Pleci în vacanță cu copilul și vrei să știi cum să-l protejezi? Diareea de vacanță, numită și gastroenterita de sezon, este o problemă des întâlnită la copii în perioada verii, mai ales în locuri unde apa și mâncarea pot fi contaminate. Această afecțiune provoacă scaune moi și apoase și poate duce la deshidratare dacă nu este tratată la timp. Ce este diareea de vacanță? De ce apare? Cum recunoști semnele de alarmă? Când trebuie să mergi la medic? Care sunt soluțiile de tratament? Află răspunsurile de la dr. Dalia Dop, medic primar pediatru și medic specialist gastroenterolog pediatru la DR.KID.
Media10: Ce este diareea călătorului și de ce apare mai frecvent în timpul vacanțelor?
Dr. Dalia Dop: Diareea de sezon, cunoscută și sub denumirea de diareea călătorului, apare în urma consumului de apă sau alimente contaminate. Aceasta poate afecta toate categoriile de persoane, inclusiv copiii, care călătoresc în zone endemice precum: Africa, Orientul Mijlociu sau Asia. În aceste regiuni predomină anumiți germeni și agenți patogeni care pot provoca apariția diareei.
De ce apare gastroenterita de sezon? Bacterii, virusuri și pariziți implicați
Media10: Care sunt germenii implicați în dezvoltarea gastroenteritei de sezon la copii?
Dr. Dalia Dop: Dacă vorbim despre germeni, în primul rând ne referim la bacterii, pentru că acestea sunt foarte agresive. Cel mai frecvent implicată este Escherichia coli enterotoxigenă. Aceasta determină o formă de diaree destul de severă la copii, mai ales în rândul celor care călătoresc în Asia. De asemenea, sunt incriminați și Shigella sau Campylobacter. Nu în ultimul rând, trebuie să menționăm și Vibrio cholerae, precum și Aeromonas, Plesiomonas. Dacă ne referim la virusuri, cele mai frecvente sunt rotavirusul – cel mai întâlnit la copii – norovirusul și adenovirusurile enterice. Dintre paraziți, cel mai frecvent este Giardia lamblia. La persoanele imunocompromise, cu deficite imune, poate apărea Cryptosporidium parvum. Un alt agent patogen, mai rar întâlnit, dar suspectat în anumite zone endemice, este Entamoeba histolytica, care poate provoca o diaree severă, cu sânge.
Media10: Cum se transmite și cât de contagioasă este boala?
Dr. Dalia Dop: Boala este foarte contagioasă, deoarece transmiterea are loc pe cale fecal-orală, adică prin mâini murdare. De exemplu, ne putem infecta dacă ne așezăm la masă fără să ne spălăm pe mâini, mai ales copiii care pun mâinile peste tot. De asemenea, apa contaminată reprezintă un risc major, inclusiv apa de la robinet. Alimentele nepasteurizate sau neprocesate termic sunt, de asemenea, o sursă importantă de infectare. În anumite zone, inclusiv în Asia, se consumă crustacee crude sau alte alimente crude, ceea ce crește riscul de infectare. De aceea, este foarte important să fim atenți la ce bem și ce mâncăm și să respectăm regulile de igienă.
Semne de alarmă: la ce trebuie să fii atent?
Media10: La ce simptome trebuie să fie atenți părinții pentru a recunoaște gastroenterita de sezon din timp?
Dr. Dalia Dop: De obicei, debutul este brusc, iar apariția diareei este însoțită de mai multe simptome, printre care: greață, vărsături, febră, dureri abdominale și uneori tenesme (crampe abdominale). Scaunele sunt, în general, apoase și numeroase, ajungând la 10-14 pe zi. Cel mai important este faptul că, dacă diareea persistă mult timp sau dacă vorbim despre un copil mic, pot apărea semne de deshidratare. Acestea trebuie să atragă atenția părinților, deoarece pot duce la complicații grave. Semnele deshidratării variază, începând de la forme ușoare — setea accentuată, limbă uscată, scăderea cantității de urină (oligurie) — și pot ajunge la stări mai grave, precum somnolență sau chiar convulsii. În cazul unei deshidratări medii, părinții trebuie să solicite ajutor medical de specialitate cât mai curând posibil.
Media10: Dacă copilul prezintă o formă ușoară, cum pot acționa părinții de acasă? Care sunt primele măsuri pe care trebuie să le ia?
Dr. Dalia Dop: Cel mai important lucru este să hidratăm copilul cu apă sau soluții de rehidratare orală. Dacă apar vărsături, acest lucru complică situația, deoarece rehidratarea pe cale orală devine dificilă. În cazul unei forme ușoare sau la un copil mai mare, putem aștepta o oră-două fără să îi administrăm nimic pe gură, nici măcar apă, chiar dacă copilul cere. După această pauză, putem începe rehidratarea treptat, cu puțină apă, ceai sau soluții de rehidratare administrate câte o linguriță la 10-15 minute. Dacă copilul nu tolerează lichidele, este necesar să solicităm ajutor medical. Pe lângă hidratare, părintele trebuie să aibă în trusa medicală un probiotic, un antispastic pentru calmarea durerii și un antipiretic pentru febră.
„Asocierea diareei cu vărsăturile și aportul electrolitic insuficient cresc riscul de deshidratare rapidă”
Media10: Cât de repede pot evolua lucrurile dacă nu sunt luate măsuri la timp? De la forme ușoare se poate ajunge la forme severe?
Dr. Dalia Dop: În cazul sugarilor, evoluția poate fi foarte rapidă, chiar în câteva ore. Contează foarte mult numărul scaunelor. Dacă copilul face două scaune în 24 de ore, chiar dacă sunt apoase, nu reprezintă o problemă gravă. În schimb, dacă are 20 de scaune în aceeași perioadă, pierderile de lichide și electroliți sunt mult mai mari. Dacă se adaugă și vărsături, pierderile se dublează. Astfel, asocierea diareei cu vărsăturile și aportul electrolitic insuficient cresc riscul de deshidratare rapidă. De asemenea, vârsta și greutatea copilului sunt factori importanți. Cu cât copilul este mai mic, cu atât se deshidratează mai repede, iar pierderile devin mai grave în raport cu greutatea sa.
Media10: Cum se stabilește diagnosticul corect? Ce teste sunt necesare?
Dr. Dalia Dop: În primul rând, se face o anamneză detaliată pentru a înțelege situația pacientului. De multe ori, părinții vin din vacanță și abia atunci apar simptomele. Prin urmare, este esențial să știm dacă au venit dintr-o zonă endemică. În al doilea rând, se realizează un examen clinic în care evaluăm starea copilului, eventualele complicații apărute, durata simptomatologiei și gradul deshidratării. De asemenea, investigațiile se stabilesc în funcție de gravitatea deshidratării. În formele ușoare, se pot face analize din scaun, cum ar fi: coprocitograma, examenul coproparazitar, coprocultura extinsă și teste pentru identificarea agenților virali. În cazurile de deshidratare severă, sunt necesare și analize de sânge, în care urmărim echilibrul acido-bazic, ionograma pentru a evalua pierderile și modalitatea de refacere a volumului vascular, precum și alte teste specifice. Pentru identificarea unor anumiți germeni pot fi necesare teste speciale, cum ar fi imunoelectroforeza sau determinarea antigenilor specifici în scaun sau sânge.
Cum se tratează diareea călătorului?
Media10: Care sunt soluțiile de tratament pentru gastroenterita de sezon la copii? Când poate fi nevoie de administarea unui antibiotic?
Dr. Dalia Dop: În cazul unei infecții virale, tratamentul este în general simptomatic și constă în hidratare corespunzătoare, menținerea unei alimentații adecvate și administrarea medicamentelor pentru febră sau dureri. Antibioticele nu sunt indicate pentru infecțiile virale, deoarece nu au efect asupra virusurilor și pot crește riscul de efecte adverse sau rezistență bacteriană. Dacă infecția este bacteriană, diagnosticul se stabilește pe baza anamnezei, examenului clinic și a rezultatelor testelor paraclinice, care identifică agentul patogen responsabil. În acest caz, se prescrie tratamentul antibiotic specific germenului depistat, pentru a combate eficient infecția. În situația în care gastroenterita este cauzată de paraziți, se instituie tratamentul antiparazitar adecvat, care este specific fiecărui agent patogen.
Media10: După începerea unui tratament, cât de repede se văd îmbunătățiri în starea copilului?
Dr. Dalia Dop: Răspunsul terapeutic depinde de foarte mulți factori. În primul rând, contează tipul germenului implicat, dacă este vorba despre o infecție virală sau bacteriană. De asemenea, este foarte importantă starea generală a copilului. La un copil mic, cu simptome agresive, recuperarea poate dura mai multe zile. În schimb, la un copil mai mare, cu o formă ușoară de boală — câteva scaune diareice, fără deshidratare severă și fără alte probleme medicale precum anemie sau deficit imun — evoluția este mai rapidă și recuperarea se produce într-un timp mai scurt. În cazul copiilor care au afecțiuni inflamatorii digestive sau care urmează tratamente cu antiacide, gastroenterocolitele pot evolua mai agresiv. Prin urmare, recuperarea poate fi mai îndelungată. Astfel, evoluția depinde în mare măsură de starea generală, vârsta și greutatea copilului, dar și de natura germenului care a cauzat boala.
Ce alimente ajută la refacerea digestiei?
Media10: Ce poate mânca copilul în perioada de recuperare și cât timp trebuie să țină regim?
Dr. Dalia Dop: În perioada de recuperare, alimentația trebuie să fie ușor digerabilă și blândă pentru sistemul digestiv. Ca alimente recomandate în primele zile putem opta pentru: pâine prăjită, covrigei, sticksuri, biscuiți simpli, apă plată și ceai de mentă. De asemenea, sunt potrivite supele clare de legume (morcov, păstârnac, pătrunjel, țelină), orez fiert sau mucilagiu de orez, banane, măr copt, telemea de vacă, paste cu urdă și brânză calcică. După două-trei zile, în funcție de starea copilului, se pot introduce treptat alimente mai consistente, precum piept de pui fiert sau la grătar, ou fiert tare și alte tipuri de paste.
Regimul alimentar nu trebuie să dureze doar două-trei zile. În mod ideal, trebuie menținut cel puțin două zile după normalizarea scaunului. Acest lucru este important pentru că, uneori, chiar dacă pare că cel mic are un scaun normal, pot apărea din nou câteva scaune moi. Asta înseamnă că digestia nu s-a refăcut complet și regimul trebuie continuat.
Ce NU trebuie să îi dai copilului
Media10: Care sunt alimentele ce trebuie evitate în perioada recuperării copilului?
Dr. Dalia Dop: În perioada de recuperare după gastroenterita de sezon, este foarte important să evităm anumite alimente care pot irita sistemul digestiv al copilului sau pot agrava simptomele. Astfel, trebuie evitate:
- Fructele crude, deoarece pot fi greu de digerat și pot conține bacterii sau pesticide ce pot irita intestinele.
- Lactatele, în special dacă există o intoleranță temporară la lactoză, frecventă după diaree. Produsele lactate pot agrava diareea și disconfortul abdominal.
- Mâncarea fast-food și street food, care sunt adesea bogate în grăsimi, sare și aditivi, greu de digerat și pot inflama mucoasa intestinală.
- Sucurile carbogazoase și cele cu zahăr adăugat, care pot irita stomacul și intestinul și pot contribui la deshidratare.
- Alimentele prăjite, care sunt greu digerabile și pot agrava disconfortul digestiv.
- Legumele crude, care pot provoca balonare și pot fi dificil de digerat în această perioadă.
Măsuri de prevenție
Media10: Ce măsuri trebuie să ia părinții în perioada concediilor pentru a preveni apariția gastroenteritei de sezon la copii?
Dr. Dalia Dop: Părinții ar trebui să se informeze bine înainte de a pleca în vacanță despre tipul de alimentație specific zonei respective. În anumite regiuni tropicale este necesară vaccinarea specifică pentru a preveni bolile endemice. Vaccinarea trebuie făcută cu câteva săptămâni înainte de călătorie. De asemenea, este important să știe dacă zona este endemică pentru anumite boli și să evite consumul apei de la robinet. În astfel de zone, trebuie folosită exclusiv apă îmbuteliată inclusiv pentru periajul dinților, iar în timpul dușului trebuie evitat să se țină gura deschisă.
O trusă minimă de călătorie ar trebui să includă probiotice, săruri de rehidratare, antipiretice, antiacide și antispastice. În cazul în care nu s-a făcut vaccinul, este bine să avem la noi un antibiotic specific recomandat de medic. Igiena trebuie să fie o prioritate: spălatul regulat pe mâini, atenția la alimentele consumate, evitarea contactului cu apă contaminată (de exemplu în locuri de scăldat nesigure). Chiar și alimentele gătite termic, dacă sunt lăsate la temperaturi ridicate pentru o perioadă îndelungată, se pot altera și devin nesigure pentru consum.
