Te simți slăbit, respiri greu sau ai dureri în piept când e cald afară? Valurile de căldură nu sunt doar un disconfort trecător – ele pot fi un real pericol pentru inima ta. Temperaturile ridicate cresc riscul de infarct, mai ales în cazul persoanelor cu probleme cardiace sau factori de risc. Care sunt simptomele de alarmă? Când trebuie să mergi urgent la medic? Ce investigații trebuie să faci pentru a-ți verifica sănătatea inimii? Cum previi infarctul vara? Află răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Eugen Țieranu, medic primar cardiologie și cardiologie intervențională la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Ce se întâmplă vara cu inima ta?
Vara, inima ta muncește mai mult. Imaginează-ți că ești nevoit să urci scările cu un rucsac greu în spate, pe o zi caniculară. Așa se simte și inima ta când afară sunt peste 35 de grade, iar tu ești deshidratat. Transpiri, pierzi apă și săruri minerale, iar sângele devine mai „gros” și curge mai greu prin vase. Dacă arterele inimii sunt deja îngustate, riscul ca acestea să se înfunde complet e mult mai mare. În plus, vara corpul tău pierde electroliți (cum ar fi sodiul și potasiul), iar tensiunea arterială poate scădea brusc. Prin urmare, vasele de sânge se dilată ca să elimine căldura, iar inima trebuie să bată mai repede și mai puternic ca să țină organismul în echilibru. În zilele caniculare, inima e ca un motor turat la maximum.
„Infarctul miocardic apare atunci când un vas de sânge care alimentează inima cu sânge oxigenat se blochează complet. Aceste vase, numite artere coronare, hrănesc mușchiul cardiac. Blocajul poate fi cauzat fie de ruperea unei plăci de aterom, fie de formarea unui cheag de sânge. În acel moment, se produce infarctul. Vara, când temperaturile sunt foarte ridicate, organismul este expus unui risc crescut de deshidratare, pierdere de electroliți și vasodilatație. Toate aceste schimbări pot duce la scăderea tensiunii arteriale și solicită suplimentar inima, care încearcă să compenseze printr-un efort mai mare pentru a transporta sângele oxigenat către organele vitale. Acest efort suplimentar poate favoriza apariția unui infarct miocardic”, explică medicul.
Cine sunt persoanele la risc?
Există situații în care organismul nu mai poate face față cu ușurință schimbărilor bruște de temperatură. Acest lucru poate duce la dezechilibre serioase în funcționarea normală a inimii și a sistemului circulator. În astfel de cazuri, expunerea la temperaturi ridicate devine un factor de risc major, care poate declanșa probleme acute. Pe parcursul verii, când condițiile meteorologice sunt extreme, capacitatea de adaptare a organismului se schimbă. În plus, unele persoane pot resimți mai puternic efectele caniculei. Acest dezechilibru poate pune în pericol stabilitatea stării generale de sănătate, mai ales când resursele organismului sunt deja limitate.
„Persoanele cu antecedente de afecțiuni cardiovasculare – cum sunt pacienții cu hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă sau boli valvulare – prezintă un risc crescut în perioadele de caniculă. De asemenea, vârstnicii sunt vulnerabili, mai ales atunci când se expun la temperaturi ridicate. Odată cu înaintarea în vârstă, capacitatea organismului de a se termoregla eficient scade. Prin urmare, riscul de complicații cardiovasculare este mai mare pentru ei în zilele foarte căldurose”, spune dr. Eugen Țieranu, medic primar cardiologie și cardiologie intervențională la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Trecerea bruscă de la cald la frig – un pericol pentru sănătatea inimii
Când e cald afară, tot ce îți dorești este să mergi imediat într-un loc răcoros. Ei bine, chiar dacă pe moment este tot ceea ce ai nevoie, s-ar putea să îți faci mai mult rău. Poate ți s-a întâmplat să ai senzația că inima „o ia razna” când ești afară, în căldură, și intri brusc la aer condiționat. Nu e doar disconfort – poate fi un semnal că organismul tău nu face față schimbărilor de temperatură. Aceste treceri bruște de la cald la frig nu sunt deloc inofensive, mai ales pentru cei care au deja probleme cardiace sau tensiune instabilă. Vara, te bazezi pe aerul condiționat pentru confort, dar sunt situații în care îți poți înrăutăți starea. E un lucru obișnuit, care pare banal, dar care îți poate influența sănătatea sistemului cardiovascular într-o secundă.
„Un aspect pe care pacienții nu ar trebui să-l neglijeze, mai ales vara, este expunerea bruscă la schimbări mari de temperatură. De exemplu, trecerea de la căldura de afară, unde este soare puternic, într-un spațiu foarte rece – cum ar fi un magazin, un autobuz sau o încăpere cu aer condiționat – poate duce la reacții vasculare, cum sunt vasodilatația și vasoconstricția. Cu alte cuvinte, vasele de sânge se dilată sau se contractă brusc, ceea ce poate favoriza apariția unor dureri toracice. Aceste dureri sunt uneori confundate de pacienți cu o nevralgie intercostală provocată de curent sau de aerul rece, deoarece pot iradia spre spatele toracelui. Totuși, durerea dată de o nevralgie este influențată de mișcare sau de respirație, în timp ce durerea provocată de un infarct miocardic nu are legătură cu acestea”, explică medicul.
Semnele subtile ale infarctului: cum le recunoști la timp?
Infarctul miocardic poate debuta în moduri foarte diferite de la o persoană la alta. Simptomele nu sunt întotdeaua clasice sau dramatice. Tocmai de aceea, recunoașterea precoce a semnelor subtile este esențială pentru intervenția rapidă și eficientă. De multe ori, oamenii pot ignora sau interpreta greșit primele semnale ale infarctului. Mulți dau vina pe oboseală, stres sau alte probleme minore. Acest lucru poate întârzia tratamentul, cu consecințe grave pentru sănătatea inimii. Pe fondul unor factori externi, precum temperaturile ridicate, manifestările infarctului pot deveni și mai puțin specifice. Prin urmare, simptomele pot fi trecute ușor cu vederea.
„Cel mai frecvent, apar dureri intense în zona toracelui anterior, în capul pieptului, cu caracter de greutate sau apăsare. Această durere este constantă, nu cedează și nu se ameliorează prin schimbarea poziției sau prin respirație. De obicei, persistă cel puțin 20 de minute. Acesta este semnalul principal care ar trebui să determine pacientul să solicite imediat ajutor medical pentru a confirma sau exclude diagnosticul de infarct miocardic. În timpul verii, când temperaturile sunt foarte ridicate, din cauza proceselor de termoreglare și a deshidratării, simptomele pot fi mai puțin evidente. Pacienții cu diabet zaharat, în special, pot avea ca simptom principal dificultatea de respirație, fără a fi neapărat însoțită de efort fizic. Acea senzație de lipsă de aer, sau dispnee, care se agravează chiar și în repaus, poate fi un semn important al producerii unui infarct miocardic”, menționează dr. Eugen Țieranu, medic primar cardiologie și cardiologie intervențională la SCJU Craiova.
„Orice lipsă de aer bruscă instalată trebuie să reprezinte un semnal de alarmă”
Pe lângă durerea intensă, care este cel mai cunoscut semnal de infarct, pot exista senzații mai puțin clare. Sunt unele simptome „banale” care pot apărea treptat și pot fi ușor ignorate de pacienți. De aceea, recunoașterea din timp a acestor semnale poate face diferența între o intervenție rapidă și complicații grave. Uneori, ceea ce pare o senzație simplă de oboseală sau stres poate ascunde o problemă cardiacă serioasă. Atunci când organismul începe să dea semnale, consultul medical devine esențial pentru a preveni o problemă gravă.
„Marea problemă este că pacienții ignoră simptomele sau le atribuie altor cauze. De cele mai multe ori, dar nu întotdeauna, durerea este însoțită de lipsă de aer, transpirații și iradierea acesteia către membrul superior, mandibulă sau gât. În general, aceste semne și simptome apar succesiv, dar pot și să coexiste în același moment. Uneori, însă, apare doar lipsa de aer, pe care pacienții o pot ignora, considerând că se datorează oboselii, expunerii la căldură sau temperaturilor ridicate. Ulterior, această senzație de lipsă de aer se poate accentua și poate fi însoțită de durere în piept, ceea ce determină adesea prezentarea tardivă la spital. Orice lipsă de aer bruscă instalată, care nu survine neapărat în timpul efortului fizic, trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru orice pacient”, declară medicul.
Reacția rapidă îți poate salva viața
Infarctul apare nu pe neașteptate. Poate surveni brusc, în mijlocul unei zile obișnuite, fără avertismente clare. Tocmai de aceea, fiecare minut contează. În astfel de momente, reacția rapidă poate face diferența dintre viață și moarte. Mulți oameni ezită să sune la 112 sau cred că pot aștepta, că „trece de la sine”. În realitate, așteptarea nu face decât să înrăutățească situația.
„Dacă se suspectează că este vorba de un infarct, este esențial să sunăm cât mai rapid la serviciul de urgență 112 sau, dacă este posibil, aparținătorul să ducă pacientul imediat la cel mai apropiat spital. Timpul de reacție contează enorm – cu cât intervenim mai repede, cu atât cresc șansele de a salva mușchiul inimii și de a preveni complicațiile severe. În astfel de situații, este important să nu aștepte. Totodată, recomandarea principală pentru persoanele cu factori de risc, cum sunt pacienții cu diabet, dislipidemie, hipertensiune arterială, cei care fumează sau au un stil de viață sedentar, este să efectueze controale preventive regulate la un medic cardiolog. Întotdeauna este mai bine să prevenim decât să tratăm”, afirmă dr. Eugen Țieranu.
Ce investigații trebuie să faci pentru a-ți verifica sănătatea inimii?
Obosești rapid, simți că inima îți bate mai tare sau pur și simplu vrei să știi dacă totul e în regulă cu sănătatea ta cardiacă? Verificarea inimii nu ar trebui să aștepte până când apar simptome alarmante. Multe afecțiuni cardiovasculare evoluează „în tăcere”, fără semne evidente, dar pot fi depistate din timp prin investigații simple și neinvazive. Un control de rutină nu înseamnă doar măsurarea tensiunii. Există un set de investigații esențiale pe care orice persoană ar trebui să le facă periodic pentru a-și cunoaște sănătatea inimii și pentru a evita riscurile care pot trece neobservate. Dr. Eugen Țieranu, medic primar cardiologie și cardiologie intervențională la SCJU Craiova, menționează care sunt cele mai importante:
• Consult clinic – evaluarea stării generale de sănătate și identificarea eventualelor simptome sau factori de risc cardiovasculari;
• Anamneză detaliată – discuție cu pacientul despre istoricul medical personal și familial, stilul de viață, simptome recente și tratamente urmate;
• Electrocardiogramă (ECG) – înregistrează activitatea electrică a inimii și poate depista tulburări de ritm sau suferințe cardiace acute și cronice;
• Ecografie cardiacă (ecocardiografie) – oferă imagini ale inimii în timp real și ajută la evaluarea structurii, funcției și a fluxului sanguin cardiac.
Aceste investigații sunt considerate „standard” și sunt necesare indiferent de sezon sau temperatura de afară. Ele sunt recomandate atât pacienților cu boli cardiovasculare cunoscute, cât și celor care vor să depisteze din timp eventualele probleme.
Măsuri de prevenție vara
Vara aduce cu ea nu doar vacanțe și relaxare, ci și riscuri reale pentru sănătate, mai ales în zilele cu temperaturi extreme. Trebuie să înțelegi că valurile de căldură pun presiune pe întregul organism, iar dacă suferi de afecțiuni cronice – în special cardiovasculare – riscurile pentru inima ta sunt și mai mari. Deshidratarea, suprasolicitarea inimii și expunerea la soare în orele de vârf pot duce la complicații grave dacă nu ești atent. Dr. Eugen Țieranu menționează care sunt cele mai importante măsuri de care trebuie să ții cont vara pentru a preveni infarctul:
• Evită expunerea la temperaturi foarte ridicate și la razele directe ale soarelui;
• Hidratează-te corespunzător – chiar mai mult decât de obicei, din cauza pierderilor de lichide prin transpirație;
• Poartă haine lejere, deschise la culoare, care permit pielii să respire;
• Stai în casă sau la umbră în orele de vârf (10:00 – 16:00), când temperaturile sunt cele mai ridicate;
• Evită trecerile bruște de la cald la rece (ex. de la caniculă la aer condiționat).
