Pe măsură ce temperaturile cresc, tot mai mulți oameni se plâng că dorm mai prost, se trezesc obosiți și devin mai iritabili. Canicula nu afectează doar confortul termic, ci influențează direct și funcționarea creierului. Căldura excesivă poate deregla somnul, iar în cazul persoanelor cu afecțiuni neurologice – cum ar fi epilepsia, migrenele sau boala Parkinson – acest dezechilibru poate agrava simptomele. Cum influențează valurile de căldură somnul? Ce afecțiuni neurologice pot fi întreținute sau agravate de lipsa somnului? De ce lucruri trebuie să ții cont vara pentru a te odihni? Află răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Mihaela Sgîr, medic specialist neurolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Căldura intensă afectează sistemul nervos
Corpul are nevoie de un echilibru între temperatură, hidratare și odihnă pentru ca sistemul nervos să funcționeze corect. Pe caniculă, acest echilibru este greu de menținut. Somnul devine agitat, iar lipsa odihnei duce la tulburări de concentrare, scăderea memoriei și creșterea riscului de episoade neurologice. Persoanele cu afecțiuni deja diagnosticate pot observa o accentuare a simptomelor, iar cele aparent sănătoase pot dezvolta stări de anxietate, iritabilitate sau cefalee.
Canicula este un factor de stres pentru întregul organism, dar mai ales pentru creier. Fluctuațiile mari de temperatură, lipsa somnului odihnitor și deshidratarea pun presiune pe sistemul nervos central. În special la vârstnici sau la pacienții cu boli neurologice, aceste condiții pot duce la dezechilibre serioase. Din acest motiv, vara este esențial să acorzi o atenție sporită nu doar somnului, ci și sănătății neurologice în ansamblu.
Ce factori influențează somnul vara?
Vara nu aduce doar vacanțe și zile însorite, ci și modificări semnificative în modul în care funcționează organismul. Mulți oameni observă că, în această perioadă, dorm mai prost și asta din cauza unor schimbări care se produc în perioada verii, atât în ceea ce privește mediul, cât și din punct de vedere al modificărilor din organism. Dr. Mihaela Sgîr, medic specialist neurolog la Centrul Medical Prima Clinic, menționează care sunt cei mai importanți factori de risc care influențează calitatea somnului în perioada verii:
- Schimbarea ritmului circadian – Vara, ziua este mai lungă și organismul este expus mai mult timp la lumină naturală. Acest lucru poate deregla ceasul intern al corpului, întârziind apariția somnului și scăzând calitatea lui.
- Modificări endocrine – Lumina și căldura influențează secreția unor hormoni, inclusiv melatonina. Hipotalamusul, zona din creier care reglează somnul, poate fi mai puțin activ vara, ceea ce duce la o nevoie mai mică de somn și adormirea mai dificilă.
- Căldura excesivă – Temperaturile ridicate din timpul nopții afectează confortul termic. Corpul nu reușește să se răcească suficient pentru a adormi ușor, iar somnul devine fragmentat, cu treziri frecvente.
- Consumul de substanțe energizante – În perioada concediilor, oamenii consumă mai frecvent cafea, băuturi energizante sau suplimente pentru a rămâne activi. Dacă sunt luate spre seară, aceste substanțe pot întârzia somnul și scădea calitatea lui.
- Administrarea de medicamente cu cafeină – Unele pastile pentru dureri de cap (inclusiv migrenă) conțin cafeină. Dacă sunt luate după-amiaza sau seara, pot produce insomnie. Mulți pacienți nu conștientizează acest efect secundar, ceea ce îngreunează identificarea cauzei tulburărilor de somn.
Somnul de proastă calitate întreține sau declanșează migrenele
Migrenele sunt dureri de cap intense care pot fi declanșate de mai mulți factori, iar somnul de proastă calitate este unul dintre cei mai importanți. Vara, odihna insuficientă sau fragmentată devine o problemă frecventă, iar aceasta poate amplifica frecvența și intensitatea crizelor migrenoase. Modificările de temperatură, lumina puternică și disconfortul termic perturbă somnul, iar efectele se resimt direct asupra creierului.
Pentru persoanele predispuse la migrene, aceste dezechilibre cresc riscul apariției episoadelor dureroase. Somnul insuficient nu doar că declanșează migrenele, ci le poate și întreține. Fără un somn odihnitor, creierul devine mai sensibil, iar capacitatea de a face față durerii scade. De aceea, în sezonul caniculei, este important să fii atent la calitatea somnului pentru a preveni agravarea migrenelor.
„Creierul are nevoie de somn – în medie, aproximativ opt ore pe noapte – pentru a funcționa eficient pe parcursul zilei. Atunci când această durată nu este atinsă, din diverse motive – fie din cauza căldurii, fie din cauza unui program de muncă în ture – lipsa somnului de calitate poate declanșa dureri de cap. Este un factor cunoscut în declanșarea migrenelor. De asemenea, poate duce la iritabilitate, nervozitate, agitație sau neliniște. Un somn superficial sau fragmentat afectează și capacitatea de concentrare și memoria. În perioada verii, observăm frecvent atât o creștere a tulburărilor de somn, cât și a durerilor de cap. Cele două sunt, de cele mai multe ori, corelate”, explică medicul.
Lipsa de somn agravează afecțiunile neurologice preexistente
Insomnia este o problemă des întâlnită la multe persoane, însă în cazul bolilor neurologice impactul acesteia poate fi mult mai grav. Somnul insuficient sau fragmentat nu doar că afectează odihna, ci poate agrava simptomele și reduce calitatea vieții pacienților. Tulburările de somn apar frecvent în cadrul unor afecțiuni neurologice, iar în unele cazuri lipsa somnului poate chiar să declanșeze sau să intensifice crizele specifice bolii. Dr. Mihaela Sgîr, medic specialist neurolog la Centrul Medical Prima Clinic, menționează care sunt cele mai importante afecțiuni:
- Boala Parkinson – Insomnia este frecventă în tabloul clinic al pacienților. Lipsa somnului nu influențează direct evoluția bolii, dar reduce semnificativ calitatea vieții.
- Epilepsia – Lipsa somnului poate fi un factor declanșator al crizelor, crescând frecvența și scăzând intervalele de pauză între ele. De asemenea, agravează simptomele postconvulsive, prelungind tulburările de memorie și durerile de cap.
- Nevralgiile – Durerile sunt greu de controlat, iar lipsa somnului poate intensifica percepția durerii din cauza creșterii agitației, stresului și nervozității, chiar dacă nu determină o creștere reală a durerii.
Când trebuie să apelezi la ajutorul neurologului?
Tulburările de somn pot fi inițial trecute cu vederea, mai ales când apar în perioade stresante sau după schimbări în stilul de viață. Totuși, atunci când insomnia persistă mai mult timp și afectează calitatea vieții, este important să apelezi la un medic pentru un consult de specialitate. Nu toate problemele de somn sunt temporare sau legate strict de vremea de afară. Uneori, acestea pot ascunde afecțiuni neurologice sau tulburări emoționale ce trebuie investigate în detaliu pentru a preveni complicațiile.
„Pacientul trebuie să consulte un neurolog în cazul în care tulburările de somn persistă mai mult de două săptămâni, fără să fie influențate de medicamente sau alte cauze evidente. În această situație, este necesară investigarea cauzei. Problema poate avea și o origine emoțională sau psihiatrică. Prin urmare, poate fi nevoie de un consult interdisciplinar neuropsihiatric pentru a stabili sursa exactă a tulburărilor. Mulți pacienți se prezintă la medic din cauza stresului și agitației zilnice, sesizând o oboseală neobișnuită și dificultăți de odihnă. Deși își doresc și au nevoie de somn, nu reușesc să îl obțină, ceea ce le creează o stare de frustrare. În unele cazuri, această situație poate declanșa un sindrom anxios care se manifestă prin amorțeli sau furnicături în diferite zone ale corpului, agravarea durerilor de cap, amețeli sau senzații de instabilitate”, spune medicul.
Ce măsuri să iei pentru a avea un somn mai bun vara
Somnul nu este doar o pauză fizică, ci un proces activ de refacere pentru creier și întregul organism. Când acest proces este dereglat, încep să apară simptome precum iritabilitate, scăderea capacității de concentrare, dureri de cap sau agravarea unor afecțiuni preexistente. Pentru a preveni oboseala și efectele pe termen lung ale lipsei de somn, este esențial să înțelegi ce anume influențează odihna în această perioadă. Doar așa poți aduce corpul înapoi în echilibru și te poți bucura de vară fără ca sănătatea ta să aibă de suferit. Dr. Mihaela Sgîr, medic specialist neurolog la Centrul Medical Prima Clinic, precizează ce măsuri trebuie să iei vara pentru a avea un somn cât mai bun:
- Asigură un confort ambiental: Este important să menții în camera de dormit o temperatură plăcută, asigurând o ventilație corespunzătoare a camerei și un nivel optim de umiditate.
- Poartă haine lejere din bumbac: Acestea permit pielii să respire și ajută la reglarea naturală a temperaturii corporale pe timpul nopții, facilitând un somn odihnitor.
- Evită utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare: Cu cel puțin două ore înainte de somn, ecranele trebuie evitate. Lumina albastră perturbă secreția melatoninei și îngreunează adormirea.
- Adoptă o rutină stabilă a orei de culcare: Creierul se adaptează mai bine și se pregătește pentru somn dacă ora de culcare este constantă. Ideal este să adormi înainte de ora 23:00, pentru a beneficia de toate etapele esențiale ale somnului profund.
- Nu înlocui somnul de noapte cu cel din timpul zilei: Somnul nocturn este esențial pentru refacerea creierului și a organismului și nu poate fi compensat integral prin somn diurn.
Alimentația dinainte de somn este foarte importantă
Somnul odihnitor începe cu alegeri corecte încă din timpul zilei. Inclusiv ceea ce mănânci sau bei seara, înainte de culcare, joacă un rol esențial în calitatea odihnei. Mulți oameni subestimează legătura dintre digestie și somn, însă corpul nu poate funcționa eficient pe două planuri în același timp: să se refacă și să digere alimente grele. Organismul are nevoie de liniște și echilibru în orele de dinaintea somnului. Dacă stomacul este suprasolicitat seara, creierul rămâne în stare de alertă. Prin urmare, somnul este fragmentat și superficial. Din acest motiv, alegerile alimentare pot face diferența între un somn profund și o noapte agitată.
„Nu este recomandat să mâncăm înainte de culcare, deoarece acest lucru îngreunează digestia. În timpul somnului, procesele digestive sunt încetinite. Dacă forțăm tubul digestiv să lucreze în această perioadă, calitatea somnului va fi afectată. De aceea, este indicat să evităm nu doar mesele târzii, ci și băuturile acidulate sau cele care conțin cacao și cafeină. Acestea nu ar trebui consumate după orele 17:00–18:00. Totodată, alimentele grase, dulci sau cu un aport caloric ridicat trebuie evitate seara. Acestea stimulează excesiv metabolismul și pot perturba somnul”, declară medicul.
Somniferele sunt o opțiune sigură?
Când nopțile devin tot mai agitate, iar somnul pare imposibil de obținut, mulți oameni iau în calcul varianta pastilelor pentru somn. Fie că este vorba despre suplimente naturale sau despre medicamente prescrise, tentația de a găsi o soluție rapidă este mare, mai ales când oboseala îți afectează activitatea din timpul zilei.
Totuși, administrarea somniferelor nu este lipsită de riscuri. Deși pot părea o soluție simplă, aceste substanțe pot avea efecte secundare greu de manageriat dacă sunt folosite pe termen lung. De aceea, este important ca orice tratament pentru insomnie să fie ales cu grijă, în funcție de cauză și sub îndrumarea unui medic. Pentru unii pacienți, remediile naturale pot fi suficiente. Pentru alții, e nevoie de soluții mai complexe. Întotdeauna trebuie să existe o strategie care vizează nu doar inducerea somnului, ci și calitatea și stabilitatea lui pe termen lung.
„Pe termen scurt, somniferele pot fi utile, mai ales atunci când lipsa somnului afectează activitățile de peste zi. În astfel de cazuri, este recomandat să începem cu produse pe bază de extracte naturale. De exemplu, cele cu valeriană sau melatonină. Melatonina este un hormon natural sintetizat de organism înainte de somn, în mod fiziologic. Aceste produse pot fi folosite temporar. Dacă insomnia persistă și disconfortul devine din ce în ce mai mare, se poate lua în considerare și un tratament medicamentos. Totuși, este important de știut că somniferele clasice nu sunt recomandate pe termen lung, deoarece pot duce la dependență. În timp, organismul nu va mai reuși să adoarmă în mod natural și va ajunge să depindă de o pastilă administrată în fiecare seară”, conchide medicul.
