Ai 30 de ani și ai descoperit că ai colesterolul crescut? Nu ești singurul. Tot mai mulți tineri se confruntă cu valori anormale ale grăsimilor din sânge, o problemă care, netratată, poate duce în timp la dezvoltarea unor boli cardiovasculare grave. Stilul de viață dezechilibrat, alimentația bogată în fast-food, lipsa mișcării și stresul zilnic sunt doar câțiva dintre factorii care pot explica de ce colesterolul nu mai este o problemă exclusiv a vârstei înaintate. Cum ajungem să avem colesterol mare la 30 de ani și ce putem face pentru a-l ține sub control? Aflăm răspunsurile de la dr. Andreea Vulpe, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
Care sunt valorile normale ale colesterolului?
Media10: Ce înseamnă, din punct de vedere medical, colesterolul mare? De la ce valori vorbim de un colesterol crescut, periculos pentru sănătate?
Dr. Andreea Vulpe: Din punct de vedere medical, colesterolul mare (hipercolesterolemia) este tradus prin creșterea nivelului de lipide (grăsimi) în sânge. Din acest motiv, hipercolesterolemia se mai numește și hiperlipidemie. Hiperlipidemiile definesc creșterea colesterolului sau/și a trigliceridelor peste valorile admise ca fiind normale. Dislipidemiile definesc creșterea lipidelor plasmatice în asociere cu scăderea HDL colesterolului < 35mg/dl sau scăderea izolată a HDL colesterolului < 35mg/dl.
Valorile de dorit (optime) ale diferitelor tipuri de lipide sunt:
- Colesterolul total: < 200 mg/dl
- Colesterol LDL: < 100 mg/dl
- Colesterol HDL: ≥ 60 mg/dl
- Trigliceride: < 150 mg/dl
Valorile de limită (borderline) sunt:
- Colesterol total: 200-239 mg/dl
- LDL colesterol: 100-129 mg/dl
- HDL colesterol: 40-60 mg/dl
- Trigliceride: 150-199 mg/dl
Depășirea acestor limite face trecerea spre zona patologică, de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare aterosclerotice. Valori de alertă clinică pentru HDL < 40 mg/dl se asociază cu risc crescut de boală coronariană. LDL colesterolul crescut este unul dintre principalii vinovați în dezvoltarea bolii cardiace aterosclerotice.
Colesterolul crescut înainte de 30 de ani: risc de infarct sau AVC
Media10: De ce este îngrijorător dacă valorile colesterolului sunt crescute de la vârste tinere? Întalniți des astfel de cazuri?
Dr. Andreea Vulpe: Valorile crescute ale colesterolului în timpul adolescenței sau până în jurul vârstei de 30 de ani cresc riscul producerii unor evenimente cardiovasculare la vârstă mijlocie (infarct miocardic, AVC). Studiile realizate de Școala de Medicină a Universității din Maryland sugerează că un colesterol crescut în timpul adolescenței și în jurul vârstei de 20 de ani crește riscul de atac de cord, accident vascular cerebral sau alte evenimente cardiovasculare la vârsta mijlocie. Mai mult decât atât, acest risc crescut persistă chiar și la cei care au reușit să își mențină colesterolul la un nivel sănătos înainte de a ajunge la 40 de ani. Așadar, colesterolul rău (LDL colesterol) crescut în adolescență are efecte negative la maturitate. Din păcate, în practica medicală întâlnesc din ce în ce mai des valori crescute ale colesterolului în cazul tinerilor. Hipercolesterolemia afectează toate grupele de vârstă, inclusiv copiii.
De ce crește colesterolul la tineri?
Media10: Care sunt principalele cauze ale creșterii colesterolului la persoanele tinere? Ce rol joacă moștenirea genetică și istoricul familial?
Dr. Andreea Vulpe: Factorii care duc la apariția dislipidemiei (colesterol crescut) sunt clasificați în: cauze primare (cauze genetice, ereditare) și cauze secundare (stilul de viață sau altele). Dislipidemia primară (ereditară) implică mutații genetice care determină organismul să producă prea mult colesterol LDL (colesterol „rău”), trigliceride sau să nu reușească să elimine aceste substanțe. Alte mutații implică subproductia sau eliminarea excesivă a colesterolului „bun” – colesterolul HDL. Cauzele primare tind să fie moștenite și, prin urmare, dislipidemia apare la mai mulți membri ai familiei. Exemple de dislipidemie primară sunt: hiperlipidemia familială combinată (nivelurile de colesterol, trigliceride sau ambele pot fi ridicate); hipercolesterolemia familială (nivelul de colesterol total este ridicat); hipertrigliceridemia familială (nivelul trigliceridelor este ridicat).
Stilul de viață nesănătos afectează colesterolul
În ceea ce privește dislipidemia secundară, trebuie să știm că ficatul nostru produce în mod natural tot colesterolul LDL („rău”) de care are nevoie. Un stil de viață nesănătos face ca organismul să produca mai mult colesterol LDL decât are nevoie. Aceasta este cauza colesterolului LDL ridicat pentru majoritatea oamenilor. Cauzele secundare contribuie la cele mai multe cazuri de dislipidemie la adulți. Stilul de viață poate afecta negativ nivelul colesterolului prin:
- Dieta nesanatoasă cu un aport alimentar excesiv de calorii, grăsimi saturate, colesterol și grăsimi trans utilizate în unele alimente procesate: alimentele coapte, cum ar fi produsele de patiserie, dar și prăjite (tip fast-food), gustările și alimentele preambalate (pizza congelată, plăcintele, prăjiturile, biscuiții, napolitanele).
- Lipsa activității fizice (sedentarismul)
- Fumatul sau expunerea la fumul de țigară
- Supraponderea și obezitatea
Alte cauze secundare comune de dislipidemie sunt: diabetul zaharat, consumul excesiv de alcool, boala renală cronică, hipotiroidismul, ciroza biliară primară și alte boli hepatice colestatice, anumite medicamente (estrogeni administrați pe cale orală, contraceptive orale, corticosteroizi, retinoizi, diuretice, ciclosporina, tacrolimus și medicamentele antivirale utilizate pentru tratarea infectiei HIV).
Stilul de viață nesănătos are un impact major asupra colesterolului
Media10: Cât de mult influențează alimentația, sedentarismul și stresul creșterea colesterolului?
Dr. Andreea Vulpe: Alimentația bazată pe grăsimi saturate poate fi principala cauză a colesterolului mărit. De exemplu, un mic dejun bazat pe ouă prăjite, bacon, produse de patiserie va crește colesterolul. Grăsimile nesănătoase se regăsesc adesea în: carne de vită grasă sau de porc, lapte, ouă, unt sau unele tipuri de margarină, brânză, precum și în majoritatea alimentelor semipreparate (pișcoturi, chipsuri etc). Pe de altă parte, grăsimile monosaturate și polisaturate, regăsite în alune sau pește, pot ajuta la scăderea colesterolului LDL. Același efect benefic îl pot avea și fibrele solubile, regăsite în fructe, ovăz, orz și legume. În ceea ce privește stresul, există studii care demonstrează legătura dintre nivelul de stres și creșterea colesterolului din sânge.
Stresul afectează direct anumite obiceiuri și stilul de viață în ansamblu. Spre exemplu, în momentele tensionate, unele persoane pot mânca complusiv cantități foarte mari de alimente grase și/sau dulci. Astfel, ajung la hipercolesterolemie. Hormonii de stres (adrenalina și cortizolul) favorizează producerea de colesterol. În momente de stres, cortizolul are efectul adițional de a produce mai mult zahăr – sursa de energie de scurt timp pentru organism. În situații stresante, recurente, zahărul este în nenumărate situații neutilizat, convertindu-se în trigliceride sau alți acizi grași. De asemenea, persoanele inactive sau cele care au un stil de viață sedentar prezintă un risc crescut de hipercolesterolemie sau boli cardiovasculare. Sedentarismul poate crește nivelul colesterolului LDL și favorizează scăderea colesterolului „bun” (HDL).
Anumite afecțiuni preexistente pot favoriza creșterea colesterolului
Media10: Există boli ascunse care pot duce la un colesterol mare de la vârste fragede?
Dr. Andreea Vulpe: Există anumite boli genetice care pot duce la creștera valorilor colesterolului, cum ar fi hipercolesterolemia familială (HF). Este o afecțiune genetică rară, cauzată de mutații ale genelor responsabile de eliminarea colesterolului LDL (colesterolul „rău”) din sânge. De asemenea, există și o serie de boli dobândite ce au drept rezultat creșterea valorilor colesterolului și nu numai. Printre acestea se numără: hipotiroidismul, boala renală cronică, diabetul, lupusul, HIV/SIDA.
Media10: Colesterolul mare dă simptome vizibile la început sau este „tăcut”? Care sunt primele semne pe care le poate observa un tânăr?
Dr. Andreea Vulpe: În general, colesterolul mărit nu prezintă simptome evidente până când nu provoacă complicații precum ateroscleroza. Multe persoane nu sunt conștiente că au colesterolul mărit până când nu fac analize de sânge de rutină. Simptomele care pot apărea în cazul complicațiilor aterosclerotice includ:
- Dureri în piept (angină pectorală): pot apărea la efort, din cauza fluxului insuficient de sânge către inimă.
- Oboseală și intoleranță la efort: cauzate de depunerea de colesterol pe arterele coronare.
- Amorțeli la nivelul membrelor: pot apărea la efort, din cauza depunerii de colesterol pe arterele periferice.
- Amețeli, stări de confuzie, dureri de cap: cauzate de depunerea de colesterol pe arterele carotide care irigă creierul.
Ocazional, atunci cand nivelurile sunt deosebit de ridicate, grăsimea este depusă în piele și tendoane, ducând la formarea de xantoame eruptive.
Nivelul colesterolului trebuie verificat anual
Media10: Cât de des ar trebui să își verifice colesterolul o persoană de 30 de ani? Ce analize sunt esențiale pentru evaluarea completă a profilului lipidic?
Dr. Andreea Vulpe: Este recomandat ca primul screening al colesterolului să aibă loc între 9-11 ani și să fie repetat la fiecare 5 ani după această vârstă. De asemenea, se recomandă ca screeningul pentru colesterol să aibă loc în fiecare an sau la fiecare 2 ani pentru bărbații cu vârsta cuprinsă ântre 45-65 de ani și pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 55-65 de ani. Peste 65 de ani, testul de colesterol trebuie făcut anual. Personal, recomand pacienților să își evalueze anual starea de sănătate printr-un consult de rutină, un set complet de analize și o ecografie abdominală pentru că e mai ușor să previi decât să tratezi o boală. Profilul lipidic standard include un set de analize de sânge care măsoară nivelul de trigliceride, colesterol total, precum și conținutul în colesterol al lipoproteinelor cu densitate mare (HDL colesterol) și al lipoproteinelor cu densitate mică (LDL colesterol).
Recomandările medicului: cum reduci nivelul colesterolului?
Media10: Cum scădem colesterolul crescut? Ce măsuri trebuie să luăm imediat?
Dr. Andreea Vulpe: În cazul hipercolesterolemiei, primul pas este schimbarea stilului de viață prin:
- Scăderea în greutate sau menținerea unei greutăți sănătoase
- Activitate fizică moderată și regulată: 150 minute/săptămână, în majoritatea zilelor.
- Reducerea grăsimilor saturate din alimentație prin adoptarea unei diete hipolipemiante: evitarea consumului unor cantități mari de zahăr (fie din alimente, fie din băuturi), făină rafinată și alimente care conțin amidon (cum ar fi cartofii și orezul).
- Consumul de grăsimi polinesaturate (care includ grăsimile Omega-3 și Omega-6): Înlocuiește untul și untura cu uleiuri bogate în grăsimi polinesaturate, cum ar fi: uleiul de soia, canola (rapița), porumbul, șofranul și uleiul de floarea-soarelui.
- Consumul de legume, fructe și cereale integrale, dar și de alimente bogate în fibre solubile (tărâțe de ovăz, fulgi de ovăz, fasole, mazăre, tărâțe de orez, orz, citrice, căpșuni și pulpă de mere).
- Administrarea de medicamente hipolipemiante.
Când poate fi nevoie de pastile?
Media10: Poate fi nevoie de tratament medicamentos dacă pacientul este tânăr sau este de ajuns schimbarea regimului de viață? În ce situații se dă medicație?
Dr. Andreea Vulpe: Pentru un tânăr cu colesterol mărit, schimbarea stilului de viață este primul pas recomandat, dar uneori este necesar și tratamentul medicamentos. Decizia medicală depinde de nivelul de colesterol, de factorii de risc individuali (cum ar fi vârsta, istoricul familial, alte afecțiuni) și de răspunsul la modificările stilului de viață. Indicația tratamentului hipolipemiant se face în funcție de valoarea colesterolului total, LDL colesterol, HDL colesterol, trigliceridelor, precum și în funcție de istoricul medical al fiecărui pacient în parte.
Pacienții cu boală coronariană cunoscută (infarct miocardic, angină pectorală sau revascularizare coronariană), dar și cei cu alte boli vasculare (ateromatoza arterelor carotide, anevrismul aortic abdominal și bolile vasculare periferice) ar trebui să beneficieze în mod clar de tratament cu medicație hipolipemiantă.
De asemenea, din această categorie ar trebui să facă parte și pacienții care au o serie de factori de risc precum: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială slab controlată terapeutic, fumatul.
Vârsta este și ea un factor de risc. Vârsta mai mare de 60 ani (în cazul femeilor) și mai mare de 50 ani (în cazul bărbaților) trebuie luate în calcul în momentul determinării riscului cardiovascular la un pacient dislipidemic. Scopul tratamentului dislipidemiei este de a reduce valorile colesterolului total sub nivelul de 200 mg/dl și cele ale colesterolului LDL sub 100 mg/dl. În cazul unei persoane cu risc cardiovascular crescut, se recomandă să fie sub 150 mg/dl și 70 mg/dl. Valorile trigliceridelor trebuie menținute sub 150 mg/dl și cele ale colesterolului HDL e bine să fie mai mari de 40 mg/dl la bărbați și 50 mg/dl la femei.
Medicamente care scad colesterolul
Media10: În ce constă tratamentul medicamentos? Trebuie urmat pe viață?
Dr. Andreea Vulpe: Da, tratamentul pentru colesterolul crescut, în special cel medicamentos cu statine, este adesea recomandat pe termen lung, adică pe viață. Acesta se datorează faptului că, de obicei, întreruperea tratamentului duce la revenirea nivelului de colesterol la valorile inițiale. Stoparea din proprie inițiativă a terapie nu face decât să intervină un efect de tip yoo-yo (creșterea valorilor chiar peste valorile inițiale cu risc cardiovascular crescut). Putem modifica dozele de terapie, dar niciodată nu întrerupem tratamentul pentru că trebuie cântărit foarte bine raportul riscuri – beneficii. Persoanele care au niveluri foarte ridicate de colesterol sau care au alți factori de riscpot beneficia, de asemenea, de administrarea unor medicamente care scad lipidele.
Tipuri de medicamente care scad lipidele:
- Statinele – (simvastatina, atorvastatina, rosuvastatina etc.) reprezintă principiala clasă de medicamente utilizate pentru corectarea valorilor colesterolului. Acestea acționează asupra lanțului metabolic al producției de colesterol, prin inhibarea HMG-CoA-reductazei – o enzimă secretată de ficat.
- Fibrații – reprezintă a doua categorie de medicamente utilizate în tratamentul dislipidemiilor (fenofibrat). Aceștia acționează asupra trigliceridelor prin acțiunea lor enzimatică. De asemenea, pot crește ușor nivelul HDL colesterolului circulant.
- Inhibitorii selectivi ai absorbției colesterolului (Ezetimib) – medicamente care scade valorile colesterolului seric. Ele acționează prin scăderea absorbției colesterolului în intestinul subțire.
- Acidul nicotinic (niacina) – crește semnificativ colesterolul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL-C), ajută la scăderea LDL în combinație cu statine plus Ezetimib la pacienții cu risc cardiovascular extrem de ridicat.
- Suplimentele de acizi grași O mega-3 – contribuie la scăderea nivelului de trigliceride din organism și ajută la creșterea nivelului HDL colesterol (lipoproteine cu densitate înaltă). În același timp, reduce nivelul LDL colesterol (lipoproteine cu densitate joasă).
- Inhibitori PCSK9 – inhibitorii de proprotein convertază subtilisină/kexină de tip 9 (PCSK9). Sunt un nou grup de medicamente aprobate pentru scăderea LDL. Studiile arata că aceștia scad LDL cu până la 60% la pacienții care iau statine.
- Evolocumab – FDA a aprobat acest medicament pentru pacienții adulți cu hipercolesterolemie familială homozigotă care necesită o scădere suplimentară a LDL-C în plus față de alte terapii de scădere a LDL, cum ar fi statine sau ezetimib.
Cum previi creșterea valorilor?
Media10: Care sunt cele mai eficiente metode de prevenire a creșterii colesterolului? Ce schimbări recomandați?
Dr. Andreea Vulpe: Pentru a preveni creșterea colesterolului, este esențial să adoptați câteva măsuri simple și eficiente, dintre care:
- Dietă: Consumați alimente bogate în fibre solubile (ovăzul, orzul, fructele și legumele), includeți grăsimi sănătoase în dietă (uleiul de măsline, avocado, nuci, semințe și peștele gras. De asemenea, alegeți carne slabă și lactate cu conținut scăzut de grăsimi, evitați alimentele procesate, prăjelile și dulciurile.
- Exerciții fizice: Activitatea fizică ajută la creșterea colesterolului HDL și la scăderea colesterolului LDL.
- Greutate corporală: Mențineți o greutate corporală normală. Scăderea în greutate, dacă este necesară, poate reduce nivelul colesterolului LDL.
- Renunțarea la fumat:fumatul afectează negativ nivelul colesterolului, mai exact agregă grăsimile la nivelul vaselor de sânge, fapt ce duce la apariția plăcii de aterom.
- Moderați consumul de alcool: consumul excesiv de alcool poate crește nivelul trigliceridelor, un alt tip de grăsime din sânge.
- Consultați medicul: dacă aveți antecedente familiale de colesterol ridicat sau alte probleme cardiovasculare, consultați un medic pentru a primi recomandări personalizate.
Tipuri de activități fizice care scad colesterolul
Media10: Cum influențează sportul și mișcarea zilnică valorile colesterolului?
Dr. Andreea Vulpe: Mișcarea fizică și sportul au un impact pozitiv asupra nivelului de colesterol. Exercițiile regulate, în special cele aerobice, pot crește colesterolul HDL și pot reduce trigliceridele. De asemenea, activitatea fizică poate contribui la scăderea colesterolului LDL. Sportul are numeroase beneficii pentru organism, cum ar fi: creșterea colesterolului HDL, reducerea trigliceridelor, scăderea colesterolului LDL, îmbunătățirea metabolismului. În acest sens, se recomandă:
- Activitate fizică regulată: cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată sau 75 de minute de activitate fizică intensă pe săptămână.
- Exerciții aerobice: mersul rapid, alergarea, înotul sau ciclismul sunt exemple de activități care pot fi benefice.
- Antrenament de forță: adăugarea antrenamentelor de forță, cum ar fi ridicarea greutăților, poate ajuta și mai mult la îmbunătățirea profilului lipidic.
