Dureri abdominale, arsuri la stomac sau disconfort digestiv? Deși sunt simptome frecvent întâlnite și, adesea, ignorate, există situații când pot semnala ceva mult mai grav decât o simplă indigestie. Uneori, aceste simptome pot fi confundate cu semnele unui preinfarct, o afecțiune gravă, care necesită intervenție rapidă. În acest sens, este important să fii atent la semnele pe care ți le transmite corpul, pentru a preveni complicațiile grave. Când poate fi durerea abdominală semn de infarct? La ce alte simptome trebuie să fii atent? Cum se stabilește diagnosticul corect? Ce măsuri trebuie să iei pentru a preveni complicațiile? Află informații utile de la dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
„Durerile intense, care pot speria pacientul, pot avea la bază afecțiuni minore”
Dacă simți adesea dureri abdominale, poate fi greu să-ți dai seama singur, fără un control medical, ce se întâmplă în corpul tău. Poate fi vorba de ceva simplu, cum ar fi o indigestie, sau de ceva mai serios, precum un preinfarct. De aceea, e important să acorzi atenție simptomelor pe care le ai și să consulți un medic, chiar dacă ți se pare că „nu e mare lucru”. Un diagnostic corect și la timp poate face o diferență uriașă.
„Durerea resimțită în zona toracelui anterior și în etajul abdominal superior poate fi cauzată de numeroase afecțiuni. De exemplu, poate fi vorba de afecțiuni esofagiene, gastrointestinale, biliare, pancreatice, pulmonare sau cardiace. Nu întotdeauna o durere ușoară sau un simplu disconfort abdominal indică o afecțiune minoră. Pe de-o parte, există cazuri în care un pacient cu infarct miocardic poate prezenta simptome ușoare, de scurtă durată, care sunt trecute cu vederea. Pe de altă parte, durerile intense, care pot speria pacientul, pot avea la bază afecțiuni minore, cum ar fi o indigestie. Este important să nu presupunem automat că o banală durere abdominală este cauzată de o afecțiune a stomacului”, explică medicul.
Semnele care pot indica un preinfarct
Există câteva semne de alarmă care ar trebui să te determine să te prezinți cât mai repede la un specialist. De multe ori, tendința este aceea de a trata cu superficialitate durerea abdominală, însă acest comportament este greșit. Chiar dacă nu orice durere abdominală reprezintă o urgență medicală, există câteva manifestări care ar trebui să îți atragă atenția, pentru că poate fi vorba chiar de un preinfarct. Așadar, regula este ca orice simptom persistent sau însoțit de alte semne de alarmă să fie investigat cât mai repede.
„Durerea abdominală localizată în etajul superior este un simptom comun în afecțiunile digestive. Totuși, poate apărea și în cazul unui infarct miocardic. În bolile digestive, durerea apare, de obicei, după masă. În același timp, există situații în care infarctul miocardic se declanșează după mese copioase, bogate în grăsimi. Dacă pacientul are factori de risc cardiovasculari precum: dislipidemie, diabet zaharat, hipertensiune arterială, este fumător, sedentar sau are alte afecțiuni asociate, durerea trebuie investigată pentru a exclude o afecțiune gravă. Pe lângă durere, simptome precum greața și vărsăturile sunt frecvente. În cazul în care durerea iradiază spre gât sau maxilar, devine intensă și este însoțită de dificultăți de respirație și transpirații abundente, pacientul trebuie consultat și investigat de urgență”, afirmă dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
Diferența dintre durerea abdominală și infarct
Durerea toracică poate fi un simptom înșelător, având multiple cauze, de la afecțiuni cardiace la probleme digestive. În unele cazuri, simptomele sunt similare. De aceea, este esențial să se facă un diagnostitc diferențial corect. Atât infarctul miocardic, cât și bolile digestive pot provoca dureri intense și disconfort. Totuși, locul în care se simte durerea, durata crizei, precum și momentul apariției sunt factori importanți. Aceștia ajută medicul să stabilească dacă durerea abdominală este dată de o problemă digestivă sau de ceva mai grav, cum ar fi un infarct.
„Durerea în infarctul miocardic este agravată de efort fizic și stres psihosocial. Ea poate să iradieze către spate, gât, maxilar, umeri și brațe. Durata crizei este, de obicei, mai mare de 15 minute și este intensă, sfâșietoare. În schimb, durerea în boala de reflux gastroesofagian poate fi prelungită chiar și câteva ore. Infarctul miocardic survine de regulă dimineața. În schimb, durerile digestive sunt mai frecvente noaptea, după mese bogate în grăsimi sau alimente condimentate. În bolile digestive, durerea se poate accentua atunci când persoana se apleacă înainte. Această durere poate fi însoțită și de un gust acru în cavitatea bucală”, spune medicul.
Alimenația și fumatul: factori de risc pentru infarct
Alimentația nesănătoasă și fumatul sunt doi factori care au un impact major asupra sănătății generale și, în mod special, asupra sistemului cardiovascular. Obiceiurile alimentare greșite, cum ar fi consumul frecvent de alimente procesate sau bogate în grăsimi, pot duce la creșterea nivelului de colesterol și la formarea plăcilor de aterom, punând astfel inima într-un pericol crescut. În același timp, fumatul dăunează vaselor de sânge, îngustându-le și reducând circulația sanguină, ceea ce poate duce la complicații severe, inclusiv infarct miocardic. Aceste comportamente pot agrava afecțiunile deja existente și pot contribui semnificativ la apariția unor evenimente cardiovasculare grave.
„Alimentația joacă un rol important nu doar în sănătatea digestivă, ci și în sănătatea cardiovasculară. Consumul frecvent de prânzuri bogate în grăsimi saturate poate contribui la dezvoltarea stenozei coronariene. Aceasta este o afecțiune în care arterele coronare se îngustează, limitând fluxul de sânge către inimă și conducând, în cele din urmă, la infarct miocardic. De asemenea, regimurile alimentare hipercalorice pot favoriza creșterea în greutate, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra inimii, agravând afecțiunile coronariene existente. În plus, fumatul excesiv duce la vasoconstricție, adică îngustarea vaselor de sânge. Acest obicei nociv reduce circulația sanguină și poate declanșa un infarct miocardic la persoanele care au deja probleme cardiace existente”, precizează dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
Ce investigații sunt necesare?
Pentru a afla care este cauza durerilor abdominale, cel mai important lucru este diagnosticul corect. Astfel, medicul va stabili un tratament eficient, care poate preveni complicațiile grave. În funcție de acuzele pacientului, metodele de diagnostic sunt diferite. De la analize de sânge și ecografie abdominală până la electrocardiogramă și ecocardiografie, există numeroase metode de a depista cauza manifestărilor neplăcute. Acestea ajută medicii să obțină informațiile necesare pentru a face un diagnostic precis și pentru a interveni rapid.
„Pacientul trebuie sa meargă la un consult pentru a depista cauza simptomelor. Medicul, pe lângă anamneză, va efectua și un examen clinic, precum și investigațiile necesare pentru a putea efectua diagnosticul diferential. Există teste de diagnostic pentru afecțiunile digestive, cum ar fi: analizele de sânge, hemograma completă, teste hepatice și pancreatice, lipidograma, radiografia toracică, ecografia abdominală și endoscopia digestivă superioară. Pentru depistarea infarctului miocardic, se utilizează electrocardiograma, markerii serologici (troponina, CKMB), proteina C reactivă și ecocardiografia”, declară medicul.
Afecțiunile preexistente pot „masca” simptomele
Persoanele care suferă de afecțiuni preexistente, precum diabetul sau hipertensiunea arterială, pot întâmpina dificultăți în a recunoaște simptomele unui infarct miocardic sau ale altor probleme cardiovasculare grave. Aceste condiții pot masca sau modifica semnele clasice ale unui eveniment cardiac. Simptomele pot fi adesea ușoare sau pot fi confundate cu alte disfuncții, cum ar fi un disconfort abdominal sau oboseală generală. De asemenea, persoanele cu diabet pot să nu simtă durerea tipică din infarct, iar hipertensiunea poate afecta sensibilitatea la anumite simptome. De aceea, este esențial ca pacienții cu aceste afecțiuni să fie vigilenți și să nu ignore simptomele care ar putea ascunde o problemă mai gravă.
„Există situații în care pacientul poate fi asimptomatic sau prezintă simptome ușoare care pot fi ignorate. Pacienții cu diabet zaharat nu manifestă întotdeauna manifestări tipice de infarct miocardic. În multe cazuri, simptomele sunt ușoare, fiind adesea confundate cu un disconfort abdominal de tipul indigestiei. Aproximativ 80% dintre acești pacienți pot fi asimptomatici sau pot avea simptome vagi. De asemenea, obezitatea este asociată cu hipertensiune arterială, precum și cu niveluri crescute de colesterol și trigliceride. De aceea, simptomele pot varia semnificativ de la un pacient la altul”, spune dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
Ce măsuri trebuie să iei pentru a preveni durerile abdominale?
Pentru a preveni apariția durerilor abdominale, este esențial să acorzi o atenție deosebită stilului de viață. Din fericire, multe probleme pot fi prevenite prin schimbări mici, dar semnificative, ale modului în care alegi să îți trăiești viața. În acest sens, există câteva recomandări de care trebuie să ții cont și care pot face o diferență uriașă.
„Durerile abdominale sunt neplăcute și, de multe ori, fiecare dintre noi s-a confruntat cu astfel de disconforturi. De cele mai multe ori, nu reprezintă un motiv de îngrijorare, însă uneori pot ascunde afecțiuni grave. Un consult de specialitate este esențial pentru a determina cauzele și pentru a primi tratamentul corespunzător. În multe cazuri, schimbarea stilului de viață, activitatea fizică regulată, renunțarea la fumat, scăderea în greutate și tratamentul adecvat al bolilor existente sunt suficiente pentru a preveni aceste dureri”, concluzionează medicul.
