Un infarct miocardic este întotdeauna o urgență medicală, însă nu toate atacurile de cord au simptome evidente, precum durerea puternică în piept. Uneori, infarctul se instalează fără semne clare, ceea ce îl face extrem de periculos. Acest tip de infarct, cunoscut sub numele de infarct miocardic silențios, poate trece neobservat și este adesea descoperit întâmplător, în urma unor investigații cardiologice de rutină. Cum poate fi prevenit infarctul silențios și ce trebuie să faci pentru a-ți proteja inima? Dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help, oferă sfaturi esențiale despre recunoașterea semnelor subtile ale infarctului și măsurile de prevenție care pot face diferența între un risc major și o inimă sănătoasă.
Ce este infarctul silențios?
Infarctul miocardic apare atunci când fluxul de sânge către inimă este blocat, de obicei din cauza unei plăci de aterom care obstrucționează o arteră coronariană. În cazul infarctului clasic, această lipsă de oxigen determină simptome evidente, cum ar fi durerea toracică severă. Însă, în infarctul silențios, simptomele sunt fie absente, fie atenuate, ceea ce îl face mai greu de recunoscut. Acest tip de infarct este mai frecvent la persoanele cu diabet, la vârstnici și la femei, deoarece aceste categorii pot avea o sensibilitate redusă la durere sau manifestări atipice ale bolilor cardiace.
„Infarctul miocardic silențios este o realitate periculoasă, deoarece poate trece neobservat și poate fi descoperit abia în momentul în care pacientul ajunge la un consult cardiologic pentru alte probleme. Spre deosebire de infarctul clasic, care se manifestă printr-o durere puternică în piept, infarctul silențios are simptome atenuate sau atipice, cum ar fi oboseala extremă, dificultățile de respirație, amețelile sau un disconfort ușor în piept, braț, spate sau maxilar”, explică dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
Oboseală inexplicabilă de ceva vreme? Ar putea fi un semn de infarct
Principalul semn care poate apărea după ce ai suferit un un infarct fără să știi este oboseala inexplicabilă și dificultățile de respirație. Multe persoane care au avut un infarct silențios constată că se simt mai obosite decât de obicei, au o rezistență fizică redusă sau experimentează dispnee (senzație de lipsă de aer) chiar și la eforturi minime. Acest lucru se întâmplă deoarece mușchiul inimii a fost afectat, iar capacitatea sa de a pompa sângele eficient a scăzut. Aceste simptome sunt adesea trecute cu vederea sau confundate cu alte afecțiuni, precum indigestia, stresul sau oboseala cronică.
Alte semne care pot indica un infarct trecut includ:
- Amețeli sau episoade de slăbiciune inexplicabilă
- Durere sau disconfort recurent în piept, braț, spate sau maxilar
- Palpitații sau ritm cardiac neregulat
- Umflarea picioarelor (edeme) din cauza insuficienței cardiace
„În cazul infarctului silențios sunt pacienți care nu prezintă imediat semne specifice și în această categorie intră vârstnicii, pacienții cu diabet, cu boli renale, care pot să nu aibă o durere clasică. Ei o resimt în alte zone, este de intensitate mult mai mică sau pur și simplu nu au durere. În schimb, la ceva timp de la eveniment, constată că obosesc foarte rău și atunci ei se prezintă pentru acest simptom. Observă că nu mai pot să facă același efort ca acum o lună și, la o investigație amănunțită, descoperim că pacientul a suferit un infarct. Cei care au trec prin astfel de simptome sau au factori de risc cardiovasculari (diabet, hipertensiune, colesterol crescut), este important să consulte un cardiolog pentru investigații. Un ECG, o ecocardiografie sau un test de sânge pentru markeri cardiaci pot confirma dacă au trecut printr-un infarct fără să își dea seama”, precizează medicul cardiolog.
De ce apare infarctul silențios
Infarctul silențios nu apare la întâmplare, ci este adesea rezultatul unor factori de risc care, dacă sunt neglijați, pot duce la complicații severe. De multe ori, pacienții care suferă un infarct fără să știe sunt oameni care nu și-au monitorizat sănătatea cardiovasculară sau au ignorat semnele subtile ale bolii de inimă.
Cine este în pericol fără să simtă nimic?
- Pacienții cu diabet zaharat – Diabetul afectează terminațiile nervoase și reduce sensibilitatea la durere. Din acest motiv, mulți pacienți diabetici nu resimt simptomele clasice ale unui infarct, chiar dacă mușchiul inimii este afectat
- Persoanele cu hipertensiune arterială – Tensiunea arterială crescută pune presiune pe vasele de sânge și contribuie la deteriorarea arterelor coronariene. În timp, acest lucru crește riscul de infarct, care poate fi tăcut dacă afectarea vaselor este treptată.
- Femeile –Femeile sunt mai predispuse la forme atipice de infarct, deoarece pot experimenta simptome mai puțin evidente, precum greață, oboseală extremă sau o senzație de disconfort în spate ori maxilar. Multe dintre ele pun aceste simptome pe seama stresului sau oboselii și nu se gândesc că ar putea fi un semn al unei probleme cardiace.
- Vârstnicii – Persoanele în vârstă pot avea un prag mai ridicat de toleranță la durere sau pot interpreta greșit simptomele. De asemenea, la această categorie, oboseala, slăbiciunea sau amețelile pot fi puse pe seama îmbătrânirii, deși în realitate pot indica o problemă cardiovasculară gravă.
- Persoanele cu colesterol crescut și obezitate – Excesul de colesterol favorizează formarea plăcilor de aterom care pot bloca arterele. Obezitatea agravează riscul, mai ales dacă este asociată cu un stil de viață sedentar și o dietă nesănătoasă.
- Fumătorii și cei care consumă excesiv alcool – Fumatul accelerează deteriorarea vaselor de sânge și crește riscul de infarct, chiar și în lipsa unor simptome evidente. De asemenea, consumul excesiv de alcool poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și la slăbirea inimii.
- Persoanele stresate cronic – Stresul este un factor adesea subestimat, dar care joacă un rol major în sănătatea inimii. Nivelul ridicat de cortizol și tensiunea psihică constantă pot duce la inflamație și la creșterea riscului de boli cardiovasculare.
„Cei care fac parte din una dintre aceste categorii, este esențial să îți monitorizezi sănătatea inimii prin controale regulate. Un infarct silențios poate fi descoperit doar printr-o investigație medicală, dar prevenția este întotdeauna cea mai bună soluție. Adoptarea unui stil de viață sănătos, gestionarea stresului și controalele medicale periodice pot face diferența dintre o inimă sănătoasă și o problemă care trece neobservată până când este prea târziu”, atrage atenția dr. Laura Bogdan.
Pericol ascuns! Colesterolul și trigliceridele crescute îți pot ataca inima pe nesimțite!
Dislipidemia – creșterea nivelului de colesterol și trigliceride în sânge – este una dintre principalele cauze ale infarctului miocardic. Aceasta nu acționează singură, ci se asociază frecvent cu alți factori de risc cardiovascular, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, fumatul și obezitatea. Dislipidemia favorizează depunerea grăsimilor pe pereții arterelor, îngustându-le și făcându-le mai rigide. Pe măsură ce arterele se îngustează, fluxul de sânge către inimă devine tot mai dificil, crescând riscul unui infarct. La pacienții care au și alte afecțiuni precum diabetul sau hipertensiunea, riscul este și mai mare, iar infarctul poate apărea chiar la vârste mai tinere.
„Infarctul miocardic apare, în majoritatea cazurilor, ca urmare a depunerii plăcilor de aterom în artere. Aceste depozite de grăsimi, formate din colesterol și alte substanțe, îngustează vasele de sânge și reduc fluxul sanguin către inimă. În timp, această obstrucție poate deveni critică, determinând un blocaj complet, ceea ce duce la infarct miocardic. Problema este că dislipidemia nu vine niciodată singură – este adesea însoțită de diabet, fumat sau hipertensiune, ceea ce accelerează procesul de ateroscleroză și crește riscul unui eveniment cardiovascular major”, susține dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
Cum previi apariția infarctului miocardic? Sfaturi utile
Prevenția infarctului miocardic începe cu adoptarea unui stil de viață sănătos și cu monitorizarea constantă a factorilor de risc cardiovasculari. Dr. Laura Bogdan subliniază că schimbările în alimentație, activitatea fizică regulată și evitarea obiceiurilor nocive pot reduce semnificativ riscul unui infarct.
O inimă sănătoasă începe din farfurie!
Alimentația este crucială în menținerea sănătății vaselor de sânge și prevenirea aterosclerozei.
- Reducerea consumului de grăsimi saturate și trans – găsite în alimente procesate, prăjeli, fast-food și produse de patiserie;
- Consumul de grăsimi sănătoase – din pește gras (somon, macrou), ulei de măsline, avocado și nuci;
- Creșterea aportului de fibre – din legume, fructe, cereale integrale și leguminoase;
- Limitarea sării și a zahărului – excesul de sare crește tensiunea arterială, iar zahărul favorizează obezitatea și diabetul.
„Inima are nevoie de combustibilul potrivit. O dietă echilibrată, bazată pe alimente naturale, bogate în nutrienți, este esențială pentru menținerea sănătății cardiovasculare. Reducerea consumului de alimente procesate și creșterea aportului de fibre și grăsimi sănătoase ajută la scăderea colesterolului și a tensiunii arteriale, doi factori majori de risc pentru infarct. Practic, prin reducerea grăsimilor nesănătoase și creșterea consumului de alimente benefice inimii poate preveni acumularea colesterolului rău (LDL) și a trigliceridelor”, explică dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
Nu lăsa inima să stea pe loc! Fă mișcare zilnic și oferă-i energie pentru o viață lungă
Exercițiile fizice ajută la menținerea unei greutăți optime, îmbunătățesc circulația sângelui și reduc riscul de ateroscleroză. Este recomandat:
- Cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată (mers alert, înot, ciclism) de 5 ori pe săptămână;
- Exerciții pentru reducerea stresului – yoga, meditație sau plimbări în aer liber pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale;
- Antrenamente de forță – exercițiile cu greutăți ajută la menținerea unei mase musculare sănătoase și a unui metabolism echilibrat.
„Sportul este una dintre cele mai eficiente metode de prevenție a bolilor de inimă. Activitatea fizică regulată îmbunătățește funcția cardiovasculară, reduce inflamația și ajută la menținerea unui nivel optim de colesterol și tensiune arterială”, adaugă dr. Bogdan.
Dă-i inimii tale un moment de respiro! Controlează stresul și dormi bine
Somnul odihnitor și gestionarea stresului joacă un rol crucial în menținerea sănătății inimii. Lipsa somnului și stresul cronic cresc riscul de hipertensiune arterială, aritmii cardiace, inflamație și boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral.
- 7-8 ore de somn pe noapte sunt esențiale pentru sănătatea inimii;
- Evitați stresul cronic – stresul prelungit crește nivelul de cortizol și poate favoriza hipertensiunea.
„În timpul somnului profund, tensiunea arterială și ritmul cardiac scad, permițând inimii să se odihnească și să se refacă. Persoanele care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte prezintă un risc crescut de hipertensiune și boli coronariene, deoarece vasele de sânge rămân într-o stare de tensiune mai mare pentru perioade mai lungi. Privarea de somn duce la creșterea nivelului de cortizol și citokine pro-inflamatorii, ceea ce favorizează îngroșarea și rigidizarea arterelor. Inflamația cronică joacă un rol major în formarea plăcilor de aterom care pot bloca fluxul sanguin către inimă”, spune medicul cardiolog.
Stresul cronic crește tensiunea arterială
Atunci când suntem expuși stresului pentru perioade lungi, organismul eliberează adrenalină și cortizol, ceea ce duce la îngustarea vaselor de sânge și creșterea tensiunii arteriale. Dacă acest fenomen persistă, inima este forțată să lucreze mai intens, ceea ce crește riscul de infarct și insuficiență cardiacă.
„Hormonii de stres contribuie la inflamația pereților arteriali, favorizând depunerea plăcilor de colesterol (ateroscleroza). Acest proces duce la îngustarea arterelor și la un risc crescut de boală coronariană. Emoțiile puternice și stresul extrem pot declanșa tulburări de ritm cardiac (palpitații, fibrilație atrială) și pot crește riscul de sindrom de inimă frântă (cardiomiopatie de stres), o afecțiune care mimează infarctul miocardic”, atrage atenția dr. Laura Bogdan.
Stinge țigara, prelungește-ți viața!
Fumatul este unul dintre cei mai periculoși factori de risc pentru infarct – acesta afectează arterele, favorizează formarea cheagurilor de sânge și crește tensiunea arterială. Alcoolul trebuie consumat cu moderație – un pahar de vin ocazional poate avea beneficii, însă consumul excesiv crește riscul de hipertensiune și boli cardiace.
„Renunțarea la fumat este cel mai important pas pe care îl poate face un pacient pentru sănătatea inimii sale. Fiecare țigară crește riscul unui infarct și reduce capacitatea vaselor de sânge de a transporta oxigenul necesar inimi”, avertizează dr. Laura Bogdan.
Prevenția bate tratamentul! O consultație la timp te poate salva
- Monitorizeză tensiunea arterială – hipertensiunea poate fi un „ucigaș tăcut”;
- Verifică nivelul colesterolului și glicemia – testele de sânge periodice ajută la identificarea precoce a riscurilor;
- Consultă un cardiolog dacă aveți factori de risc – un control anual poate preveni complicațiile grave.
„Prevenția începe cu autocunoașterea. Fiecare dintre noi ar trebui să își monitorizeze tensiunea arterială, colesterolul și glicemia și să meargă regulat la medic. Un infarct poate fi prevenit printr-un stil de viață sănătos și prin controale regulate. După 40 de ani tensiunea arterială trebuie monitorizată anual și făcut un screening complet. Mulți pacienți vin la cardiolog doar când încep să apară simptomele, dar prevenția este cea mai bună metodă de a evita complicațiile grave. Prin controale regulate și un stil de viață sănătos, putem reduce semnificativ riscul de infarct miocardic”, subliniază dr. Laura Bogdan.
