Te confrunți cu stări de tristețe după nașterea copilului? Simți că nu mai poți face față? Ești copleșită de sentimente de neputință? Depresia postpartum este o afecțiune din ce în ce mai frecventă, care afectează o mare parte din proaspetele mămici, indiferent de vârstă sau de experiență. Deși mulți o consideră o „stare normală” a unei perioade de tranziție, depresia postpartum este o tulburare psihică serioasă care necesită atenție și tratament adecvat. Neglijarea simptomelor poate duce la complicații grave atât pentru mamă, cât și pentru copil. Cum recunoști semnele depresiei postpartum? În ce situații se poate ajunge la psihoză? Ce măsuri trebuie luate? Cum te poate ajuta un specialist? Află informații utile de la Dr. Victor Gheorman, medic primar psihiatru la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie, șef de lucrări la UMF Craiova, președintele Societății Române de Psihiatrie Biologică și Psihofarmacologie.
De la femeie la mamă
Media10: Ce impact au sarcina, nașterea, dar și perioada postpartum asupra femeii?
Dr. Victor Gheorman: Sarcina, nașterea și perioada postnatală reprezintă o mare provocare atât pentru proaspăta mămică, cât și pentru cei din jur. Este o etapă unică, marcată de multiple particularități biologice, psihologice și sociale. Din punct de vedere biologic, corpul femeii suferă numeroase transformări pentru a susține dezvoltarea unei noi vieți. Această nobilă misiune este însoțită de o serie de modificări hormonale esențiale pentru evoluția sarcinii, dar care pot avea și efecte secundare asupra fizicului și psihicului mamei. Pe plan psihologic, pot apărea manifestări din spectrul depresiv și anxios. În acest sens, femeia trebuie să fie pregătită, informată și susținută pentru a le putea gestiona.
Din punct de vedere social, femeia își asumă un nou rol – acela de mamă. Fetița de ieri devine mama de astăzi, ghidată de instinctul matern, dar și de griji, frustrări și anxietăți. Problemele din familie se pot suprapune cu schimbările hormonale, iar sprijinul celor apropiați poate influența semnificativ această perioadă. Uneori, implicarea tatălui poate fi insuficientă, iar alteori, prea mulți membri ai familiei se implică, ceea ce poate deveni copleșitor pentru mamă.
Sindromul baby blues și depresia postpartum
Media10: Ce este depresia postpartum și când apare?
Dr. Victor Gheorman: Mai întâi, trebuie să facem o distincție clară între depresia tranzitorie postpartum, cunoscută și sub numele de sindromul baby blues, și depresia postpartum propriu-zisă. Depresia tranzitorie postpartum este considerată o stare fiziologică, normală, pe care mama o poate experimenta în această perioadă. Se manifestă prin labilitate emoțională, dispoziție tristă, iritabilitate și episoade de plâns nemotivat. Aceasta apare în primele două-trei zile după naștere și nu ar trebui să dureze mai mult de două săptămâni. Dacă simptomele persistă și depășesc 14 zile, putem vorbi deja despre depresia postpartum. Aceste modificări pot fi cauzate fie de scăderea bruscă a nivelului estrogenilor, fie de fluctuațiile prolactinei și cortizolului, fie de o depleție a dopaminei la nivel cerebral.
În schimb, depresia postpartum apare în primele patru – șase săptămâni după naștere și poate dura între trei luni și un an. Aceasta se manifestă printr-un tablou clinic mult mai sever, caracterizat de o dispoziție tristă persistentă, care domină în majoritatea zilelor. Un simptom specific este anhedonia – pierderea interesului și a plăcerii pentru activitățile care anterior aduceau bucurie. De asemenea, mamele pot resimți o fatigabilitate accentuată și pot avea o senzație de incapacitate. Depresia postpartum afectează și relația cu copilul, manifestându-se fie printr-o hiperprotecție excesivă, fie printr-un dezinteres marcat sau o atitudine superficială față de bebeluș. În plus, există un risc crescut de suicid în rândul mamelor afectate. De multe ori, lehuza se simte singură, copleșită de responsabilități, cu un copil în brațe și un soț care nu înțelege prin ce trece. Prin urmare, este esențial ca mama să primească sprijinul necesar în această perioadă dificilă.
„Cea mai gravă problemă din sfera tulburărilor psihice postnatale este psihoza postpartum”
Media10: Cum poate evolua depresia postpartum și cât de periculoasă poate fi dacă nu este gestionată?
Dr. Victor Gheorman: Cea mai gravă problemă din sfera tulburărilor psihice postnatale este psihoza postpartum. În acest caz, intervenția medicală trebuie să fie promptă, deoarece psihoza este o afecțiune extrem de severă. În psihoza postpartum, pacienta nu are critica bolii, adică nu își dă seama că acțiunile sale sunt dereglate. Acest lucru poate duce la comportamente periculoase, inclusiv pruncucidere, suicid altruist sau alte acte care pot pune în pericol atât viața mamei, cât și pe cea a copilului. În astfel de situații, poate fi necesară separarea temporară a mamei de copil, în sensul de a nu fi lăsată singură cu nou-născutul. Psihoza postpartum impune, de asemenea, sistarea lactației și administrarea unui tratament medicamentos adecvat. Majoritatea medicamentelor psihotrope ajung în laptele matern și pot afecta copilul. Prin urmare, este recomandată trecerea acestuia pe formulă.
Semnele psihozei postpartum
Media10: Cum ajung pacientele în această stare de psihoză? Când se face trecerea?
Dr. Victor Gheorman: Nu știm cu exactitate ce declanșează psihoza postpartum sau ce o provoacă. Totul depinde de observarea atentă a comportamentului gravidei din partea celor din jur. Diferențele dintre psihoză și depresie postpartum sunt destul de clare. Apariția unor idei delirante, cum ar fi: „copilul nu este al meu”, „copilul mi-a fost furat la naștere”, „nu am născut eu acest copil”, asocieri ale copilului cu un corp străin sau cu un dușman – toate acestea sunt semne care trebuie să ne alerteze asupra unei posibile psihoze postpartum. Ideile delirante pot include și gânduri legate de incurabilitatea bolii.
Este important să urmărim dacă aceste idei sunt doar o manifestare a depresiei sau dacă ating intensitatea unor idei delirante, impenetrabile la contraargumente și care influențează semnificativ comportamentul. De asemenea, unele gravide pot prezenta halucinații, comportamente bizare, inversiune afectivă față de copil și față de ceilalți membri ai familiei. În astfel de cazuri, este esențial să se intervină prin consiliere psihologică și tratament specializat.
Unele femei sunt mai predispuse să dezvolte depresie postnatală
Media10: Ce factori cresc riscul ca mama să dezvolte depresie postpartum?
Dr. Victor Gheorman: Existența unor antecedente în sfera psihiatrică, cum ar fi depresia, cresc riscul apariției unor tulburări psihice postpartum. Aceste antecedente constituie un factor de risc major, mai ales dacă pacienta a avut o labilitate emoțională sau o vulnerabilitate psihică în trecut. De asemenea, un alt factor de risc important este istoricul familial, în special dacă există membri ai familiei (mamă, soră, bunică) care au suferit de afecțiuni psihice. Aceste antecedente sunt ceea ce numim antecedente heredocolaterale, care se pot transmite din generație în generație. Un alt factor important este mediul familial și social. Dacă femeia trăiește într-un mediu toxic sau este supusă abuzurilor, iar în familie există conflicte zilnice, aceasta poate fi mult mai vulnerabilă. Lipsa unui suport psihologic adecvat și imposibilitatea de a face față solicitărilor sau presiunilor din partea celor din jur pot contribui la instalarea unei afecțiuni psihiatrice postpartum, fie că este vorba despre depresie sau ceva mai grav.
Media10: Când ar trebui să apelăm la ajutor specializat?
Dr. Victor Gheorman: În cazurile de psihoză, pacientele ajung adesea într-o stare de agitație extremă. De obicei, sunt aduse de ambulanță, ceea ce impune o intervenție de urgență. În schimb, pacientele cu depresie postpartum pot fi tratate și la policlinică. Aceste paciente acceptă mai ușor ajutorul, fiind conștiente de suferința lor. Totuși, există cazuri în care femeile sunt atât de extenuate emoțional și fizic încât nu mai au inițiativă. În aceste situații, este esențial ca familia să intervină și să solicite ajutor specializat pentru a sprijini femeia în acest moment critic.
„Fiecare caz trebuie evaluat și tratat individualizat”
Media10: Cum se tratează depresia postpartum? Este întotdeauna nevoie de medicație?
Dr. Victor Gheorman: Psihoza postpartum se tratează doar în spital, deoarece viața mamei și a copilului este pusă în pericol. Tratamentul pentru psihoză se bazează pe medicamente, iar psihoterapia poate fi adăugată ca suport. Intervenția medicamentoasă este crucială, deoarece în cazul psihozei discutăm despre un exces de dopamină. Acesta nu poate fi reglat prin cuvinte, ci doar prin medicamente care să modifice receptorii dopaminergici. Un tratament similar este necesar și în cazurile de depresie severă. Acesta se concentrează pe medicamente care influențează nivelul serotoninei sau, în cazul unui dublu deficit, serotonină și noradrenalină. De asemenea, problemele dopaminergice pot fi implicate. În ambele cazuri, terapia farmacologică este prioritară, dar trebuie completată cu intervenție psihoterapeutică.
Depresia ușoară, moderată sau tranzitorie postpartum se poate trata prin psihoterapie, terapie ocupațională și, eventual, medicație. Fiecare caz trebuie evaluat și tratat individualizat. Cred cu tărie că o abordare multidisciplinară este esențială. Aceasta ar trebui să implice o echipă coordonată de medicul psihiatru, care să includă și psihologul, asistentul medical, și, de multe ori, un sociolog sau asistent social. Medicul psihiatru este cel mai în măsură să decidă dacă tratamentul este necesar, dacă trebuie oprit sau modificat, precum și dacă este nevoie sau nu de psihoterapie.
Teama de medicație, o problemă des întâlnită
Media10: Sunt paciente care poate refuză medicația, care se tem să o ia din cauza efectelor adverse. Cum procedați în acest caz?
Dr. Victor Gheorman: Există o percepție greșită despre medicamentele psihotrope, adesea alimentată de mitul că „te fac legumă”. Mulți oameni se tem de medicația psihiatrică. În astfel de cazuri, încerc să explic pacientelor faptul că, așa cum nu putem trata afecțiunile cardiovasculare sau bolile oncologice doar cu produse naturiste, la fel este și în cazul afecțiunilor psihice. Desigur, medicația are efecte adverse, iar acest lucru este valabil pentru orice tratament. Le spun pacientelor că anumite medicamente pot să dea anumite efecte secundare care se remit în timp, dar care au beneficii semnificative pe termen lung. Este nevoie de răbdare. În această perioadă, putem administra tratamente adjuvante pentru a ameliora efectele adverse. Există soluții, dar este important să existe o deschidere din partea pacientului pentru a găsi cea mai bună cale de tratament.
Media10: Odată inițiat un tratament, când încep să se vadă îmbunătățiri în starea pacientei?
Dr. Victor Gheorman: Depinde de tipul și severitatea afecțiunii, precum și de particularitățile fiecărei paciente. De regulă, este necesar un tratament de cel puțin șase luni în cazul depresiei, uneori chiar un an sau doi. Ameliorarea stării de depresie poate fi observată în primele 7-10 zile de la începerea tratamentului, dar acest lucru variază și în funcție de mediul de acasă al pacientei. Suportul familiei joacă un rol esențial în procesul de recuperare.
„Cea mai gravă complicație este suicidul”
Media10: La ce complicații se poate ajunge dacă ignorăm semnele depresiei și nu apelăm la ajutorul unui specialist?
Dr. Victor Gheorman: Cea mai gravă complicație este suicidul. O altă complicație la fel de severă este suicidul altruist, în care mama, pe fondul unei dispoziții triste și într-o motivație delirantă, poate ajunge să-și ucidă copilul. De asemenea, există riscul cronicizării bolii și distrugerii familiei – pot apărea divorțuri, abandonul copilului. În plus, nou-născutul percepe și simte starea mamei, iar pe măsură ce crește, înțelege din ce în ce mai mult ce se întâmplă în familie.
Media10: Cum poate afecta depresia postpartum relația cu partenerul?
Dr. Victor Gheorman: Depresia postpartum poate influența negativ relația cu partenerul, iar mulți soți nu reușesc să depășească această perioadă. De multe ori, bărbații sunt mai rigizi, individualiști și nu acceptă ajutor. Consideră că ei trebuie să fie puternici și să se ocupe de tot, fără ajutor. Această rigiditate poate cauza frustrare și dificultăți în gestionarea emoțiilor, ceea ce poate duce la decizii greșite. O femeie care a născut nu poate fi soția perfectă. Ea are nevoie de înțelegere, nu poate acorda aceeași atenție partenerului ca înainte, este mai irascibilă, mai labilă emoțional, plânge mult și are nevoie de somn și de grijă. De multe ori, acest lucru este greu de înțeles pentru bărbați. În multe cazuri, se creează un cerc vicios în care bărbatul dă vina pe femeie pentru disfuncționalitățile din familie. Prin urmare, își caută diferite mecanisme de adaptare, cum ar fi: relații extraconjugale, jocuri de noroc, alcool, muncă excesivă.
„Dacă depresia depășește un an, aceasta se cronicizează, iar efectul tratamentului devine mai modest”
Media10: Ce se întâmplă dacă depresia postpartum depășește un an de zile?
Dr. Victor Gheorman: Ghidurile arată că depresia postpartum poate dura între trei și 12 luni. Dacă depresia depășește un an, aceasta se cronicizează, iar efectul tratamentului devine mai modest. Cu cât întârziem administrarea tratamentului, cu atât calitatea neuronilor scade. Depresia reprezintă o agresiune cerebrală ce afectează echilibrul neurohormonilor. Alterarea neuronilor, sinapselor și receptorilor face ca răspunsul terapeutic să fie mai puțin favorabil. În astfel de cazuri, este nevoie de alte medicamente și intervenții. Prin urmare, nu trebuie să întârziem tratamentul și vizitele la medic. În plus, este important să avem o relație deschisă cu medicul.
Media10: Ce mituri auziți adesea despre depresia postnatală?
Dr. Victor Gheorman: Un mit des întâlnit ar fi acela că „depresia nu este o boală”, ci doar o stare normală de tristețe, prin care „toată lumea trece”. Depresia tranzitorie este normală, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să judecăm mama, ci din contră, trebuie să o ajutăm. Depresia postpartum nu este ceva ce „trece de la sine”. Este o afecțiune psihică severă care trebuie tratată cu profesionalism. Un alt mit este cel al bărbaților care cred că „toate femeile trec prin asta” și că mamele trebuie să îndeplinească toate îndatoririle casnice și să îngrijească copilul în același timp. Mai există și mitul „femeii independente”, care lasă toate îndatoririle unei mame pe seama tatălui. Tatăl poate să facă orice, dar nu poate să ia locul unei mame. De aceea, este important să înțelegem că sunt anumite responsabilități care rămân doar în sarcina mamei și că aceasta are nevoie de sprijin pentru a face față tuturor provocărilor.
„Suportul emoțional și implicarea activă a familiei pot face o mare diferență în procesul de recuperare”
Media10: Cât de important este sprijinul familiei în recuperarea pacientei?
Dr. Victor Gheorman: Sprijinul familiei și al celor apropiați este esențial. Este important să încerce să o înțeleagă și să nu aibă așteptări nerealiste. Trebuie să realizeze că este o perioadă dificilă și că femeia are nevoie de sprijin, nu de o presiune suplimentară. Este vital ca familia să încurajeze mama să meargă la psihoterapie. Suportul emoțional și implicarea activă a familiei pot face o mare diferență în procesul de recuperare.
Media10: Cum prevenim apariția depresiei postpartum?
Dr. Victor Gheorman: Prevenția trebuie să înceapă chiar înainte de sarcină. Psihoterapia poate fi de mare ajutor, iar începutul acestei „călătorii interioare” ar trebui să aibă loc când suntem pregătiți pentru acest proces. Este un demers greu și adesea dureros, dar esențial pentru a înfrunta traumele și stresul din viața noastră. De asemenea, este nevoie să adoptăm un stil de viață cât mai sănătos. În plus, activitatea fizică zilnică este benefică pentru creier și pentru calitatea vieții în general. Mai mult decât atât, evitarea dependențelor și a relațiilor toxice, precum și întărirea mecanismelor de coping, ne ajută să facem față mai bine situațiilor dificile și să prevenim depresia.
