să înceapă, în timpul nopții, să respire mai repede, mai zgomotos sau cu efort vizibil.
Aerosolii sunt obligatorii în bronșiolită?
Nu. Aerosolii nu sunt obligatorii în bronșiolită și nu sunt necesari în toate cazurile.
Aceasta este una dintre cele mai frecvente confuzii ale părinților și, uneori, chiar ale adulților care asociază automat orice tuse sau respirație grea cu „nevoie de aerosoli”.
De ce nu sunt aerosolii mereu necesari?
Bronșiolita este o infecție virală care afectează bronșiolele, determinând inflamație și acumulare de secreții. În majoritatea cazurilor, organismul copilului se vindecă singur, iar tratamentul este de susținere.
„În bronșiolită, aerosolii nu sunt un tratament de rutină. Ei pot fi utili doar în anumite situații, după evaluarea medicală, nu administrați automat”, explică Dr. Diana Diaconu, medic specialist pneumologie pediatrică la Centrul Medical Speranța din Craiova.
Când pot fi indicați aerosolii?
Aerosolii pot fi recomandați selectiv, în funcție de copil și de severitatea simptomelor:
- la copiii mai mari, cu istoric de wheezing repetat
- dacă există o componentă de bronhospasm
- în forme moderate, când medicul observă un răspuns favorabil la testarea bronhodilatatoarelor
Chiar și în aceste cazuri, decizia aparține exclusiv medicului, după consult.
Ce aerosoli NU sunt recomandați de rutină?
- Bronhodilatatoarele – nu ajută în majoritatea cazurilor de bronșiolită
- Corticosteroizii – nu sunt indicați de rutină
- Antibioticele aerosolizate – nu au rol în bronșiolită virală
„Administrarea inutilă de aerosoli poate da o falsă impresie de siguranță și poate întârzia prezentarea la medic dacă starea copilului se agravează”, avertizează Dr. Diana Diaconu.
De ce este important să nu facem „tratament după ureche”?
Pentru că bronșiolita poate evolua rapid. Faptul că copilul „face aerosoli” nu înseamnă automat că este în siguranță.
„Cel mai important tratament este evaluarea corectă și monitorizarea evoluției, nu aparatul de aerosoli”, subliniază dr. Diana Diaconu.
