Un zâmbet sănătos nu înseamnă doar dinți albi și drepți, ci și o igienă orală impecabilă, care începe cu îngrijirea gingiilor și îndepărtarea tartrului. Detartrajul dentar este una dintre cele mai importante proceduri de prevenție în stomatologie, esențială pentru menținerea sănătății cavității orale. Cu toate acestea, mulți pacienți fie nu îi cunosc importanța, fie îl evită din cauza unor mituri. Dr. Alexandra Ciucă, medic stomatolog cu specializare în parodontologie, explică tot ce trebuie să știm despre detartraj și de ce ar trebui să facă parte din rutina noastră de îngrijire orală.
Ce este detartrajul dentar?
Detartrajul este o procedură stomatologică prin care se îndepărtează placa bacteriană și tartrul depus pe suprafața dinților și subgingival. Tartrul este o formă mineralizată a plăcii bacteriene, care nu poate fi îndepărtată prin periaj obișnuit și care favorizează apariția gingivitei, a parodontitei și a cariilor dentare.
„Mulți pacienți cred că dacă se spală regulat pe dinți, nu au nevoie de detartraj. Însă, chiar și cea mai riguroasă igienă orală nu poate împiedica complet formarea tartrului. De aceea, recomandăm efectuarea unui detartraj profesional la fiecare 6 luni, pentru a preveni apariția problemelor dentare grave,” explică dr. Alexandra Ciucă.
Cum se realizează detartrajul?
Procedura de detartraj este nedureroasă și poate fi realizată prin mai multe metode:
- Detartrajul cu ultrasunete – Cel mai frecvent utilizat în cabinetele stomatologice, acest tip de detartraj folosește vibrațiile de înaltă frecvență pentru a desprinde tartrul de pe dinți.
- Detartrajul manual – Realizat cu instrumente speciale, este utilizat mai ales în combinație cu ultrasunetele pentru îndepărtarea tartrului de sub gingii.
„Un detartraj corect nu doar că îndepărtează tartrul, dar și netezește suprafața dentară, reducând riscul de acumulare ulterioară a plăcii bacteriene. În plus, procedura este complet sigură și recomandată tuturor pacienților, inclusiv celor cu sensibilitate dentară,” explică dr. Ciucă.
Airflow (curățare cu jet de bicarbonat) – tehnică modernă
Pe lângă detartrajul clasic cu ultrasunete și detartrajul manual, una dintre cele mai eficiente metode de curățare dentară este Airflow, o tehnică modernă care utilizează un jet de aer, apă și particule fine de bicarbonat de sodiu sau glicină pentru îndepărtarea petelor și a plăcii bacteriene.
„Airflow este o metodă extrem de eficientă și non-invazivă de curățare dentară, care îndepărtează placa bacteriană chiar și din zonele greu accesibile, oferind pacienților o senzație de prospețime și dinți mai netezi și mai curați,” explică dr. Alexandra Ciucă, medic stomatolog cu specializare în parodontologie.
Cum funcționează Airflow?
Această tehnologie modernă pulverizează un amestec de apă, aer și particule fine de bicarbonat sau glicină la o presiune controlată, îndepărtând eficient tartrul, placa bacteriană și petele cauzate de fumat, cafea, ceai sau alimente pigmentate.
Avantajele tratamentului Airflow:
- Elimină rapid placa bacteriană și petele superficiale;
- Nu afectează smalțul dentar și nu provoacă sensibilitate;
- Ajunge în zone greu accesibile, inclusiv în spațiile interdentare;
- Oferă o senzație de curățenie profundă și prospețime;
- Este ideal pentru pacienții cu lucrări dentare, implanturi sau aparate ortodontice.
„La cabinetul nostru, pacienții beneficiază de detartraj dentar realizat cu ajutorul celui mai performant sistem de detartraj și Airflow – EMS Prophylaxis. Acest sistem avansat oferă o curățare superioară, minim invazivă, fiind ideal atât pentru prevenție, cât și pentru pacienții cu sensibilitate dentară,” precizează dr. Ciucă.
De ce trebuie făcut detartrajul regulat?
Previne gingivita și parodontita
Tartrul acumulat la nivelul gingiilor provoacă inflamație, ducând la gingivită, prima etapă a bolii parodontale.
„Dacă gingivita nu este tratată, aceasta poate evolua spre parodontită, o afecțiune gravă care duce la retragerea gingiilor și pierderea dinților. Un detartraj regulat menține gingiile sănătoase și previne aceste complicații,” avertizează dr. Ciucă.
Reduce riscul de carii
Tartrul acumulat creează un mediu ideal pentru dezvoltarea bacteriilor cariogene, care atacă smalțul dentar și favorizează apariția cariilor.
„Prin îndepărtarea periodică a tartrului, scădem semnificativ riscul de apariție a cariilor și menținem dinții sănătoși mai mult timp,” explică medicul stomatolog.
Îmbunătățește aspectul estetic al dinților
În timp, placa bacteriană și tartrul pot duce la colorarea dinților, mai ales la persoanele care fumează sau consumă frecvent cafea și ceai.
„Detartrajul ajută la îndepărtarea petelor superficiale, oferind dinților un aspect mai curat și mai luminos. Este o metodă simplă și eficientă pentru a îmbunătăți estetica dentară fără proceduri complexe,” explică dr. Ciucă.
Previne respirația urât mirositoare (halitoza)
Tartrul și placa bacteriană sunt principalele cauze ale respirației urât mirositoare. Bacteriile care se dezvoltă pe tartru produc compuși volatili cu sulf, responsabili de mirosul neplăcut.
„Mulți pacienți care se confruntă cu halitoza observă o îmbunătățire semnificativă după un detartraj profesional, deoarece bacteriile care provoacă mirosul neplăcut sunt eliminate,” explică specialistul.
Contribuie la sănătatea generală a organismului
Bolile parodontale nu afectează doar cavitatea orală, ci au fost asociate cu afecțiuni precum bolile cardiovasculare, diabetul și complicațiile în sarcină.
„Un detartraj regulat nu este doar o măsură de prevenție pentru dinți și gingii, ci și pentru sănătatea generală. Studiile arată că pacienții cu afecțiuni gingivale au un risc mai mare de boli cardiovasculare, deoarece bacteriile din cavitatea orală pot ajunge în fluxul sanguin,” avertizează dr. Ciucă.
Cât de des trebuie făcut detartrajul?
- În mod obișnuit: La fiecare 6 luni, pentru menținerea unei bune igiene orale.
- Pentru pacienții cu probleme parodontale: La fiecare 3-4 luni, conform recomandării medicului.
- Pentru fumători: Mai frecvent, deoarece fumatul accelerează depunerea tartrului.
„Fiecare pacient are nevoi diferite, iar frecvența detartrajului poate varia în funcție de predispoziția la acumularea tartrului, istoricul medical și igiena orală. De aceea, este esențial ca fiecare persoană să discute cu medicul stomatolog despre necesitatea acestei proceduri,” recomandă dr. Ciucă.
Mituri despre detartraj
- „Detartrajul afectează smalțul dinților”
❌ FALS – Procedura este complet sigură și nu afectează structura dentară.
- „Detartrajul provoacă sensibilitate dentară.”
❌ FALS – Orice sensibilitate este temporară și dispare în câteva ore.
- „Dacă nu mă dor dinții, nu am nevoie de detartraj”
❌ FALS – Tartrul se formează fără simptome vizibile inițial, dar poate cauza probleme grave în timp.
