Te îngrijorează faptul că bebelușul varsă laptele după fiecare masă? Este o problemă frecventă care poate să te pună în alertă, însă nu toate vărsăturile sunt semne de boală. Uneori, este vorba doar de refluxul fiziologic, un proces normal la sugari. Alteori, însă, vărsăturile pot indica probleme mai serioase care necesită intervenție medicală. Cum faci diferența între aceste situații? Care sunt semnele ce trebuie să te trimită imediat la medic? Ce măsuri poți lua acasă pentru a ajuta bebelușul? Află răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Larisa Cocoșilă, medic specialist pediatru la DR.KID.
Regurgitările sunt normale
Sunt multe mămici care se sperie când copilul varsă laptele după masă. Se gândesc că poate este ceva în neregulă cu laptele sau că cel mic are o problemă medicală. În realitate, lucrurile sunt mult mai simple. Regurgitarea laptelui după masă este un episod prin care trec majoritatea bebelușilor în primele luni de viață. Deși poate părea alarmant la început, este adesea o etapă normală de dezvoltare și nu un semn de boală. Pentru părinți, primul instinct este să caute o explicație medicală. Totuși, nu trebuie să intri în panică de fiecare dată. Important este să înțelegi cum arată un reflux fiziologic și cum se manifestă el în primele luni.
„În majoritatea cazurilor, vorbim despre un reflux fiziologic, normal pentru primele luni de viață. Acesta se întâmplă din cauza imaturității sistemului digestiv al bebelușului și a sfincterului esofagian inferior care la această vârstă nu se închide complet și nu are contractilitatea suficientă. Practic, o parte din lapte se poate întoarce din stomac spre esofag și apoi afară, mai ales dacă bebelușul mănâncă repede sau înghite mult aer în timpul mesei. Este un fenomen frecvent, întâlnit la foarte mulți nou-născuți. De regulă, dispare treptat pe măsură ce sistemul digestiv se maturizează și musculatura se întărește”, explică medicul.
De ce regurgitează bebelușul?
Regurgitarea laptelui după masă este una dintre acele situații care îi iau prin surprindere părinții. Totul pare să fie în regulă, iar la scurt timp după hrănire, laptele iese din nou. Organismul bebelușului trece printr-o perioadă de adaptare. Prin urmare, regurgitarea este frecvent întâlnită chiar și la copiii perfect sănătoși. Cel mai important lucru este să înțelegi ce anume poate favoriza apariția acestor episoade. Dr. Larisa Cocoșilă, medic specialist pediatru la DR.KID, menționează care sunt cele mai frecvente cauze:
- Supraalimentarea – stomacul bebelușului este foarte mic, iar o cantitate prea mare de lapte poate depăși capacitatea lui, determinând eliminarea surplusului imediat după masă.
- Înghițirea de aer în timpul suptului – dacă atașarea la sân nu este corectă sau dacă biberonul nu este poziționat corespunzător, bebelușul înghite aer. Acesta se amestecă cu laptele și împinge lichidul înapoi spre esofag.
- Stresul – plânsul prelungit sau agitația înainte ori după masă pot favoriza regurgitarea, deoarece mușchii abdominali se contractă și cresc presiunea în stomac.
- Somnul insuficient – un copil obosit mănâncă, de obicei, mai repede și mai agitat, ceea ce poate duce la înghițirea de aer și la regurgitarea unei părți din lapte.
Cum faci diferența între regurgitarea fiziologică și patologică?
Regurgitarea și vărsătura nu sunt același lucru, deși la prima vedere pot părea asemănătoare. De aceea, este important să știi cum să le recunoști. Astfel, vei putea înțelege când este vorba despre o etapă firească și când trebuie cerut sfatul medicului. Observarea atentă a comportamentului bebelușului poate oferi cele mai multe răspunsuri. Uneori, nu cantitatea de lapte eliminată contează, ci felul în care copilul reacționează în timpul și după acel episod. Atunci când părinții învață să facă diferența între regurgitare și vărsătură, dispar multe griji inutile, iar atenția se poate concentra doar pe situațiile care au nevoie de o evaluare medicală reală.
„Regurgitarea nu este însoțită de efort de vărsătură. Ea reprezintă simpla întoarcere a conținutului gastric în gură, de obicei fără forță și fără ca bebelușul să pară afectat. În unele cazuri, refluxul poate fi silențios – nu vedem laptele ieșind, dar observăm că bebelușul devine agitat sau are un ușor disconfort. Vărsătura, în schimb, implică efort. Copilul se încordează, se sperie, poate deveni anxios și disconfortul este evident, iar laptele iese adesea în jet. Deși vărsăturile pot apărea și în cazul refluxului fiziologic, acest lucru este mult mai rar decât regurgitarea. Cele mai frecvente rămân regurgitațiile, însă, pentru că seamănă uneori cu vărsăturile, mulți părinți le confundă și se sperie fără să fie nevoie”, declară medicul.
Cât de des este normal să regurgiteze un bebeluș sănătos?
În primele luni, sistemul digestiv al bebeșului este în plină dezvoltare, iar micile „scurgeri” de lapte după masă sunt mai degrabă un semn că organismul funcționează în ritmul său natural. Frecvența cu care un bebeluș regurgitează variază foarte mult de la un copil la altul. Unii pot avea episoade dese, alții mai rare, iar acest lucru nu reflectă neapărat o problemă de sănătate. Chiar dacă pare că laptele revine mereu, este important să observi cum se simte bebelușul după aceste episoade: dacă este liniștit, crește normal și nu are alte simptome, regurgitarea este probabil doar o etapă tranzitorie.
„Un bebeluș perfect sănătos poate regurgita chiar și după fiecare masă, iar acest lucru este normal în primele luni de viață. Este important să îl ținem în poziție verticală după ce a mâncat și să îl batem ușor pe spate până când eructează (râgâie). În momentul eructației, odată cu eliminarea aerului înghițit, poate ieși și o cantitate mică de lapte, ceea ce nu ar trebui să îngrijoreze părinții. Pe măsură ce bebelușul crește și sistemul digestiv se maturizează, aceste episoade devin mai rare, iar regurgitarea dispare treptat de la sine”, afirmă dr. Larisa Cocoșilă, medic specialist pediatru la DR.KID.
Ce afecțiuni pot ascunde vărsăturile?
Vărsăturile la bebeluși nu apar niciodată fără un motiv. De cele mai multe ori, ele sunt un semn că organismul se confruntă cu o problemă sau o afecțiune care trebuie investigată. Chiar dacă uneori pot părea inofensive, vărsăturile indică că ceva nu funcționează cum trebuie în corpul copilului. De aceea, este foarte important să nu le ignori și să urmărești dacă apar și alte simptome însoțitoare. Fie că este vorba despre o infecție, o alergie, o problemă digestivă sau altă afecțiune, vărsăturile sunt, de cele mai multe ori, un semnal de alarmă pe care organismul îl transmite. Dr. Larisa Cocoșilă precizează ce afecțiuni se pot ascunde în spatele acestui simptom:
- Boala de reflux gastroesofagian – întoarcerea acidului gastric în esofag poate provoca vărsături frecvente și disconfort.
- Infecții digestive (virale, bacteriene) – acestea pot determina iritația stomacului și a intestinelor, cauzând vărsături.
- Intoleranțe sau alergii alimentare – în special la proteina laptelui de vacă, pot apărea vărsături însoțite de alte simptome digestive sau cutanate.
- Stenoza hipertrofică de pilor (apare de obicei după 2-4 săptămâni de viață) – caracterizată prin vărsături puternice, frecvente și creștere inadecvată în greutate.
- Alte afecțiuni medicale și chirurgicale – cum ar fi otitele, meningitele, hipertensiunea intracraniană sau invaginația intestinală, care pot provoca vărsături în contextul unor probleme serioase.
Semne de alarmă: când trebuie să mergi IMEDIAT cu copilul la medic
Vărsăturile la cei mici pot fi un simptom destul de comun, însă uneori ele ascund semnale importante pe care nu trebuie să le ignori. Este ca un fel de „alertă roșie” pe care corpul copilului o transmite atunci când ceva nu merge bine. Pentru părinți, este esențial să știe să distingă între un simplu episod de regurgitare și un semn care cere intervenție rapidă. Atunci când știi la ce să fii atent, poți acționa la timp și poți ajuta copilul să primească îngrijirea de care are nevoie. Medicul pediatru menționează care sunt semnele ce trebuie să te trimită imediat la medic:
- Vărsăturile în jet, repetate
- Lipsa creșterii în greutate sau scăderea în greutate
- Vărsăturile cu sânge sau cu aspect de zaț de cafea
- Refuzul de a se hrăni
- Scaunele diareice cu mucus sau sânge
- Probleme de respirație, cum ar fi respirație șuierătoare sau tuse care nu trece
- Regurgitarea sau vărsăturile care continuă și după diversificarea alimentației
- Febra
- Somnul agitat și plânsul prelungit
- Semnele de deshidratare – gură uscată, ochi adânciți, mai puține scutece ude
- Letargia – copil foarte somnoros sau dificil de trezit
Cum depistezi cauza vărsăturilor?
Vizitele regulate la medic și evaluările periodice sunt esențiale. Ele te ajută să vezi cum se dezvoltă copilul și dacă apar semne care să necesite investigații suplimentare. Analizele și investigațiile recomandate de medic au rolul de a identifica exact ce se întâmplă în corpul copilului. Astfel, tratamentul poate fi adaptat corect, iar bebelușul va primi îngrijirea de care are nevoie cât mai curând. În plus, aceste controale regulate oferă părinților siguranța că totul este în regulă sau, dacă este cazul, că problemele sunt descoperite la timp.
„În primul rând, este foarte important să monitorizăm creșterea și dezvoltarea copilului. De aceea, sugarul trebuie să fie consultat lunar de medicul pediatru pentru cântărire și evaluarea stării generale, pentru a vedea dacă ia în greutate corespunzător și dacă există alte semne care să ne îngrijoreze, cum ar fi dermatitele sau problemele digestive. În cazul în care apar modificări, putem face analize de scaun pentru a verifica posibile infecții sau alte probleme digestive. Dacă copilul prezintă semne de deshidratare sau vărsături repetate, poate fi necesară o ionogramă pentru a evalua echilibrul electrolitic. De asemenea, în unele situații se pot efectua teste alergologice, pentru a identifica eventuale alergii alimentare. În anumite cazuri, se poate face o ecografie abdominală, mai ales când refluxul este însoțit de alte simptome care pot indica o problemă mai complexă”, explică medicul.
Cum se tratează vărsăturile?
De multe ori, tratamentul începe prin adoptarea unor măsuri simple acasă, dar în alte cazuri este nevoie de ajutor medical, medicamente sau chiar proceduri mai complexe. Părinții trebuie să fie informați și să observe semnele care cer atenție specială. Fie că este vorba despre o infecție, reflux sau alte cauze, tratamentul corect și la timp ajută copilul să se simtă mai bine rapid și să evite problemele pe termen lung. Așadar, colaborarea strânsă cu medicul și respectarea indicațiilor sunt cheia pentru ca micuțul să treacă cât mai ușor peste aceste episoade.
„Tratamentul depinde de cauza care a provocat vărsăturile. Dacă este vorba despre o infecție bacteriană, poate fi necesar un tratament cu antibiotice. În cazurile în care copilul este deshidratat, rehidratarea parenterală este esențială pentru refacerea echilibrului hidric. Uneori, dacă problema este severă și are o cauză chirurgicală, poate fi nevoie de intervenție chirurgicală. Pentru copiii cu boala de reflux gastroesofagian, primul pas în tratament este schimbarea formulei de lapte cu una antireflux. De asemenea, există diverse suplimente și remedii care pot ajuta la ameliorarea simptomelor”, afirmă dr. Larisa Cocoșilă, medic specialist pediatru la DR.KID.
Ce măsuri poți lua de acasă pentru a preveni regurgitările?
Aplicând câteva măsuri simple și ușor de pus în practică, poți ajuta copilul să digere mai bine laptele și să se simtă mai confortabil după fiecare masă. Este important să înțelegi că fiecare copil este unic și că uneori poate fi nevoie de câteva ajustări pentru a găsi cea mai bună soluție. Cu puțină răbdare și atenție, regurgitările pot fi controlate eficient acasă. Dr. Larisa Cocoșilă menționează câteva dintre măsurile care îți pot fi de ajutor:
- Poziția verticală în timpul hrănirii: Bebelușul trebuie ținut cu capul mai sus decât corpul și să fie bătut ușor pe spate după masă, până când eructează (râgâie). Acest proces poate dura destul de mult, dar este esențial să ai răbdare.
- Mese mai mici și mai frecvente: Stomacul mic al copilului nu poate primi cantități mari deodată, iar mesele prea mari pot provoca regurgitarea sau vărsăturile.
- Mulge o parte din lapte înainte de hrănire: Dacă alăptezi și ai un debit puternic la sân, mulgerea poate reduce fluxul și facilita suptul copilului.
- Alegerea unei tetine potrivite: Pentru bebelușii hrăniți cu biberonul, acest aspect este important pentru a preveni înghițirea excesivă de aer și regurgitările.
- Utilizarea laptelui antireflux: În unele cazuri, bebelușii hrăniți artificial pot beneficia de formule speciale care reduc refluxul.
