Te dor articulațiile când afară sunt 40 de grade? Nu e doar o întâmplare! Vara, schimbările de temperatură, umiditatea și expunerea la soare pot întreține inflamațiile articulare, făcând viața mai dificilă pentru cei care se confruntă cu dureri cronice. Vestea bună? Există soluții simple care te pot ajuta să te bucuri de sezonul cald fără disconfort. De se inflamează și te dor articulațiile vara? Ce măsuri poți lua? Când trebuie să mergi la medic? Află răspunsurile chiar de la medic! Dr. Carmen Agapie, medic specialist reumatolog la Centrul Medical Prima Clinic, îți oferă informații utile cu privire la acest subiect.
Dacă suferi de o afecțiune reumatologică, probabil te gândești că vara este o perioadă în care poți uita de dureri. Ei bine, lucrurile nu stau mereu așa. Deși mulți speră că odată cu încălzirea vremii simptomele se vor diminua, nu de puține ori se întâmplă să apară episoade de inflamație articulară. Articulațiile mari – genunchii, șoldurile, umerii – sunt printre cele mai afectate în această perioadă. De aceea, sunt mulți pacienți care se plâng de acutizări în lunile de vară. Durerile apar frecvent dimineața, la trezire, sau după perioade de inactivitate, iar mișcarea pare să le calmeze temporar. Acest tipar îi face pe mulți să își pună întrebări și să caute explicații dacă într-adevăr există o legătură directă între valurile de căldură și inflamația articulară.
„În perioada caldă, durerile articulare se pot diminua sau, dimpotrivă, pot avea episoade de acutizare. Acestea sunt caracterizate prin creșterea în intensitate a simptomatologiei. Răspunsul la schimbările meteorologice diferă de la o persoană la alta, în funcție de afecțiunea reumatică preexistentă, stilul de viață și sensibilitatea individuală la condițiile meteorologice”, spune medicul.
Ce factori pot declanșa sau întreține inflamația articulară vara?
Chiar dacă temperaturile ridicate pot părea, la prima vedere, favorabile pentru cei care suferă de dureri articulare, realitatea din cabinetul medical spune altceva: inflamațiile pot persista sau chiar se pot accentua în lunile de vară. Disconfortul articular nu ține cont doar de temperatură, ci și de modul în care organismul reacționează la schimbările tipice acestui anotimp.
Nu doar frigul declanșează durerea. Vara aduce o serie de condiții care pot influența echilibrul articular, și anume: zilele mai lungi, temperaturile ridicate, schimbările bruște de vreme și un ritm de viață diferit. Chiar și modificările mici din rutina zilnică pot întreține inflamația, mai ales atunci când corpul este deja sensibilizat. De aceea, este important să înțelegi că inflamația nu are sezon. Poate să apară atunci când corpul este suprasolicitat, deshidratat sau expus la factori care, aparent inofensivi, influențează starea articulațiilor.
În anotimpul cald, simptomatologia articulară poate debuta sau se poate accentua din cauza anumitor factori. Dr. Carmen Agapie, medic specialist reumatolog la Centrul Medical Prima Clinic, precizează care sunt cei mai frecvent implicați:
- umiditatea crescută și variațiile de presiune atmosferică
- pierderile de apă și electroliți prin transpirație excesivă
- expunerea prelungită și excesivă la soare
- consumul crescut de alimente bogate în purine (precum carnea roșie, organele, fructele de mare, alcoolul)
- suprasolicitarea articulațiilor în timpul activităților fizice intense sau al călătoriilor prelungite
Cum faci diferența între o durere articulară „de sezon” și o problemă cronică
Mulți pacienți se gândesc că orice durere în articulații înseamnă ceva grav. Nu este mereu vorba de o afecțiune serioasă, însă asta nu înseamnă că trebuie neglijată. Uneori, durerea poate fi un semnal temporar al corpului, legat de schimbările din viața ta sau din mediul înconjurător. Durerea care apare și dispare în funcție de vreme sau de activități poate fi incomodă, dar de cele mai multe ori nu indică ceva grav. Totuși, chiar și o durere trecătoare trebuie urmărită, mai ales dacă revine frecvent sau îți limitează mișcarea. Pe de altă parte, când durerea durează mult timp și îți afectează modul în care te miști sau te odihnești, este momentul să ceri sfatul unui medic.
„Diferența dintre o durere articulară de sezon (tranzitorie) și una cronică se face pe baza mai multor criterii, precum: debutul afecțiunii, frecvența și severitatea simptomelor, dar și asocierea cu alte boli. Durerea articulară de sezon are, de obicei, o durată scurtă – de la câteva zile la câteva săptămâni. Aceasta este influențată de schimbările de temperatură, umiditate sau nivelul de activitate fizică. În schimb, durerea cronică se caracterizează prin persistența simptomelor timp de peste trei luni, fiind constantă sau recurentă, fără o legătură directă cu factorii sezonieri”, explică medicul.
Ce afecțiuni reumatologice se pot agrava vara?
Dacă și tu simți că vara articulațiile tale „o iau razna”, să știi că nu este doar în capul tău. Pentru mulți care suferă de afecțiuni reumatologice, sezonul cald poate aduce surprize neplăcute: articulații umflate care dor mai tare, nopți albe din cauza durerilor musculare sau chiar episoade de oboseală. De exemplu, poate ai observat că după o zi lungă petrecută în soare, durerea încheieturilor este mai puternică sau te trezești cu mușchii înțepeniți și nu îi mai poți mișca. De ce? Pentru că multe dintre afecțiunile din sfera reumatică se pot agrava vara.
„Dacă vorbim despre poliartrita reumatoidă, variațiile bruște de presiune atmosferică, umezeala și deshidratarea pot accentua inflamația și disconfortul articular. Pacienții cu lupus prezintă fotosensibilitate, iar expunerea la soare poate declanșa pusee severe ale bolii. Persoanele cu fibromialgie au o sensibilitate crescută la temperaturi extreme. Căldura poate provoca insomnie, disconfort și accentuarea durerilor musculare. La pacienții cu gută, deshidratarea este un factor declanșator al puseelor de boală”, declară dr. Carmen Agapie, medic specialist reumatolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Hidratarea optimă te poate ajuta să ții sub control simptomele
Știai că apa pe care o bei poate influența felul în care îți simți articulațiile? Hidratarea nu este importantă doar pentru a potoli setea, ci are un rol esențial în sănătatea articulațiilor. Când organismul nu primește suficientă apă, articulațiile pot deveni mai rigide și mai dureroase, iar disconfortul se poate accentua. Apa ajută articulațiile să funcționeze corect, ca o lubrifiere naturală. Lichidul sinovial – care hrănește și protejează cartilajele – depinde de o hidratare bună pentru a-și menține calitatea și volumul. Fără suficientă apă, acest „amortizor” natural poate să nu-și facă bine treaba, iar mișcările devin mai dificile.
„Hidratarea este necesară pentru oricine, chiar și pentru persoanele sănătoase. În cazul afecțiunilor articulare, deshidratarea poate reduce volumul și calitatea lichidului sinovial. Acest lucru poate duce la accentuarea simptomelor. O hidratare bună ajută rinichii să elimine toxinele din organism, deoarece retenția acestora poate agrava inflamația. De exemplu, la pacienții cu gută, riscul apariției crizelor crește în perioada caldă, mai ales dacă hidratarea este insuficientă. O hidratare corespunzătoare îmbunătățește circulația sângelui, oxigenarea țesuturilor și reduce senzația de disconfort”, afirmă medicul.
Alimentele benefice pentru articulații
Ceea ce mănânci îți poate influența direct felul în care se simt articulațiile. Mulți pacienți cu dureri articulare nu iau în calcul alimentația atunci când încearcă să înțeleagă de ce li se agravează simptomele. Totuși, unele alimente pot susține procesele de reparare din organism și pot reduce inflamația care afectează articulațiile. Corpul are nevoie de nutrienți ca să se apere și să se regenereze. Așa cum un motor are nevoie de un combustibil de calitate, la fel și articulațiile funcționează mai bine atunci când primesc din alimentație substanțele potrivite. Vitaminele, antioxidanții și grăsimile bune pot ajuta la reducerea durerii și la menținerea flexibilității. Dr. Carmen Agapie, medic specialist reumatolog la Centrul Medical Prima Clinic, menționează care sunt alimentele benefice pentru sănătatea articulațiilor:
- Peștele gras (somon, macrou, sardine) – bogat în acizi grași Omega-3, cu efecte antiinflamatoare puternice
- Legumele verzi (spanac, rucola) – conțin vitamina C, vitamina K, calciu și antioxidanți care susțin sănătatea oaselor și articulațiilor
- Fructele de pădure – datorită conținutului ridicat de polifenoli și vitamina C, combat radicalii liberi și reduc inflamația cronică
- Nucile și semințele (semințe de chia, de in) – surse excelente de Omega-3 și vitamina E, substanțe care protejează membranele articulare
- Turmericul – cunoscut pentru efectul său antiinflamator natural, datorită curcuminei, substanța activă din compoziția sa
Suplimente utile în menținerea sănătății articulare
În plus, există și anumite suplimente care pot fi de folos pentru a proteja articulațiile. Totuși, este important de menționat că nu toate persoanele reacționează la fel la administrarea acestor suplimente. În cazul pacienților cu afecțiuni cronice pot, exista contraindicații. De aceea, suplimentele trebuie luate doar la recomandarea medicului. Dr. Carmen Agapie enumeră ce suplimente pot fi de ajutor:
- Colagenul
- Glucozamina și condroitina
- Omega-3
- Turmericul (curcumina)
- Vitamina C
- Magneziul
- Vitamina K2
Ce tipuri de activități fizice poți face dacă ai dureri articulare?
Dacă ai dureri articulare, mișcarea ar putea fi exact ce ai nevoie – nu ce trebuie evitat. Mulți pacienți se tem să facă sport din cauza durerii, însă lipsa activității poate înrăutăți situația. Articulațiile au nevoie de mișcare pentru a rămâne flexibile, bine lubrifiate și funcționale. Inactivitatea prelungește disconfortul și favorizează înțepenirea. Atunci când articulațiile nu sunt folosite, musculatura din jur slăbește, iar mișcarea devine din ce în ce mai dificilă. Asta duce la un cerc vicios: cu cât te miști mai puțin, cu atât durerea devine mai prezentă. Chiar și o formă ușoară de exercițiu poate face diferența. Nu e nevoie de antrenamente intense sau de ore în sală. Activitățile blânde, adaptate capacității fiecărei persoane, pot avea un impact major asupra stării articulațiilor.
„Exercițiile fizice sunt esențiale pentru pacienții cu dureri articulare. Acestea contribuie la menținerea mobilității articulațiilor și a tonusului muscular, având ca efect, pe termen lung, reducerea disconfortului articular. Printre cele mai recomandate activități se numără înotul, deoarece apa susține greutatea corporală și reduce presiunea asupra articulațiilor, oferind în același timp un grad ridicat de mobilitate. Mersul pe jos, practicat zilnic timp de aproximativ 30 de minute, este o altă opțiune benefică. De asemenea, întinderile ușoare ajută la prevenirea rigidității și a spasmelor musculare, iar mersul pe bicicletă poate fi util datorită impactului redus asupra articulațiilor. Înainte de efectuarea oricărui tip de mișcare, este recomandată o încălzire ușoară de 5–10 minute. Pe parcursul exercițiilor trebuie evitată suprasolicitarea. Dacă durerea persistă mai mult de două ore după activitate, este un semn că organismul a fost suprasolicitat”, afirmă medicul.
Ce obiceiuri pot întreține inflamația și trebuie evitate?
În perioada caldă, oamenii încearcă să găsească diverse metode pentru a se răcori, însă pacienții cu boli reumatice trebuie să fie atenți la unele obiceiuri care pot întreține inflamația sau agrava simptomele. Dr. Carmen Agapie, medic specialist reumatolog, menționează ce greșeli pot accentua inflamația:
- Utilizarea aerului condiționat la temperaturi foarte scăzute – poate provoca contracturi musculare și creșterea rigidității articulare din cauza diferenței bruște de temperatură.
- Băile reci, mai ales la pacienții cu circulație periferică deficitară – pot declanșa fenomene vasospastice la nivelul extremităților, manifestate prin paloare, cianoză și furnicături.
- Expunerea la soare în cazul pacienților cu lupus sau alte boli autoimune fotosensibile – poate declanșa pusee inflamatorii, agrava erupțiile cutanate și induce oboseală cronică. În plus, expunererea la temperaturi ridicate crește riscul de insolație, deshidratare și accentuare a durerilor articulare.
Cum previi durerile articulare în perioada concediilor?
Vacanțele ar trebui să însemne relaxare, nu durere. Însă, pentru persoanele cu probleme articulare, concediul poate veni la pachet cu provocări: căldura, schimbările de rutină, drumurile lungi sau lipsa mișcării pot favoriza disconfortul articular sau chiar reapariția simptomelor neplăcute. Concediul nu înseamnă pauză de la grijă față de corpul tău. Din contră, perioadele de odihnă sunt un moment bun pentru a avea mai multă grijă de articulațiile tale. Micile obiceiuri zilnice pot face diferența între o vacanță liniștită și una cu disconfort. O pregătire atentă te poate ajuta să previi durerile pe timpul concediului.
„Printre recomandările generale se numără: menținerea unei hidratări optime, evitarea expunerii la soare în intervalul orar 11:00–17:00, purtarea hainelor lejere, utilizarea cremelor cu factor de protecție solară și folosirea aerului condiționat cu prudență. De asemenea, este importantă practicarea regulată a exercițiilor fizice, adoptarea unei alimentații echilibrate și asigurarea unui somn odihnitor de 7–8 ore pe noapte. Pentru pacienții cu afecțiuni reumatice, este esențială monitorizarea periodică și ajustarea tratamentului doar în colaborare cu medicul specialist. Unele terapii nu pot fi întrerupte brusc, deoarece acest lucru poate duce la reapariția simptomelor”, declară medicul.
Când trebuie să mergi urgent la medic?
Există anumite simptome care impun evaluarea de către medic, începând cu medicul de familie și, la nevoie, continuând cu prezentarea la un reumatolog. Dr. Carmen Agapie, medic specialist reumatolog la Centrul Medical Prima Clinic, precizează care sunt cele mai importante semne de alarmă la care trebuie să fii atent:
- Durere articulară apărută brusc, de intensitate mare, însoțită de umflare (tumefacție) și creșterea temperaturii locale – poate indica o criză de gută, artrită infecțioasă sau debutul unei poliartrite reumatoide.
- Rigiditate matinală prelungită, care durează peste 30–60 de minute.
- Oboseală intensă, asociată cu dureri musculare, febră, erupții cutanate sau modificări de culoare la nivelul degetelor și extremităților.
- Durere de coloană vertebrală care persistă de peste 3 luni, mai ales dacă se accentuează în repaus (noaptea sau dimineața devreme).
