Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de deces la nivel mondial, afectând anual milioane de oameni. Cu toate acestea, multe dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin diagnosticarea timpurie și intervenția rapidă. Recunoașterea simptomelor și prezentarea la medic pot face diferența dintre viață și moarte. Deși unele semne par inofensive, ele pot ascunde afecțiuni cardiace grave care necesită evaluare medicală de urgență. Care sunt simptomele de alarmă? Când trebuie să mergi la un specialist? Ce probleme pot ascunde? Cum previi complicațiile? Află răspunsurile de la dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Imaginează-ți că ești în mijlocul unei zile obișnuite, poate la birou sau acasă, când, dintr-o dată, simți o apăsare în piept sau inima începe să bată neregulat. Te gândești că poate e doar stresul sau oboseala acumulată, dar dacă ar fi mai mult de atât? De multe ori, organismul îți trimite semnale subtile înainte de o criză majoră, dar le ignori sau le confunzi cu simptome minore.
„Din punct de vedere cardiologic, cele mai importante simptome pe care le poate resimți un pacient sunt: dispneea (lipsa de aer), palpitațiile (bătăi neregulate ale inimii) și durerea toracică. Durerea toracică este cel mai alarmant simptom într-o criză acută, fiind adesea asociată cu infarctul miocardic. Mulți pacienți vin la medic speriați de durerea în piept, temându-se să nu fie vorba despre un infarct”, explică medicul cardiolog.
Palpitațiile: când sunt periculoase?
Palpitațiile sunt niște bătăi neregulate ale inimii, rapide sau lente. Acestea pot fi cauzate de factori aparent inofensivi, precum stresul sau consumul de cofeină. Totuși, ele pot ascunde și probleme cardiace grave sau alte afecțiuni sistemice care necesită atenție medicală. Din acest motiv, este important să știi când să te îngrijorezi și să consulți un medic pentru investigații suplimentare. Nu toate palpitațiile sunt periculoase, dar identificarea cauzei este esențială pentru a preveni complicațiile.
„Palpitațiile pot apărea la orice persoană, indiferent dacă există sau nu o afecțiune cardiacă. Ele pot fi fiziologice și se pot manifesta ca bătăi neregulate ale inimii în urma efortului fizic, emoțiilor puternice, stresului sau consumului de cofeină, alcool sau alte substanțe. Cu toate acestea, palpitațiile pot ascunde și o patologie gravă sau un dezechilibru în organism. De exemplu, pot fi cauzate de boli endocrine, precum hipertiroidismul sau hipotiroidismul, care afectează ritmul cardiac. De asemenea, anemia poate declanșa palpitații. În unele cazuri, acestea pot indica o aritmie primară cauzată de o problemă a circuitului electric al inimii. Dacă palpitațiile sunt persistente, de lungă durată, recurente sau dacă sunt însoțite de simptome precum amețeli sau dificultăți de respirație, pacientul ar trebui să se prezinte la medic pentru investigații suplimentare”, recomandă dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Lipsa de aer: când poate fi semn de insuficiență cardiacă?
Respirația dificilă poate apărea din diverse motive: unele sunt normale, iar altele pot ascunde ceva mai grav. Cu toate acestea, atunci când dispneea apare brusc, fără un motiv evident, sau persistă în timp, poate fi un semn de insuficiență cardiacă sau alte afecțiuni grave. Este esențial să nu ignori aceste simptome, mai ales dacă sunt însoțite de alte semne, precum durerea toracică sau palpitațiile, și să soliciți un consult medical pentru a exclude o problemă cardiacă.
„Dispneea sau lipsa de aer poate avea multiple cauze, de la alergii, atacuri de panică, anxietate și până la afecțiuni cardiace grave, cum ar fi infarctul miocardic acut sau embolia pulmonară (cheag de sânge la nivelul plămânilor). Dispneea poate fi acută, când apare brusc, sau cronică, care evoluează treptat, în timp. În cazul dispneei acute, mai ales dacă este severă și apare fără un motiv clar, este necesară prezentarea de urgență la medic pentru a exclude o afecțiune gravă. În unele situații, dispneea poate apărea după efort fizic intens, ceea ce este normal, mai ales la persoanele neantrenate. Totuși, dacă senzația de lipsă de aer persistă sau se agravează, este necesar un consult medical. Diagnosticul corect necesită investigații suplimentare, cum ar fi: electrocardiogramă, ecografie cardiacă sau analize de sânge, pentru a exclude o patologie acută sau cronică”, explică medicul specialist.
Durerea în piept, un semn de alarmă
Durerea toracică este unul dintre cele mai înfricoșătoare simptome pentru majoritatea oamenilor, deoarece este adesea asociată cu infarctul miocardic. Totodată, nu toate durerile în piept indică o problemă cardiacă. Cauzele acestui disconfort pot varia de la afecțiuni musculare la probleme digestive. Totuși, este esențial să recunoști tipul de durere care necesită o evaluare cardiologică de urgență pentru a exclude o patologie gravă. Identificarea timpurie a cauzei poate face diferența în tratamentul adecvat și în prevenirea complicațiilor.
„Orice durere toracică nou apărută, care se simte ca o presiune, strângere sau senzație de <<gheară>> în piept, ar trebui să determine pacientul să se prezinte la medic pentru a exclude o patologie cardiacă acută. Dacă durerea toracică este însoțită de transpirații abundente, dificultăți de respirație, greață, vărsături sau amețeli, există un risc crescut de infarct miocardic sau alte afecțiuni grave. În acest caz, este necesară prezentarea de urgență la medic”, avertizează dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Ce înseamnă oboseala persistentă?
Într-o lume agitată, oboseala persistentă este adesea atribuită stresului sau lipsei de somn. Cu toate acestea, atunci când oboseala nu dispare indiferent de cât de odihnit ești sau de stilul de viață pe care îl ai, poate semnala o problemă de sănătate mai serioasă, inclusiv o afecțiune cardiacă. Deși acest simptom este frecvent întâlnit în numeroase alte boli, asocierea lui cu dificultăți de respirație sau palpitații ar trebui să ridice semne de întrebare și să conducă pacientul către un consult medical la cardiolog.
„Oboseala persistentă poate avea numeroase cauze, inclusiv afecțiuni cardiace, pulmonare sau metabolice. Dacă un pacient se simte obosit pentru o perioadă lungă de timp, este necesară o evaluare medicală. În primul rând, pacientul ar trebui să meargă la medicul de familie, care poate recomanda investigații suplimentare la cardiolog, pneumolog sau medic internist. Este important să se efectueze analize de sânge pentru a identifica posibilele cauze, cum ar fi anemia sau dezechilibrele hormonale. De asemenea, pot fi necesare investigații cardiologice pentru a exclude insuficiența cardiacă sau alte afecțiuni ale inimii”, precizează medicul cardiolog.
Când ajung pacienții la medic?
Mulți oameni ezită să meargă la medic atunci când simt un disconfort toracic sau alte simptome cardiace. Acest lucru este fie din teama de a nu descoperi o afecțiune gravă, fie din convingerea că problema se va rezolva de la sine. Cu toate acestea, amânarea unui consult medical poate avea consecințe severe, mai ales în cazul afecțiunilor cardiace care evoluează rapid. Identificarea precoce a simptomelor și prezentarea la medic la momentul potrivit pot preveni complicații majore și pot salva vieți.
„De cele mai multe ori, dacă durerea este de intensitate scăzută sau moderată, mulți pacienți o ignoră sau încearcă să se trateze singuri acasă, folosind antiinflamatoare sau alte soluții. Totuși, atunci când durerea este puternică, persistentă, durează câteva ore sau chiar zile și nu se ameliorează, pacientul se prezintă la medic”, subliniază dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Sfaturi de prevenție
Prevenția este cheia pentru menținerea sănătății inimii și pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare. Un stil de viață echilibrat, care include alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate și evitarea factorilor de risc poate preveni apariția multor afecțiuni cardiace. De asemenea, controalele medicale periodice pot ajuta la identificarea precoce a problemelor de sănătate. Conștientizarea importanței prevenției este primul pas către o inimă sănătoasă și o viață lipsită de complicații cardiovasculare. Dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog, recomandă adoptarea unui stil de viață echilibrat care să includă:
- Renunțarea la fumat: Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Acest viciu contribuie la creșterea tensiunii arteriale, accelerarea bătăilor inimii și deteriorarea vaselor de sânge. Substanțele chimice din tutun afectează integritatea pereților arteriali, favorizând formarea plăcilor de aterom, care pot duce la infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
-
Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică regulată este esențială pentru menținerea sănătății inimii și a sistemului cardiovascular. Se recomandă minimum 150 de minute de activitate moderată pe săptămână, cum ar fi alergatul ușor, mersul rapid sau urcatul scărilor. Aceste exerciții ajută la întărirea mușchiului inimii, la scăderea tensiunii arteriale și la reducerea colesterolului rău (LDL), crescând în același timp colesterolul bun (HDL). De asemenea, mișcarea regulată contribuie la menținerea unei greutăți corporale sănătoase, reducând riscul de diabet de tip 2, o altă afecțiune care afectează sănătatea inimii.
- Efectuarea analizelor de sânge: Monitorizarea periodică a stării de sănătate prin analize de sânge este esențială pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Este indicat să verificăm profilului lipidic (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride), glicemia, precum și funcția rinichilor și a ficatului. Se recomandă efectuarea analizelor de sânge cel puțin o dată pe an sau chiar de două ori pe an pentru persoanele cu factori de risc crescuți, cum ar fi hipertensiunea arterială, obezitatea sau un istoric familial de boli cardiovasculare.
- Alimentație echilibrată: O dietă sănătoasă joacă un rol crucial în menținerea sănătății inimii. Se recomandă evitarea exceselor de sare, grăsimi, alcool și cofeină, deoarece acestea pot crește tensiunea arterială și nivelul de colesterol, contribuind la dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Este indicat să se adopte o dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe (pește, carne de pui, leguminoase) și grăsimi sănătoase.
- Control cardiologic: Deși bolile cardiovasculare sunt frecvent asociate cu vârsta înaintată, acestea pot afecta și persoanele tinere, mai ales dacă există factori de risc sau predispoziții genetice. Așadar, se recomandă inclusiv tinerilor peste 30 de ani, care nu au făcut niciodată un control cardiologic, să își verifice starea inimii. Există afecțiuni cardiace ereditare care pot rămâne asimptomatice până la o anumită vârstă. Prin depistarea timpurie a eventualelor probleme, se pot lua măsuri preventive sau se poate iniția un tratament adecvat pentru a evita complicațiile.
