Căldura îmi accentuează starea de amețeală. De ce și ce pot face?

Pîrlogea Claudia
13 Min Read

Te simți mai amețit când e caniculă? Nu e doar în mintea ta, ci poate fi o problemă serioasă în spate. Valurile de căldură pot agrava amețeala, mai ales dacă ai anumite afecțiuni sau iei anumite medicamente. Vestea bună este că există soluții simple prin care poți reduce această stare neplăcută și, în același timp, să te protejezi în zilele toride. Ce cauzează această senzație? Când e de la căldură și când poate fi ceva mai grav? Cum poți să ții sub control amețeala vara? Află răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.

Amețeala e genul acela de simptom care te ia pe nepregătite. Nu doare, nu se vede, dar îți poate da peste cap toată ziua. Poate începe ca o simplă senzație de nesiguranță când mergi sau când cobori scările. Alteori, te oprești în loc pentru că ai impresia că ceva e „în neregulă cu tine”, fără să știi exact ce. Pentru unii, e o stare trecătoare. Pentru alții, devine o frică constantă. Îți pui întrebări: „Am mâncat prea puțin?”, „Mi-a scăzut tensiunea?”, „Oare e ceva grav?”. Și, fără să vrei, începi să eviți activitățile de zi cu zi – nu mai conduci, nu mai ieși singur, te ferești de aglomerație. Când amețeala devine un obstacol în viața ta, e clar că trebuie investigată.

Amețeala este un termen medical general care descrie mai multe tipuri de senzații neplăcute, cum ar fi: instabilitatea, dezechilibrul, senzația de leșin sau slăbiciunea. Unii pacienți o percep ca pe un fals sentiment de mișcare sau de rotire – situație în care vorbim despre vertij –, dar și ca pe o senzație de plutire sau de cap greu”, explică medicul.

Căldura și amețeala: care este legătura?

Căldura excesivă din timpul verii poate afecta serios modul în care funcționează corpul. Chiar dacă tuturor le place soarele, organismul trebuie să depună un efort suplimentar pentru a-și menține o temperatură constantă. Dacă acest echilibru este perturbat, pot apărea senzații neplăcute și chiar persistente. În zilele caniculare, corpul pierde multă apă și săruri minerale prin transpirație. Rezultatul? Deshidratare. Dacă nu te hidratezi corespunzător, poți resimți efectele foarte intens, în tot corpul. De multe ori, aceste semne sunt un avertisment că trebuie să te oprești și să îți pui întrebări, înainte să apară probleme mai grave.

„În zilele foarte călduroase, organismul încearcă să-și regleze temperatura prin dilatarea vaselor de sânge, ceea ce poate scădea tensiunea arterială și crește ritmul cardiac. Aceasta poate duce la amețeli, slăbiciune sau chiar leșin. Transpirația excesivă provoacă deshidratare, cu pierdere de apă și electroliți, cauzând crampe musculare și alte simptome neplăcute. Hipertermia afectează și creierul. Aceasta poate agrava problemele neurologice sau provoca edeme cerebrale. Prin urmare, amețelile din timpul verii pot apărea din cauza deshidratării, tensiunii scăzute, dezechilibrelor glicemice sau epuizării termice”, explică dr. Adriana Ninoiu, medic neurolog la Cardio Help.

Uneori, amețeala poate ascunde boli neurologice

Când afară e foarte cald, corpul încearcă să se adapteze pentru a rămâne în echilibru. Pentru persoanele cu anumite boli, această adaptare poate fi mai dificilă și simptomele pot deveni mai intense sau mai greu de suportat. Imaginează-ți cum funcționează un aparat electronic: dacă se supraîncălzește, poate merge mai greu sau chiar se oprește. Cam așa se întâmplă și cu nervii atunci când corpul e expus la temperaturi ridicate – comunicația lor devine mai lentă, iar senzațiile neplăcute pot apărea mai des. De aceea, în perioadele caniculare, cei cu afecțiuni neurologice trebuie să fie mai atenți la semnele pe care le transmite corpul.

„Există afecțiuni neurologice care pot fi agravate de expunerea la căldură excesivă. Hipertermia poate afecta sistemul nervos atât la nivel central, cât și periferic. La nivelul creierului, aceasta poate provoca edem cerebral sau poate favoriza apariția accidentelor vasculare. La nivelul sistemului nervos periferic, căldura poate afecta nervii deja vulnerabili din cauza leziunilor mielinice specifice anumitor afecțiuni neurologice. Acest lucru agravează transmiterea deficitară a impulsurilor nervoase, generând amețeli, amorțeli sau furnicături la nivelul extremităților. De exemplu, în cazul sclerozei multiple, expunerea la căldură poate intensifica temporar simptomele, inclusiv amețeala”, menționează medicul.

Cum faci diferența între o amețeală cauzată de căldură și una de cauză neurologică?

Multe persoane ignoră amețelile până când acestea se repetă sau devin tot mai supărătoare. Din păcate, nu e întotdeauna ușor de aflat cauza. De aceea, e important să observi în ce context apar: dimineața, după efort, când stai mult în soare, când întorci capul sau când urci trepte. Aceste detalii pot face diferența între o simplă stare de oboseală și un semn de alarmă. Există multe afecțiuni care pot rămâne nediagnosticate mult timp tocmai pentru că tendința este aceea de a da vina faptul că e cald afară. Ei bine, unele boli neurologice pot fi agravate de căldură, altele chiar declanșate.

Amețeala cauzată de afecțiunile neurologice și cea provocată de căldură pot avea simptome asemănătoare. Principalele diferențe țin de cauza declanșatoare, simptomele asociate și tratamentul necesar. Semnele care însoțesc amețeala sunt cele care ajută la identificarea corectă a cauzei. Amețeala datorată căldurii apare, de obicei, în urma expunerii prelungite la temperaturi ridicate și este însoțită de transpirație excesivă, pierderi de apă și electroliți, senzație de supraîncălzire, greață, puls rapid și epuizare”, afirmă dr. Adriana Ninoiu, medic specialist cardiolog la Cardio Help.

Semnele care indică o afecțiune neurologică sunt:

  • Amețeala instalată brusc, însoțită de dificultăți de vorbire sau deficite motorii, poate semnala un accident vascular cerebral (AVC).
  • Amețeala persistentă sau recurentă, asociată cu dureri de cap, poate sugera migrena vestibulară sau prezența unor anevrisme cerebrale.
  • Amețeala însoțită de vedere dublă sau pierderea vederii poate indica afecțiuni precum scleroza multiplă sau boala Lyme (borelioza).
  • Pierderea echilibrului și dificultățile la mers, asociate cu amețeală, pot semnala probleme ale urechii interne, o preocupare importantă pentru neurologi.
  • Amețeala care apare brusc la ridicarea în picioare poate fi cauzată de hipotensiunea ortostatică și poate duce la sincope prin cădere.

Medicamente care pot accentua amețeala pe caniculă

Pe timpul verii, organismul se confruntă cu provocări suplimentare, iar unele medicamente pot amplifica senzația de amețeală. Căldura intensă afectează modul în care corpul gestionează echilibrul fluidelor și tensiunea arterială, iar anumite tratamente pot sensibiliza aceste procese. Această combinație face ca pacienții să se simtă mai slăbiți sau dezechilibrați, mai ales când iau medicamente care influențează sistemul nervos sau circulator. În aceste condiții, este esențial să fii conștient de posibilele efecte secundare și să iei măsuri preventive. Dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog, precizează care sunt clasele de medicamente ce pot avea ca efect advers senzația de amețeală:

  • Analgezice
  • Opioide
  • Anticonvulsivante
  • Antipsihotice și antidepresive
  • Anxiolitice
  • Antihipertensive: diuretice, vasodilatatoare

Dacă urmezi o schemă de tratament cu unul dintre aceste medicamente, trebuie să ai în vedere câteva reguli, potrivit dr. Adriana Ninoiu:

  • Evită expunerea prelungită la căldură, deoarece aceasta poate accentua vasodilatația.
  • Nu te ridica brusc din pat: fă o pauză și stai în poziție șezut timp de 1-2 minute înainte de a te ridica.
  • Discută cu medicul despre orice efecte adverse apărute, pentru ajustarea dozelor de medicamente.
  • Nu întrerupe sau schimba tratamentul fără recomandarea medicului, chiar dacă primești sugestii de la farmacist sau cunoscuți.

Tulburările de somn din timpul verii pot declanșa senzația de amețeală

Somnul insuficient este una dintre cauzele frecvente care duce la apariția senzației de amețeală.  Când se adună nopți nedormite, corpul începe să dea semne de oboseală. Chiar dacă nu simți imediat, acest deficit de odihnă poate afecta modul în care te simți pe timpul zilei, inclusiv prin senzații de amețeală și slăbiciune. În zilele toride de vară, efectele lipsei de somn devin mai evidente. Imaginează-ți cum o mașină deja cu motorul încins încearcă să urce o pantă abruptă – efortul suplimentar poate duce la supraîncălzire. Corpul tău funcționează similar: căldura ridicată pune presiune pe organism, iar somnul insuficient reduce capacitatea lui de adaptare, ceea ce favorizează senzațiile neplăcute.

„Tulburările de somn pot accentua senzația de amețeală pe timpul verii. Lipsa somnului conduce la oboseală fizică și psihică și supune organismul unui stres zilnic. Acest lucru se poate manifesta prin amețeală. În plus, temperaturile ridicate amplifică această stare. Pe lângă oboseală, somnul insuficient poate afecta echilibrul, coordonarea și funcțiile cognitive, provocând uitare frecventă — toate acestea contribuind la senzația de amețeală. De asemenea, stresul și anxietatea cauzate de lipsa somnului pot determina hiperventilație, ceea ce agravează sau provoacă amețeala”, afirmă medicul.

Ce teste și investigații pot depista cauza amețelii?

Amețeala este un simptom complex, cu multiple cauze posibile, iar identificarea exactă a acestora este esențială pentru un tratament eficient. De aceea, medicii folosesc o gamă variată de teste și investigații, menite să exploreze diferitele sisteme din corp care pot fi implicate — de la creier și nervi, până la urechea internă și circulația sanguină. Dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help, precizează care sunt cele mai importante:

  • Anamneza și istoricul pacientului, alături de examenul fizic, sunt esențiale pentru diagnostic.
  • Analize de sânge pentru a identifica eventuale dezechilibre sau afecțiuni.
  • Testarea funcției vestibulare în cabinetul neurologic sau în centre specifice prin probe cu fotolii rotative sau videonistagmografia.specifice
  • Electromiografia (EMG) pentru evaluarea nervilor periferici.
  • Investigații imagistice: tomografie computerizată (CT) și rezonanță magnetică nucleară (RMN) pentru examinarea structurilor craniene.
  • Ecografia Doppler carotidiană, utilă în identificarea anomaliilor la nivelul gâtului și capului, cum ar fi plăcile de aterom sau stenozele care pot cauza amețeală.

Recomandări pe timp de vară

Căldura poate afecta negativ organismul, mai ales pe cel tarat, adică cu multiple comorbidități, cum ar fi: diabet, hipertensiune, scleroză multiplă, boală Parkinson etc. De aceea, este foarte important să ții cont de câteva reguli simple pentru a evita complicațiile pe timpul verii. Dr. Adriana Ninoiu menționează măsurile de care trebuie să ții cont vara:

  • Hidratează-te suficient în special cu apă (minim 2 litri de apă pe zi), dar și supe, sucuri naturale; evită consumul de cafea și alcool.
  • Evită expunerea directă și prelungită la soare.
  • Poartă haine lejere, din materiale naturale, de culoare deschisă.
  • Limitează activitățile în aer liber și efortul intens în orele cu temperaturi foarte ridicate.
  • Consumă mese regulate pentru a preveni hipoglicemiile și hiperglicemiile, care pot provoca amețeli.
  • Odihnește-te în locuri răcoroase, ferite de căldură.
  • dușuri călduțe, nu reci, deoarece poți produce organismului supraîncălzit un șoc termic.

De asemenea, orice stare de amețeală persistentă trebuie să determine pacientul să se adreseze medicului. În situația în care apar simptome severe pe care nu le mai poți gestiona, mai ales pe timpul caniculei, sună imediat la 112.

Share This Article