Ai observat că vara tensiunea ta arterială o ia razna? Ba e prea mare, ba scade brusc? Oscilațiile de tensiune sunt o problemă frecventă în sezonul cald, mai ales la persoanele care au deja un diagnostic de hipertensiune, dar nu numai. Temperaturile ridicate, deshidratarea sau chiar statul prea mult în soare pot influența valorile tensiunii arteriale. Uneori, te poți simți amețit, obosit, cu dureri de cap sau chiar cu senzație de leșin, iar alteori poți avea palpitații și senzație de agitație. În astfel de situații, trebuie să știi ce măsuri să iei de acasă, până să ajungi la medic. Dr. Alina Giucă, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, îți oferă informații utile cu privire la acest subiect.
Ce înseamnă, mai exact, tensiune oscilantă?
Tensiunea oscilantă este atunci când valorile tensiunii arteriale fluctuează semnificativ în decursul aceleiași zile. De exemplu, dimineața ai o valoare normală, dar după-amiaza, după expunere la căldură sau efort, aceasta scade sau crește brusc. Această instabilitate poate fi periculoasă, mai ales la vârstnici sau la cei cu boli cardiovasculare.
O întrebare frecventă în rândul pacienților este: „De ce se modifică tensiunea vara?” Ei bine, temperaturile ridicate determină vasele de sânge să se dilate. Acest lucru duce la scăderea tensiunii arteriale. Dacă organismul nu este suficient hidratat, sângele devine mai „gros” și circulă mai greu. Prin urmare, inima este forțată să pompeze mai intens. Asta poate duce la creșteri bruște de tensiune. În plus, trecerile rapide de la cald la rece (aer condiționat, dușuri reci) pot accentua aceste oscilații. Din această cauză, mulți pacienți hipertensivi ajung vara la medic pentru ajustarea tratamentului. Valorile „obișnuite” nu mai sunt aceleași acum. Chiar și cei care nu au fost diagnosticați cu probleme de tensiune pot experimenta, pentru prima dată, oscilații tensionale în timpul verii.
„Hipertensiunea arterială oscilantă nu este un termen strict medical, dar descrie o realitate frecvent întâlnită. Există persoane la care, din diverse cauze, tensiunea arterială crește intermitent peste valorile normale. Din păcate, aceste episoade de creștere nu sunt lipsite de riscuri. În unele cazuri, este vorba despre pacienți foarte emotivi. Aici apare ceea ce numim <<hipertensiunea de halat alb>>. Totuși, studiile de specialitate au arătat că și aceste episoade aparent izolate de hipertensiune se asociază, pe termen lung, cu un risc mai mare de mortalitate, comparativ cu pacienții care nu prezintă astfel de reacții. Prin urmare, nu trebuie ignorate”, spune medicul.
Cum recunoști tensiunea oscilantă?
Foarte mulți oameni nu știu că valorile tensiunii pot fluctua semnificativ fără să fie tot timpul sesizate imediat. Uneori, modificările sunt silențioase. Alteori, vin însoțite de simptome care par „banale”. Modificările tensiunii arteriale – fie că este vorba despre creșteri sau scăderi bruște – afectează întreg organismul. Când tensiunea este prea mare, inima și vasele de sânge sunt puse sub presiune. În schimb, când este prea mică, organele nu mai primesc suficient oxigen. În ambele situații, corpul încearcă să-ți transmită semnale de avertizare.
Este important să recunoști din timp aceste semnale, mai ales dacă știi că ai avut în trecut episoade de hipertensiune sau ai factori de risc (precum stres, sedentarism, alimentație nesănătoasă sau moștenire genetică). Dr. Alina Giucă, medic primar cardiolog la SCJU Craiova, precizează care sunt cele mai frecvente simptome ale oscilațiilor valorilor tensiunii arteriale:
- durerile de cap
- amețelile
- zgomotele în urechi
- tulburările de vedere
- oboseala excesivă
- dificultățile de respirație
Ce poți face de acasă? Verifică-ți tensiunea
Nu trebuie să aștepți până ajungi la medic pentru a afla dacă valorile tale sunt normale sau nu. Tensiunea se poate măsura simplu, rapid și sigur chiar din confortul locuinței. Monitorizarea regulată a tensiunii este o măsură de prevenție extrem de importantă, mai ales în sezonul cald, când valorile pot fluctua. Uneori, simptomele pe care le ai pot fi cauzate de oboseală, stres sau căldură. În realitate, pot ascunde modificări tensionale care trebuie luate în serios.
„Este esențial ca fiecare persoană să aibă un tensiometru acasă și să își măsoare regulat tensiunea arterială. Dacă nu are această posibilitate, este important să se prezinte la medicul de familie pentru o evaluare. Simptomele pot fi cauzate de o creștere a tensiunii, dar nu întotdeauna. De aceea, este important să se stabilească o legătură clară între simptome și valorile tensionale. Odată ce o persoană constată că are episoade de tensiune crescută, este recomandat să devină mai atentă și mai responsabilă”, afirmă medicul.
De asemenea, nu orice tensiometru îți oferă rezultate corecte. Dacă vrei să te asiguri că faci lucrurile bine, este esențial să alegi un aparat de calitate, avizat și testat clinic. Un tensiometru bun poate face diferența între o simplă amețeală cauzată de căldură și un episod serios de hipertensiune. De aceea, nu este suficient doar să ai un aparat acasă, ci să ai unul potrivit, care să îți ofere informații reale și utile despre sănătatea ta.
„Este de preferat un aparat electronic cu manșetă de braț, dintre cele avizate de Ministerul Sănătății. Tensiometrele de încheietură nu sunt recomandate, deoarece oferă frecvent valori inexacte și nu sunt omologate pentru uz medical precis”, completează dr. Alina Giucă, medic primar cardiolog.
Cât de des trebuie măsurată tensiunea?
Măsurarea tensiunii arteriale nu trebuie făcută la întâmplare. Ca să obții rezultate utile și relevante, este important să alegi momentele potrivite din zi și să păstrezi o anumită rutină. De exemplu, tensiunea poate varia semnificativ în funcție de ora la care o măsori, dacă ai mâncat, dacă ai băut cafea sau dacă ai fost activ fizic. De aceea, nu este suficient doar să o măsori, ci să o faci în condiții optime.
Ideal este să îți măsori tensiunea în repaus, în același interval orar, și să notezi valorile. Așa poți observa dacă apar modificări de la o zi la alta și poți oferi medicului informații valoroase atunci când mergi la control. Măsurătorile izolate, făcute în grabă sau doar atunci când apar simptome, nu reflectă întotdeauna realitatea și pot duce la interpretări greșite. Monitorizarea regulată a tensiunii te ajută să cunoști ce este normal pentru tine. Valorile considerate „normale” pot varia ușor de la o persoană la alta. Când știi care este tensiunea ta obișnuită, vei putea identifica mai ușor o abatere semnificativă și vei ști când este momentul să ceri ajutor medical.
„Până să ajungi la medic, tensiunea se poate măsura de două-trei ori pe zi, mai ales dacă valorile sunt instabile. După stabilizare, frecvența poate scădea la două ori pe săptămână sau chiar o dată pe săptămână. Este important de menționat că măsurarea excesivă poate deveni contraproductivă, în special la persoanele emotive. Există pacienți atât de anxioși încât simplul fapt că își pun tensiometrul pe braț le determină o creștere a tensiunii. Dacă își măsoară tensiunea de trei-patru ori în zece minute, vor obține valori diferite, ceea ce le poate amplifica anxietatea”, precizează medicul.
Hidratarea optimă te poate ajuta să ții tensiunea sub control vara
Hidratarea joacă un rol esențial în menținerea tensiunii arteriale în limite normale, mai ales vara, când pierderile de apă și săruri prin transpirație sunt mult mai mari. Organismul are nevoie de un aport constant de lichide pentru a susține o bună circulație a sângelui și pentru a preveni atât scăderea bruscă a tensiunii (hipotensiune), cât și creșterile neașteptate cauzate de deshidratare și îngroșarea sângelui.
„Este foarte important ca fiecare persoană să consume o cantitate suficientă de lichide, care să fie adaptată în mod individual, în funcție de greutatea corporală și de condițiile de mediu. De exemplu, o persoană cu greutatea de 110 kilograme are nevoie de mai multă apă, deoarece organismul său pierde mai multe lichide prin transpirație și are un metabolism mai activ. Pentru o astfel de persoană, doi litri de lichide pe zi pot fi insuficienți, mai ales în sezonul cald, când temperaturile ridicate cresc și mai mult necesarul de hidratare. De aceea, recomand ca fiecare să fie atent la semnalele corpului și să ajusteze aportul de lichide pentru a preveni deshidratarea, care poate influența negativ tensiunea arterială”, declară dr. Alina Giucă, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Deshidratarea – un pericol pentru pacienții cu afecțiuni cardiovasculare
Deshidratarea, adică pierderea excesivă de lichide din organism, poate avea efecte serioase, mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare. Vara, când temperaturile sunt ridicate și transpirația este abundentă, riscul de deshidratare crește, iar consecințele pot fi periculoase. Pentru pacienții cu hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă sau alte boli ale inimii, echilibrul hidric este vital. Lipsa unui aport corespunzător de apă poate duce la scăderea volumului sanguin. Prin urmare, inima este nevoită să lucreze mai intens pentru a asigura oxigenarea și nutriția organelor. Acest efort suplimentar poate agrava simptomele și poate declanșa complicații severe.
Mai mult, deshidratarea poate provoca fluctuații mari ale tensiunii arteriale – de la valori prea scăzute, care induc amețeli și risc de leșin, până la creșteri bruște care pun în pericol sănătatea cardiovasculară. Este important să înțelegi că senzația de sete nu este întotdeauna un semnal suficient. Hidratarea regulată este cea mai bună strategie de prevenție pentru a proteja inima și vasele de sânge.
Sarea în exces trebuie evitată
Pentru persoanele cu valori tensionale care variază mult în timpul verii, reducerea sarii devine un pas esențial pentru a menține tensiunea cât mai constantă și pentru a preveni episoadele periculoase. Controlul atent al sării în alimentație ajută corpul să-și regleze mai bine nivelul fluidelor și să evite creșterile bruște sau scăderile neașteptate ale tensiunii. Restricția de sare nu este doar o recomandare generală, ci o măsură importantă pentru cei cu tensiune oscilantă, care vor să își protejeze sănătatea și să se simtă bine în zilele călduroase.
„Este foarte important să reducem aportul de sare din alimentație. Majoritatea alimentelor procesate pe care le consumăm conțin deja cantități semnificative de sare. Astfel, nu este nevoie să mai adăugăm sare suplimentară în timpul gătitului sau la masă. Un consum excesiv de sare poate avea efecte negative asupra sănătății, în special asupra rinichilor. Ei sunt responsabi cu filtrarea sângelui și eliminarea excesului de sare și apă din organism. Atunci când rinichii sunt suprasolicitați din cauza cantităților mari de sare, funcția lor poate fi afectată, ceea ce duce la reținerea de apă și creșterea tensiunii arteriale. Astfel, excesul de sare contribuie direct la agravarea hipertensiunii arteriale, o afecțiune care crește riscul apariției unor boli cardiovasculare grave” concluzionează medicul.
