Te-ai întrebat vreodată dacă micuțul tău vede bine? De multe ori, problemele oftalmologice la copii trec neobservate, iar hipermetropia este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oculare care poate afecta dezvoltarea vizuală a celor mici. Dacă nu este diagnosticată la timp, poate duce la complicații grave. Din fericire, există numeroase opțiuni terapeutice, extrem de eficiente și care pot chiar să vindece boala. Ce este hipermetropia? Care sunt semnele de alarmă ce trebuie să îngrijoreze părinții? Cum se stabilește diagnosticul? Care sunt cele mai eficiente soluții de tratament a hipermetropiei la copii? Aflăm răspunsurile de la dr. Cristina Diaconeasa, medic primar oftalmolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Media10: Cum putem defini hipermetropia?
Dr. Cristina Diaconeasa: Hipermetropia este un viciu de refracție caracterizat printr-un deficit de convergență. Acesta este cauzat de faptul că focarul razelor de lumină venite paralel de la infinit se localizează în spatele retinei. Pentru a compensa acest deficit, ochiul realizează un efort acomodativ, clarificând imaginea și aducând-o pe retină. Ochiul cu hipermetropie este mai scurt, având un ax antero-posterior redus. Prezența acestui viciu de refracție se asociază cu dioptrii cu „+”. Fiecare milimetru în minus față de lungimea normală a axului ocular determină o hipermetropie de aproximativ trei dioptrii.
„Majoritatea nou-născuților prezintă hipermetropie”
Media10: De ce apare hipermetropia la copii? Până la ce vârstă poate fi considerată normală?
Dr. Cristina Diaconeasa: La naștere, majoritatea nou-născuților prezintă hipermetropie, având dioptrii cu „+”. Pe măsură ce copilul crește, evoluția firească a dioptriilor cu „+” este de a scădea progresiv. Astfel, vederea ajunge în jurul valorii de 0 dioptrii până la vârsta de șase-șapte ani, în cadrul procesului numit emetropizare. După această vârstă, incidența miopiei (dioptrii cu „-”) începe să crească. Ea se manifestă prin dificultăți de vedere la distanță și o progresie a defectului vizual odată cu înaintarea în vârstă.
Tipuri de hipermetropie la copii
Media10: Cum putem clasifica hipermetropia?
Dr. Cristina Diaconeasa: Hipermetropia poate fi clasificată în funcție de mai mulți factori. Din punct de vedere etiologic, există trei tipuri principale. Hipermetropia axială, care apare atunci când axul antero-posterior al ochiului este prea scurt. O scurtare de 1 mm determină o hipermetropie de aproximativ +3 dioptrii. Aceasta este, în general, constituțională și se transmite autosomal dominant. Hipermetropia de curbură este cauzată de modificarea razei de curbură a corneei și cristalinului, fiind o formă rară. Hipermetropia de indice apare prin scăderea indicelui de refracție al componentelor sistemului dioptric și este întâlnită, de asemenea rar, în diabetul zaharat.
În funcție de valoarea dioptriei, hipermetropia poate fi: mică (cea mai frecventă, sub 3 dioptrii), medie (între 4 și 6 dioptrii) și mare (peste 6 dioptrii). Din punct de vedere al naturii hipermetropiei, aceasta poate fi congenitală (constituțională) sau dobândită. Hipermetropia dobândită poate apărea în urma unor afecțiuni precum: luxațiile sau subluxațiile cristaliniene, edemul macular din corioretinita seroasă centrală sau tumorile orbitare, care exercită compresie asupra polului posterior ocular.
Cum recunoaștem hipermetropia?
Media10: Cum pot observa părinții primele semne ale hipermetropiei la copil?
Dr. Cristina Diaconeasa: Datorită efortului constant de acomodare, un copil cu hipermetropie poate să nu prezinte inițial tulburări de vedere. În cazul dioptriilor mici, simptomele devin evidente după un efort vizual prelungit la aproape. Manifestările care apar sunt: dureri de cap (cefalee frontală), senzație de disconfort ocular, oboseală oculară și tulburări pasagere ale vederii. În schimb, hipermetropiile mari (peste 6 dioptrii) determină, de cele mai multe ori, scăderea semnificativă a acuității vizuale, uneori asociată cu ambliopie importantă (ochi leneș). La copii, apariția unei deviații oculare reprezintă un semnal de alarmă pentru părinți, medicul de familie sau pediatru, fiind un indiciu important pentru evaluarea oftalmologică.
„Hipermetropia poate fi măsurată încă de la vârsta de bebeluș”
Media10: Odată ajunși la medic, cum se stabilește diagnosticul acestei afecțiuni?
Dr. Cristina Diaconeasa: Hipermetropia poate fi măsurată încă de la vârsta de bebeluș. În momentul în care, la vârsta de cinci-șase luni, se măsoară vederea și se constată o valoare mare a dioptriei, adică o hipermetropie semnificativă din naștere, deja avem o idee despre ce urmează. De aceea, este foarte important ca părinții să aducă copiii la consultație încă de la vârste fragede, pentru a identifica aceste afecțiuni cât mai devreme. Diagnosticul hipermetropiei se stabilește pe baza simptomatologiei subiective și a semnelor clinice obiective. O metodă esențială este determinarea refracției oculare după paralizia acomodativă, realizată prin administrarea de Ciclopentolat sau Tropicamidă, care evidențiază valoarea reală a hipermetropiei totale.
Examenul biomicroscopic al polului anterior poate indica dimensiuni reduse ale structurilor oculare, o cameră anterioară mai puțin profundă și un unghi camerular îngust. Examenul ecografic confirmă un ax antero-posterior mai scurt al globului ocular. De asemenea, examenul OCT de pol anterior măsoară cu exactitate unghiul camerular mai îngust sau cu tendință la închidere. În ceea ce privește examenul polului posterior, acesta poate evidenția o papilă a nervului optic mai congestivă, cu contur mai estompat (pseudonevrită hipermetropică), însă fără afectarea vederii și fără modificări ale câmpului vizual.
Cum se tratează?
Media10: Care sunt soluțiile de tratament pentru corectarea hipermetropiei la copii?
Dr. Cristina Diaconeasa: Tratamentul hipermetropiei presupune corecția cu lentile aeriene sau lentile de contact. Tratamentul optic cu lentile aeriene convergente (cu +) se recomandă la copiii cu strabism convergent. În acest caz, se prescrie corecție optică totală, iar în unele cazuri se pot indica lentile bifocale sau progresive. La copiii fără strabism, dar cu valori de peste 3 dioptrii, se indică corecție totală minus o dioptrie. În cazul adulților, tratamentul se adaptează pentru hipermetropia manifestă, atât la distanță, cât și pentru vederea de aproape.
Tratamentul cu lentile de contact simple este utilizat pentru corectarea vederii la distanță sau chiar progresive sau multifocale ce corectează și zona de aproape. Un alt tratament este ortokeratologia (Orto-K), care presupune utilizarea lentilelor de contact dure, permeabile la gaze, pe timpul nopții. Acestea remodelează suprafața anterioară a corneei, permițând o vedere clară pe parcursul zilei, fără a fi necesară purtarea ochelarilor sau a altor lentile de contact. Deși ortokeratologia este folosită mai frecvent pentru corecția și controlul miopiei, lentilele Orto-K pot fi proiectate și pentru corectarea hipermetropiei sau chiar a presbiopiei. Această metodă este reversibilă și necesită monitorizare periodică.
Se recomandă pauze dese și efectuarea unor exerciții specifice
Media10: Cum ajută exercițiile pentru ochi la corectarea vederii copilului cu hipermetropie?
Dr. Cristina Diaconeasa: Exercițiile pentru ochi sunt eficiente pentru îmbunătățirea controlului vizual și reducerea efortului acomodativ la copiii cu hipermetropie. Este important ca acestea să fie efectuate zilnic sau cel puțin o dată la două zile pentru a avea efecte vizibile. După 20 de minute de activitate care implică vederea de aproape, copilul ar trebui să își relaxeze ochii privind timp de 20 de secunde la o distanță de aproximativ șase metri.
În cazul copiilor care prezintă deviații oculare, cum ar fi strabismul, sunt recomandate exerciții care antrenează ochiul să se deplaseze în exterior, în direcția opusă deviației. Aceste exerciții trebuie efectuate cel puțin cinci minute pe zi sau atât cât rezistă copilul. Se pot asocia cu ocluzia ochiului sănătos pentru a forța ochiul afectat să preia fixația și să își îmbunătățească alinierea. Durata ocluziei variază în funcție de vârsta copilului, fiind inițial de câteva ore pe zi. Pe măsură ce crește copilul, timpul poate fi extins, însă nu trebuie să depășească 6 ore pe zi.
Intervenția chirurgicală se face după 18 ani
Media10: În ce situații se indică intervenția chirurgicală pentru corectarea vederii?
Dr. Cristina Diaconeasa: Tratamentul chirurgical este indicat pacienților care nu doresc să poarte ochelari sau lentile de contact ori care prezintă condiții incompatibile cu purtarea acestora. Aceștia pot beneficia de intervenții de chirurgie refractivă pentru reducerea dioptriilor. Totuși, astfel de proceduri se realizează numai după vârsta de 18 ani, când ochiul a ajuns la o maturitate refractivă stabilă. Printre tehnicile utilizate se numără operațiile cu laser și chirurgia refractivă corneeană, precum SMILE PLUS, LASIK/FemtoLASIK, PRK, PRESBYOND. De asemenea, se poate recurge la implantarea de lentile intraoculare (ICL) sau la înlocuirea cristalinului natural cu un cristalin artificial în scop refractiv (refractive lens exchange – RLE).
Alegerea metodei optime depinde de mai mulți factori, printre care: vârsta pacientului, valoarea dioptriilor și alte afecțiuni asociate. Decizia finală se ia în urma unui consult oftalmologic amănunțit, care evaluează atât nevoile specifice de vedere, cât și stilul de viață al pacientului.
Complicațiile hipermetropiei netratate
Media10: Cum poate evolua boala și la ce complicații se poate ajunge dacă nu se tratează?
Dr. Cristina Diaconeasa: Evoluția și complicațiile hipermetropiei diferă în funcție de vârsta pacienților. În general, hipermetropia congenitală are un caracter staționar. La copiii cu vârsta între 1,5 și 4,5 ani, există riscul de dezvoltare a unui strabism convergent concomitent. Adulții tineri pot prezenta astenopie acomodativă sau pot dezvolta un spasm al acomodației. După vârsta de 40 de ani, hipermetropia poate favoriza apariția glaucomului primitiv cu unghi închis, o afecțiune gravă care necesită diagnostic și tratament precoce.
Media10: De ce reguli trebuie să ținem cont pentru a ține sub control hipermetropia și, în același timp, să prevenim problemele oculare la copii?
Dr. Cristina Diaconeasa: Pentru controlul hipermetropiei, dar și prevenirea problemelor oculare, este esențial să menținem o alimentație sănătoasă și echilibrată. De asemenea, este important să asigurăm un nivel optim de vitamina D și calciu ionic, să hidratăm ochii cu lacrimi artificiale și să încurajăm petrecerea timpului în aer liber. Este recomandată limitarea timpului petrecut în fața ecranelor la maximum 20 de minute pe zi. Expunerea prelungită la ecrane poate agrava tendința ochilor de a devia spre nas. Ochelarii de corecție trebuie purtați constant până la vârsta de 18 ani, moment în care se poate determina evoluția dioptriilor. Dacă hipermetropia nu este severă, ochiul poate suferi un proces natural de emetropizare, reducând astfel necesitatea unei corecții optice semnificative. În aceste cazuri, ochelarii pot fi necesari doar în situații de efort vizual intens sau oboseală oculară.
