Te-ai gândit vreodată că o simplă gustare luată pe drum îți poate strica toată vacanța? În sezonul cald, toxiinfecțiile alimentare sunt la tot pasul – ascunse în mâncarea de pe plajă, în deserturile depozitate necorespunzător sau în meniurile „tradiționale” servite pe fugă. Greața, crampele abdominale, diareea și febra – simptome specifice toxiinfecției alimentare – pot transforma rapid concediul visat într-un adevărat coșmar. Cum să te ferești de pericolele din farfurie? Ce să faci dacă simptomele apar din senin, departe de casă? Când trebuie să mergi la medic? Află răspunsurile de la dr. Anca Duduveche, medic specialist boli infecțioase la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova, asistent universitar la UMF Craiova.
Media10: Ce este, mai exact, toxiinfecția alimentară și care sunt cele mai frecvente bacterii sau virusuri implicate?
Dr. Anca Duduveche: Toxiinfecția alimentară este o boală cauzată de consumul de alimente contaminate cu bacterii, toxine bacteriene, paraziți sau virusuri. Cele mai frecvente cauze bacteriene includ: Salmonella (găsită în carne de pasăre, ouă, lactate), Campylobacter (carne de pasăre, lapte nepasteurizat), E. coli (carne de vită insuficient gătită, legume contaminate), Clostridium perfringens (cantități mari de carne gătită lăsată la temperatura camerei) și Staphylococcus aureus (alimente lăsate nerefrigerate). Cauzele virale frecvente sunt: norovirusul (crustacee, suprafețe contaminate) și rotavirusul (în special la copii). Paraziți precum Giardia și Cryptosporidium pot provoca, de asemenea, toxiinfecții alimentare, de obicei prin apa contaminată sau produsele nespălate.
Toxiinfecția alimentară în vacanță
Media10: De ce apar mai frecvent toxiinfecțiile alimentare vara și în timpul concediilor?
Dr. Anca Duduveche: Căldura verii accelerează creșterea bacteriilor. Majoritatea bacteriilor dăunătoare se înmulțesc rapid între 4-60°C – „zona periculoasă”. Temperaturile mai ridicate fac ca alimentele să se altereze mai repede, în special în timpul activităților în aer liber, cum ar fi picnicurile și grătarele. În acest caz, refrigerarea alimentelor poate fi inadecvată. În timpul vacanțelor, oamenii mănâncă adesea în localuri necunoscute, cu standarde de igienă variate, consumă alimente exotice. Sistemul lor imunitar nu este obișnuit cu acestea. Prin urmare, organismul poate fi perturbat. În plus, activitățile de vacanță, cum ar fi campingul sau excursiile la plajă, pot compromite condițiile de depozitare și preparare a alimentelor.
Media10: Ce categorii de persoane sunt mai vulnerabile la complicații (copii, vârstnici, gravide)?
Dr. Anca Duduveche: Copiii sub 5 ani, adulții peste 65 de ani, femeile însărcinate și persoanele cu sistem imunitar compromis se confruntă cu cel mai mare risc de complicații severe. Copiii mici și persoanele în vârstă sunt deosebit de susceptibili la deshidratare și pot dezvolta complicații mai rapid. Femeile însărcinate riscă complicații care ar putea afecta atât mama, cât și copilul. Persoanele cu afecțiuni cronice precum diabetul, bolile de rinichi sau cele care iau medicamente imunosupresoare prezintă un risc crescut de boli grave. Aceste categorii de persoane vulnerabile ar trebui să solicite asistență medicală mai devreme și pot necesita un tratament mai agresiv.
De ce faci toxiinfecție alimentară în vacanță? Factori de risc implicați
Media10: Care sunt cele mai frecvente surse de toxiinfecții în vacanță (alimente, apă, restaurante etc.)?
Dr. Anca Duduveche: Mâncarea stradală și vânzătorii locali prezintă adesea cel mai mare risc din cauza practicilor de igienă inconsistente și a condițiilor de depozitare a alimentelor. Bufeturile din hoteluri și restaurante sunt problematice, deoarece mâncarea stă la temperatura camerei pentru perioade lungi de timp. Fructele de mare crude sau insuficient gătite, în special în zonele de coastă, pot adăposti bacterii și virusuri. Apa de la robinet și gheața din anumite destinații pot conține agenți patogeni. În același timp, fructele și legumele proaspete spălate în apă contaminată pot transmite boli. Produsele lactate care nu sunt pasteurizate sau refrigerate corespunzător prezintă, de asemenea, riscuri, în special în regiunile cu standarde diferite de siguranță alimentară.
Semne de alarmă: cum reunoști toxiinfecția alimentară?
Media10: Ce simptome ar trebui să ne alerteze și să ne facă să suspectăm o toxiinfecție alimentară?
Dr. Anca Duduveche: Simptomele clasice includ: greață, vărsături, diaree și crampe abdominale. Acestea apar, de obicei, în câteva ore sau zile după consumul de alimente contaminate. Febra, durerile de cap și starea generală de rău sunt simptome însoțitoare frecvente. Momentul de debut poate oferi indicii. Simptomele care apar în 1-6 ore sugerează toxine bacteriene (cum ar fi Staphylococcus aureus). În schimb, simptomele care se dezvoltă la 8-72 de ore mai târziu indică adesea infecții bacteriene precum Salmonella sau Campylobacter. Diareea cu sânge poate indica infecții bacteriene mai grave, cum ar fi E. coli sau Shigella, și necesită asistență medicală imediată.
Media10: Cum facem diferența între o simplă indigestie și o toxiinfecție alimentară care necesită atenție medicală?
Dr. Anca Duduveche: Indigestia simplă implică, de obicei, un disconfort stomacal ușor, balonare sau pirozis (arsuri la stomac). Simptomele dispar în câteva ore și rareori includ febră sau diaree severă. Intoxicația alimentară, în schimb, se manifestă, de obicei, cu simptome mai severe, inclusiv vărsături persistente, diaree apoasă sau cu sânge, dureri abdominale semnificative și adesea febră. Semnalele de alarmă care necesită asistență medicală sunt: febră mare (peste 39°C), semne de deshidratare severă (amețeli, uscăciunea gurii, urinare puțină sau deloc), scaune cu sânge, vărsături persistente care împiedică retenția de lichide, dureri abdominale severe și simptome care durează mai mult de 24-48 de ore sau care se agravează în timp
Cum acționezi până să ajungi la medic?
Media10: Ce trebuie să facem în primele ore după apariția simptomelor? Este recomandat să luăm medicamente?
Dr. Anca Duduveche: Concentrați-vă, în principal, pe menținerea hidratării cu lichide precum: apa, soluțiile de rehidratare orală sau supele limpezi. Luați înghițituri mici și frecvente, mai degrabă decât cantități mari deodată. Odihniți-vă și evitați inițial alimentele solide. Puteți reintroduce treptat alimentele fade, cum ar fi: coaja de pâine prăjită, orezul sau bananele verzi, după cum sunt tolerat de organism. Evitați inițial medicamentele antidiareice precum loperamida. Acestea pot capta bacteriile dăunătoare în organism și pot prelungi boala. De asemenea, evitați produsele lactate, alcoolul, cofeina și alimentele grase. Medicamentele fără prescripție medicală trebuie, în general, evitate, cu excepția cazului în care sunt recomandate de un medic. Acestea pot interfera cu procesul natural al organismului de eliminare a toxinelor.
Media10: În ce situatii trebuie să ne adresăm de urgență unui medic sau să mergem la spital?
Dr. Anca Duduveche: Solicitați imediat asistență medicală dacă prezentați semne de deshidratare severă, febră mare peste 39°C, sânge în vărsături sau scaun, dureri sau crampe abdominale severe, vărsături persistente care împiedică reținerea fluidelor și simptome de deshidratare severă la persoanele vulnerabile. Consultați, de asemenea, un medic dacă simptomele persistă mai mult de 3-5 zile, se agravează semnificativ sau dacă dezvoltați simptome neurologice, cum ar fi vedere încețoșată sau slăbiciune musculară. Călătorii care se întorc din zone cu risc ridicat și prezintă simptome persistente ar trebui, de asemenea, să solicite o evaluare medicală.
Soluții de tratament, de la medic
Media10: Cum se tratează toxiinfecția alimentară, în cazul în care ajungem în cabinetul medicului? Ce soluții recomandați?
Dr. Anca Duduveche: Tratamentul se concentrează pe îngrijirea de susținere, în principal înlocuirea fluidelor și electroliților. Cazurile ușoare pot fi gestionate cu soluții de rehidratare orală, în timp ce deshidratarea severă poate necesita fluide intravenoase. Antibioticele sunt prescrise doar pentru infecții bacteriene specifice și nu sunt utilizate în mod curent. Uneori, pot agrava anumite tipuri de intoxicații alimentare. Medicamentele anti-greață pot fi prescrise dacă vărsăturile sunt severe. Probioticele ar putea fi recomandate pentru a restabili bacteriile intestinale sănătoase după recuperare.
Media10: Cum trebuie să arate regimul alimentar în perioada recuperării? Ce putem mânca și ce trebuie să evităm?
Dr. Anca Duduveche: Regimul alimentar recomandat se bazează, în primele 24-28 de ore, pe hidratare intensă cu apă plată, soluții de rehidratare orală și ceai slab, neîndulcit, de mentă. De asemenea, pacienții pot mânca pâine prăjită/sticksuri, covrigei, biscuiți simpli, fără zahăr, banane, măr copt. Ulterior, pot fi adaugate treptat proteine ușoare – carne de pasăre fiartă/la grătar/cuptor, dar și supă de zarzavat sau pilaf fiert. Trebuie evitate complet mezelurile, lactatele (lapte, iaurt, smântână, unt, brânză topită, cașcaval), roșiile, castraveții, ceapa, prăjiturile, gemul și mierea, zahărul, sucurile de fructe.
Cum te protejezi?
Media10: Cum ne putem proteja de toxiinfecții alimentare în concediu? Care sunt cele mai importante reguli de igienă alimentară pe care trebuie să le respectăm în vacanță?
Dr. Anca Duduveche: O regulă generală este „Boil it, cook it, peel it or forget it!” („Fierbeți-l, gătiți-l, curățați-l de coajă sau uitați de el”). Consumați alimente care sunt gătite complet și servite fierbinți. Alegeți fructe pe care le puteți curăța singuri de coajă și evitați alimentele crude sau insuficient gătite. Beți apă îmbuteliată sau apă tratată corespunzător și evitați gheața, cu excepția cazului în care este făcută din apă sigură. Fiți precauți cu mâncarea stradală și alegeți localuri aglomerate cu fluctuație mare de clienți. Evitați bufeturile unde mâncarea este la temperatura camerei și fiți precauți cu produsele lactate și fructele de mare crude. Spălați-vă frecvent pe mâini cu apă și săpun, mai ales înainte de a mânca. Cercetați părerile destinației dumneavostră în ceea ce privește siguranța alimentară și luați în considerare să mâncați la localuri bine evaluate.
Media10: Ajută suplimentele cu probiotice în prevenirea sau gestionarea unei toxiinfecții?
Dr. Anca Duduveche: Există studii care indică faptul că anumite tulpini probiotice ar putea reduce durata și severitatea diareei, dar dovezile sunt mixte. Probioticele sunt, în general, sigure pentru persoanele sănătoase și pot fi benefice atunci când sunt luate înainte și în timpul călătoriei. Acestea nu înlocuiesc practicile adecvate de siguranță alimentară.
Ce trebuie să conțină „trusa medicală de vacanță”?
Media10: Putem lua cu noi o „trusă medicală” de urgență pentru astfel de situații? Ce ar trebui să conțină?
Dr. Anca Duduveche: O trusă medicală de călătorie pentru probleme digestive ar trebui să includă: antidiareice, săruri de rehidratare orală sau pliculețe cu electroliți, antiemetice și un termometru. Includeți medicamente de bază, cum ar fi paracetamolul, pentru ameliorarea febrei și a durerii. Includeți antiacide pentru disconfort stomacal minor. De asemenea, luați în considerare să aveți în bagaj câteva alimente, cum ar fi biscuiți sau grisine.
