Mă dor oasele și mușchii după chimioterapie. Ce e de făcut?

Pîrlogea Claudia
16 Min Read

Simți că te dor „toate oasele” după chimioterapie? Nu știi de ce apare această durere sau dacă va trece vreodată? Te întrebi ce poți face pentru a te simți mai bine? Mulți pacienți oncologici se confruntă cu aceste probleme, care le pot afecta somnul, mobilitatea și starea generală. Durerea nu trebuie acceptată ca „normală” pentru că există soluții reale pentru a o ține sub control. Cum trebuie abordat pacientul oncologic? În ce constă planul de recuperare? Când observi o ameliorare a simptomelor? Află răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Gabriela Loredana Nefiru, medic specialist medicină fizică și reabilitare la NovaClinic.

Chimioterapia este un tratament necesar pentru multe persoane diagnosticate cu cancer, însă vine adesea cu efecte secundare care pot fi greu de gestionat. Chiar dacă analizele de sânge ies bine, unii pacienți simt o stare generală de rău: sunt mereu obosiți, nu se mai pot odihni cum trebuie, au dureri musculare sau articulare și se mișcă mai greu. Toate aceste lucruri pot afecta rutina de zi cu zi și pot crea îngrijorare. Nu toți pacienții reacționează la fel – unii trec prin tratament fără probleme majore, alții se confruntă cu simptome neplăcute. Totuși, aceste manifestări sunt suficient de frecvente încât să ridice întrebări și temeri înainte de începerea chimioterapiei.

Durerile osoase și musculare (artralgii și mialgii) sunt frecvent întâlnite după chimioterapie. Se estimează că între 30 și 50% dintre pacienții oncologici pot experimenta astfel de dureri în timpul sau după administrarea tratamentului. În unele cazuri, disconfortul poate persista săptămâni sau chiar luni după finalizarea chimioterapiei”, spune medicul.

De ce apar durerile de oase și mușchi după chimioterapie?

Dacă ai terminat chimioterapia și te confrunți cu dureri, probabil că în capul tău sunt tot felul de întrebări: Dacă mă dor spatele și picioarele înseamnă că boala a revenit?” „De ce apare durerea abia după ce am terminat tratamentul?” „Este de la chimioterapie sau poate fi altceva?” „Alți pacienți au aceleași simptome sau doar eu reacționez așa?” Acestea sunt doar câteva dintre îngrijorările pacienților și sunt normale.

Când treci printr-o perioadă atât de dificilă, cu diagnostice, cu vizite la tot felul de medici, numeroase tratamente și chiar operații, orice simptom te îngrijorează și te face să te gândești că sigur ai greșit cu ceva sau că ceva nu este în regulă cu tine. În realitate, cauzele durerilor după chimioterapie sunt numeroase și, de cele mai multe ori, nu au legătură cu recidiva cancerului. Dr. Gabriela Loredana Nefiru, medic specialist medicină fizică și reabilitare la NovaClinic, explică care sunt principalii factori ce pot cauza disconfort după chimioterapie:

  • Citostaticele în sine – Anumite medicamente chimioterapice precum: taxanii (paclitaxel, docetaxel) sau platina (cisplatin, oxaliplatin), inhibitori ai aromatazei (letrozol, anastrozol) pot afecta nervii periferici și țesuturile moi.
  • Stimulatoarele măduvei osoase (G-CSF) – Medicamente precum filgrastim sau pegfilgrastim, utilizate pentru a preveni scăderea globulelor albe, pot provoca dureri osoase intense (în special în zona bazinului, sternului și coloanei lombare) prin stimularea activității măduvei osoase.
  • Inactivitatea fizică și imobilizarea – Pe durata tratamentului, mulți pacienți devin mai sedentari. Acest lucru duce la pierderea masei musculare, rigiditate articulară și dezechilibre posturale.
  • Inflamația și răspunsul imun sistemic – Chimioterapia poate declanșa o reacție inflamatorie în întregul organism. Acest lucru contribuie la apariția unor dureri difuze, asemănătoare cu cele din infecțiile virale.
  • Tulburările metabolice – Deficiențele de vitamine (în special vitaminele B12 și D), dezechilibrele electrolitice (potasiu, calciu) sau disfuncțiile hormonale pot amplifica sensibilitatea și durerea la nivel muscular și osos.

Cum se simte durerea după chimioterapie?

După chimioterapie, mulți pacienți au o durere greu de descris în cuvinte, dar care le afectează într-o mare măsură starea generală. Este o durere care poate varia de la o zi la alta – uneori e suportabilă, alteori devine deranjantă sau chiar intensă. Poate să apară brusc sau să se instaleze treptat. Unele persoane simt disconfort în tot corpul, altele doar în anumite zone. Este o experiență diferită pentru fiecare, dar comună multor pacienți care trec prin tratamente oncologice. Dr. Gabriela Loredana Nefiru, medic specialist medicină fizică și reabilitare, explică cum descriu durerea pacienții care ajung la ea:

Durere difuză: „Mă dor toate oasele și mușchii, ca la o gripă puternică”

Înțepături sau arsuri: „Simt ca niște ace sau arsuri în picioare și mâini”

Durere surdă și constantă: „E o durere care nu trece, ca o apăsare în oase”

Durere accentuată la mișcare: „Mă doare mai tare când urc scările sau stau prea mult în picioare”

Dureri răspândite în tot corpul sau localizate: „Uneori mă doare tot corpul, alteori doar spatele sau genunchii”

De ce e important să existe o colaborare între medicul oncolog și medicul de recuperare

Când ești diagnosticat cu un anumit tip de cancer, totul se concentrează pe tratament: chimioterapie, radioterapie, intervenții chirurgicale. Dar ce urmează după? Mulți pacienți nu știu că tratamentul nu înseamnă finalul drumului, ci începutul unei etape în care trebuie să înveți din nou cum să îți refaci echilibrul fizic și psihic. Mai exact, pacientul are nevoie să își poată relua viața ca „un om normal”, iar aici intervine rolul medicului de recuperare.

Oncologul tratează boala, medicul de recuperare te ajută să-ți recapeți viața

Tratamentele oncologice pot afecta întregul organism, nu doar tumora. Musculatura slăbește, articulațiile devin rigide, iar oboseala nu dispare imediat. Medicul de recuperare intră în acest tablou cu un plan personalizat de exerciții și terapii. De aceea, colaborarea între cei doi medici presupune o abordare completă: nu doar să scapi de cancer, ci și să poți urca scările din nou, să dormi fără durere, să mergi la plimbare cu familia, să revii la muncă. Cu alte cuvinte, să ai din nou control asupra propriei vieți.

Colaborarea dintre medicul oncolog și medicul de recuperare este esențială pentru a oferi pacientului oncologic o îngrijire completă, sigură și personalizată”, spune dr. Gabriela Loredana Nefiru, medic specialist medicină fizică și reabilitare la NovaClinic.

Oncologul este cel care:

  • stabilește diagnosticul și tratamentul de bază al cancerului
  • monitorizează efectele secundare și riscul de recidivă
  • decide când pacientul este stabil pentru reabilitare

Medicul de recuperare intervine atunci când:

  • durerea, oboseala, slăbiciunea musculară sau mobilitatea redusă afectează calitatea vieții
  • pentru a reduce efectele adverse ale tratamentului (chimioterapie, radioterapie, intervenții chirurgicale)
  • pentru a ajuta pacientul să-și recapete autonomia în siguranță

De ce este importantă această echipă?

Pentru că:

  • fiecare pacient oncologic este diferit – are nevoi fizice, emoționale și funcționale unice
  • tratamentele oncologice pot fi intense, iar reabilitarea trebuie adaptată cu grijă
  • uneori, simptomele nu sunt semn de recidivă, dar trebuie investigate corect și cu prudență

Această colaborare este importantă nu doar în perioada de după tratament, ci chiar și în timpul ei. Unele simptome care apar pot fi efectele tratamentului, ale stilului de viață sau ale imobilizării. Medicul de recuperare are pregătirea necesară pentru a diferenția aceste situații și a propune soluții eficiente, fără a interfera cu tratamentul oncologic.

Ca medic de recuperare, nu înlocuiesc oncologul, ci colaborez strâns cu el, pentru ca pacientul să beneficieze de cele mai bune decizii, în siguranță. Recuperarea fizică face parte din vindecare, dar trebuie integrată într-un plan medical complet și coordonat”, adaugă medicul.

Înainte să începi recuperarea, trebuie să faci câteva investigații

Medicul de recuperare, înainte de a concepe planul de tratament, trebuie să facă o evaluare detaliată, unde analizează atent starea generală a pacientului: ce funcții sunt afectate, cât de mult s-a modificat forța musculară, mobilitatea, echilibrul sau nivelul de energie. În unele cazuri, medicul de recuperare poate solicita investigații suplimentare pentru a înțelege exact ce are nevoie pacientul și cum poate fi ajutat în siguranță.

Durerea nu este ignorată și nu este considerată „normală” doar pentru că ai trecut prin chimioterapie – este analizată cu seriozitate, pentru a găsi cele mai bune soluții care să te ajute să te simți mai bine. În acest sens, dr. Gabriela Loredana Nefiru, medic specialist medicină fizică și reabilitare la NovaClinic, menționează care sunt cele mai importante teste și investigații pe care le recomandă pacienților.

  • Analize de sânge pentru a verifica: inflamația (VSH, PCR), vitamina D, calciu, magneziu (pentru sănătatea osoasă și musculară), funcția renală și hepatică, eventuale semne de infecție sau recădere, cu acordul oncologului.
  • Electromiografie (EMG) dacă suspectăm afectarea nervilor (neuropatie), mai ales când pacientul descrie arsuri, amorțeli sau înțepături.
  • Radiografie sau RMN dacă durerea este localizată și persistentă, pentru a exclude: fracturi, compresii, modificări postchirurgicale, metastaze osoase.
  • Evaluare funcțională (în cabinetul de reabilitare): testare musculară, mobilitate articulară, evaluarea posturii, mersului și a echilibrului, scoruri pentru durere și calitatea vieții

În ce constă planul de recuperare?

Conform medicului de recuperare, exercițiile făcute corect pot reduce durerea, oboseala, rigiditatea și chiar starea de anxietate după chimioterapie. Mișcarea „trezește” corpul, îl face mai puternic și mai rezistent. Cu ajutorul recuperării, mulți pacienți se simt mai bine, se mișcă mai ușor și își recapătă încrederea în corpul lor. Iată în ce constă planul de recuperare la pacienții care au dureri după chimioterapie:

  • Exerciții ușoare pentru forță și mobilitate: În faza de tratament sau imediat după, se fac exerciții ușoare, de întindere și respirație, plimbări lente, exerciții de mobilizare la pat sau pe scaun. După ce corpul începe să se refacă, se optează pentru gimnastică medicală supravegheată. Aici pot fi incluse exerciții pentru spate, umeri, articulații, mers pe jos, bicicletă medicinală, yoga blândă.
  • Fizioterapie (TENS) pentru durere: TENS-ul este o procedură simplă și neinvazivă, care folosește impulsuri electrice blânde pentru a reduce durerea. Este bine tolerat și poate fi folosit chiar și la pacienții mai sensibili, pentru dureri musculare, articulare sau de tip nervos.
  • Masaj sau drenaj limfatic (unde e nevoie)
  • Sprijin emoțional și sfaturi pentru activitățile zilnice

De ce este important să începi un astfel de tratament?

Recuperarea nu este un lux, ci o etapă firească din procesul de vindecare. Chiar dacă la început pare greu sau chiar imposibil să mai fii ca înainte, mișcarea controlată, adaptată nevoilor fiecăruia, poate aduce schimbări reale în viața pacientului. Recuperarea medicală, ca parte importantă a acestui proces, este mai mult decât gimnastică – este un mod prin care corpul învață din nou să funcționeze corect și în siguranță.

„Prin acest plan de tratament, se îmbunătățește mobilitatea articulațiilor, iar durerea se poate reduce. Există o legătură directă între exercițiile de kinetoterapie și scăderea durerii. În plus, pacienții observă adesea o îmbunătățire a somnului și a stării generale de bine. Kinetoterapia, atunci când este făcută corect și sub îndrumarea unui specialist, te poate ajuta să recapeți controlul asupra propriului corp. Și un lucru important este că nu trebuie să fii într-o formă fizică bună ca să începi, ci trebuie doar să faci primul pas. Fiecare pas mic contează”, declară medicul.

Când vezi rezultate?

Este cumplit să stai cu dureri, mai ales atunci când deja ai trecut printr-o multitudine de provocări cu boala pe care o ai. De aceea, multe persoane se întreabă cât durează până când se vor simți mai bine sau ce pot face ca să grăbească procesul. Tratamentul de recuperare nu oferă rezultate peste noapte, dar, atunci când este început din timp și urmat cu consecvență, poate face o reală diferență. Cu fiecare ședință, corpul începe să se adapteze, iar durerile pot deveni mai suportabile.

„Pentru mulți pacienți, ameliorarea durerii apare treptat, încă din primele 1–2 săptămâni de tratament de recuperare. În unele cazuri, mai ales atunci când se utilizează fizioterapia (de exemplu, TENS), efectele pot fi resimțite chiar după câteva ședințe. Totuși, recuperarea este un proces, nu o soluție rapidă. Rezultatele variază în funcție de cauza durerii (musculară, osoasă, nervoasă), tipul de tratament oncologic primit, vârsta și starea generală a pacientului, precum și de consecvența cu care sunt urmate exercițiile și procedurile recomandate. Chiar și o reducere ușoară a durerii, obținută pas cu pas, înseamnă un progres. Cu ajutorul exercițiilor potrivite, al fizioterapiei și al îngrijirii specializate, mușchii se întăresc, articulațiile devin mai mobile, inflamațiile se reduc, iar nervii afectați pot începe să se refacă treptat”, spune dr. Gabriela Loredana Nefiru, medic specialist în medicină fizică și reabilitare la NovaClinic.

Cum scapi de frica de mișcare

Este perfect normal ca pacienții să aibă teamă de mișcare după un diagnostic oncologic sau tratamente intense. Mulți se întreabă: „Dacă mă doare mai rău?”, „Dacă îmi fac rău?” Ei bine, tocmai lipsa de mișcare poate prelungi durerea și slăbiciunea. În acest sens, medicul de recuperare, dr. Gabriela Loredana Nefiru, oferă câteva sfaturi esențiale:

  1. Începe cu pași mici, dar constanți: Mișcarea nu înseamnă efort intens. Înseamnă puțin câte puțin, exact cât tolerează corpul. Și acel „puțin” face o diferență.
  2. Durerea nu înseamnă pericol, ci semnal: O ușoară jenă sau disconfort la început este normală. Durerea puternică sau care persistă se discută cu specialistul. Nu te judeca, nu forța, dar nici nu te opri.
  3. Cere sprijinul unui specialist în recuperare: Un program personalizat, sigur, făcut sub supraveghere, îți oferă încredere. Nu trebuie să faci totul singur.
  4. Găsește mișcarea care îți place: Fie că este mers, întinderi, exerciții blânde sau respirație conștientă – corpul tău are nevoie să se simtă viu.
Share This Article