Mâinile tale își schimbă culoarea atunci când le expui la frig sau la surse de căldură? Pielea este decolorată, albăstruie și apoi roșie? Ei bine, aceste reacții pot fi semnul unor afecțiuni reumatologice, cum ar fi sindromul Raynaud sau sclerodermia. Pentru a depista ce problemă se ascunde în spatele acestor manifestări, dar și pentru a monitoriza pacientul, se folosește capilaroscopia – o procedură simplă, neinvazivă și nedureroasă. Ușor de realizat și fără pregătiri complicate, capilaroscopia devine un instrument indispensabil în medicina modernă, fiind o soluție rapidă și eficientă. Ce informații oferă capilaroscopia? Când se indică? Ce afecțiuni pot fi depistate și monitorizate? Cum se realizează procedura? Află răspunsurile la aceste întrebări de la prof. univ. dr. Florentin Vreju, medic primar reumatologie, șeful Clinicii de Reumatologie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Ce este capilaroscopia?
Prof. univ. dr. Florentin Vreju: Capilaroscopia este o metodă imagistică, neinvazivă și nedureroasă, ce permite examinarea vaselor mici de sânge, numite capilare. Aceasta utilizează imaginile obținute cu ajutorul unui aparat numit capilaroscop. Capilaroscopul este, de fapt, un microscop dotat cu o cameră ce poate mări de aproximativ 200 de ori.
„Zona cel mai frecvent utilizată pentru capilaroscopie este cuticula unghiilor”
Media10: Ce zone ale corpului sunt cel mai frecvent examinate?
Prof. univ. dr. Florentin Vreju: Capilaroscopia poate fi utilizată pe aproape orice zonă a corpului. Totuși, s-a demonstrat că informațiile cele mai utile sunt obținute prin examinarea capilarelor de la nivelul degetelor, mai exact în zona cuticulelor – acea porțiune subțire de piele care se află deasupra unghiilor. Aceasta este o zonă ideală, deoarece pielea este suficient de subțire pentru a permite trecerea luminii necesare vizualizării capilarelor. S-au făcut încercări și în alte zone, precum fruntea sau degetele de la picioare, însă pielea din aceste regiuni este mult mai groasă, iar informațiile obținute nu sunt constante. De asemenea, la nivelul picioarelor, informațiile utile sunt rare, iar studiile disponibile nu oferă suficiente date care să confirme semnificația modificărilor observate. Prin urmare, zona cel mai frecvent utilizată pentru capilaroscopie este cuticula unghiilor la nivelul mâinilor.
Media10: Ce informații oferă capilaroscopia despre circulația sângelui?
Prof. univ. dr. Florentin Vreju: Capilaroscopia ne arată ce se întâmplă la nivelul capilarelor – cele mai mici vase de sânge din organism. În principiu, dacă observăm anumite modificări la acest nivel, putem deduce că schimbări similare ar putea avea loc și în alte zone. Statisticile arată că există corelații între modificările capilarelor de la nivelul degetelor și cele care pot apărea în circulația pulmonară, de exemplu. Astfel, informațiile obținute din examinarea capilarelor de la degete pot fi extrapolate și la alte zone ale corpului. Această metodă este deosebit de utilă în evaluarea pacienților cu sindrom Raynaud sau sclerodermie, dar nu se limitează doar la aceste afecțiuni. Prin capilaroscopie, putem înțelege mai bine starea generală a microcirculației și, implicit, sănătatea pacienților noștri.
Sindromul Raynaud și sclerodermia: principalele indicații pentru capilaroscopie
Media10: Care sunt indicațiile acestei proceduri?
Prof. univ. dr. Florentin Vreju: Sindromul Raynaud este una dintre principalele indicații pentru capilaroscopie, deoarece implică modificări la nivelul microcirculației periferice. Aceste modificări sunt tipice: mâinile devin inițial albe, pielea se decolorează, apoi capătă o nuanță cianotică (albăstruie) în condiții de frig sau temperaturi scăzute. Atunci când pacientul este expus la o temperatură mai ridicată, pielea se înroșește datorită reluării fluxului sanguin prin capilare. Sindromul Raynaud poate fi primar, adică nu este asociat cu o altă boală, sau secundar, cel mai frecvent în contextul sclerodermiei. Capilaroscopia este extrem de utilă pentru a identifica modificările specifice asociate cu sclerodermia, atât pentru diagnostic, cât și pentru monitorizare. De asemenea, această procedură este indicată în alte afecțiuni autoimune, precum dermatomiozita sau lupusul, deoarece oferă informații valoroase despre starea microcirculației și contribuie la o mai bună înțelegere a evoluției acestor boli.
Capilaroscopia este utilă în stabilirea diagnosticului diferențial și monitorizarea bolii
Media10: Cum ajută capilaroscopia în diagnosticul și monitorizarea acestor boli?
Prof. univ. dr. Florentin Vreju: Capilaroscopia este utilă atât în diagnostic, cât și în monitorizarea evoluției bolii. Pe lângă stabilirea diagnosticului, inițial, este extrem de importantă reevaluarea periodică pentru a verifica dacă am reușit să îmbunătățim circulația și să reducem distrucția capilarelor. Una dintre problemele majore în aceste boli este distrugerea peretelui vascular, ceea ce permite extravazarea sângelui (ieșirea sângelui din vase), un aspect vizibil prin capilaroscopie. De asemenea, în reumatologie, capilaroscopia joacă un rol esențial în identificarea sindroamelor de suprapunere (așa-numitele „overlap syndromes”), unde o boală, precum sclerodermia, se poate asocia cu alte afecțiuni.
Dacă un pacient prezintă un diagnostic clar, dar apar și simptome care nu se încadrează în tabloul clinic al bolii respective, capilaroscopia poate ajuta la orientarea diagnosticului. De exemplu, poate confirma modificările specifice sclerodermiei sau poate indica alte afecțiuni, precum dermatomiozita sau lupusul. Așadar, capilaroscopia este extrem de valoroasă în diagnosticul diferențial și monitorizarea evoluției pacientului. Monitorizarea permite să evaluăm dacă boala se agravează sau, dimpotrivă, dacă tratamentele aplicate au dus la ameliorări.
Schimbarea culorii mâinilor: semnul care trimite pacientul la medic
Media10: Cum ajung pacienții să facă o capilaroscopie?
Prof. univ. dr. Florentin Vreju: De cele mai multe ori, pacienții ajung să facă o capilaroscopie la recomandarea unui medic, însă pot să vină și din proprie inițiativă, după ce găsesc informații pe internet. De obicei, aceștia observă modificări de colorație a pielii, în special la nivelul mâinilor, care apar în anotimpurile reci. Aceste schimbări – albirea, învinețirea sau înroșirea pielii – îi determină să meargă la medicul de familie. Adesea, pacienții descoperă de pe internet că aceste simptome ar putea indica o sclerodermie sau un sindrom Raynaud. În astfel de cazuri, fie sunt îndrumați de medicul de familie către un specialist, fie caută direct un centru unde se poate efectua capilaroscopia și atunci ajung la noi. De multe ori, pacienții vin direct, însă această abordare nu este ideală, capilaroscopia fiind o metodă de diagnostic destul de țintită. Dacă în urma examinării se identifică modificări specifice, pacientul este evaluat și clinic, respectiv paraclinic pentru confirmarea patologiei.
Ce trebuie să știi înainte de procedură?
Media10: În momentul în care pacientul ajunge la dumneavoastră, este necesară o pregătire specială înainte de investigație?
Prof. univ. dr. Florentin Vreju: Capilaroscopia evaluează starea capilarelor, analizând prezența, densitatea (numărul), permeabilitatea, morfologia (forma) acestora, dar și eventuale modificări, precum microhemoragii secundare leziunilor peretelui vascular. Pentru a obține rezultate cât mai precise, este necesar să ținem cont de câteva aspecte. În primul rând, temperatura la care a fost expus pacientul înainte de investigație poate influența rezultatele. De exemplu, expunerea la frig poate provoca vasoconstricție, îngustând vasele de sânge periferice, ceea ce poate afecta vizibilitatea capilarelor. De aceea, este important ca pacientul să fie evaluat într-un mediu cu temperatură ambientală constantă, de aproximativ 20 de grade Celsius, după o perioadă de acomodare. Această temperatură trebuie menținută indiferent de anotimp, fie iarnă sau vară, pentru a evita variațiile care ar putea influența atât examinarea inițială, cât și pe cele ulterioare, de monitorizare.
Un alt aspect important este starea cuticulelor. Pentru o evaluare corectă, pacientul nu trebuie să își facă cosmetizarea unghiilor. Dacă cuticulele sunt tăiate, zona nu mai poate fi examinată corespunzător. Este recomandat să treacă cel puțin două săptămâni de la ultima cosmetizare, deoarece aceasta poate provoca traume locale care pot fi confundate cu microhemoragii asociate bolii. De asemenea, ideal ar fi ca unghiile să fie fără ojă. Deși oja nu acoperă cuticulele, afectează vizibilitatea zonei și pot apărea erori. Astfel, pentru o examinare optimă, pacientul ar trebui să vină fără ojă și cu cuticulele intacte. Înainte de capilaroscopie, se efectuează anamneza și examinarea clinică, timp în care pacientul se acomodează cu temperatura din cabinet.
În ce constă capilaroscopia?
Media10: Cum se desfășoară o procedură de capilaroscopie? Cât durează?
Prof. univ. dr. Florentin Vreju: Procedura de capilaroscopie durează, în general, 10-15 minute. Tehnologia modernă permite conectarea capilaroscopului la laptop sau chiar la telefon, astfel încât imaginile pot fi vizualizate în timp real. Pacientul este poziționat cu mâinile relaxate pe o masă. Pentru a asigura un contact optim între microscop și piele, se aplică un strat subțire de ulei de cedru, care ajută la obținerea unei imagini clare și mărite. Capilaroscopul este plasat pe zona de examinat, în general la nivelul degetelor de la doi la cinci, deoarece tegumentul de la degetul mare este mai gros și nu permite o vizualizare adecvată. Se examinează patru degete de la fiecare mână.
Imaginile obținute sunt salvate și analizate pentru a observa eventualele modificări, cum ar fi: capilare îngroșate, pereți distruși care permit ieșirea sângelui, tromboze, capilare dilatate sau megacapilare sau absența completa pe anumită regiune. În fazele avansate ale sclerodermiei, lipsa capilarelor este un indicator important, deoarece aceasta reflectă distrucție vasculară extensivă asociată cu fibroza. Rezultatele sunt notate cu precizie, iar imaginile sunt utilizate pentru a monitoriza evoluția pacientului. La controalele ulterioare, se verifică dacă modificările observate anterior persistă, dacă au apărut altele noi sau dacă s-a produs o ameliorare.
Cât de frecvent trebuie să faci această investigație?
Media10: Cât de des trebuie repetată capilaroscopia pentru a monitoriza evoluția pacientului?
Prof. univ. dr. Florentin Vreju: Nu există un interval fix pentru efectuarea capilaroscopiei. Fiind o procedură neinvazivă, aceasta poate fi realizată oricând. Totuși, pentru a fi relevantă, este necesar să treacă cel puțin trei luni, astfel încât să poată fi observate eventualele diferențe. În cazul unui pacient cu sclerodermie stabilizat, evaluările pot fi programate la fiecare șase luni, dacă nu există complicații majore precum: ulcerații digitale, modificări ale presiunii arterei pulmonare sau fibroză pulmonară progresivă. Dacă situația este stabilă, capilaroscopia poate fi efectuată și o dată pe an, mai ales dacă pacientul urmează un tratament eficient. La început, însă, imediat după diagnostic, este recomandat ca investigațiile să fie efectuate mai des, la fiecare trei luni, pentru a monitoriza evoluția bolii și răspunsul la tratament.
Uneori, rezultatul capilaroscopiei te poate „păcăli”
Media10: Sunt situații în care rezultatele capilaroscopiei pot fi eronate?
Prof. univ. dr. Florentin Vreju: Există câteva situații în care rezultatele capilaroscopiei pot fi interpretate greșit. Una dintre acestea este legată de traumatismele locale. De exemplu, pacientul poate să nu menționeze că a avut activități care au implicat mici traume la nivelul mâinilor, cum ar fi lovituri sau presiuni care au afectat microcirculația. Acestea pot genera modificări locale, precum hemoragii, care pot fi confundate cu semne ale bolii. În general, însă, aceste modificări au un aspect specific și le putem recunoaște. O altă situație este atunci când pacientul vine direct de afară, de la o temperatură scăzută, și capilaroscopia se efectuează imediat. În acest caz, vasoconstricția cauzată de frig poate influența rezultatele. Prin urmare, imaginea obținută poate să nu reflecte starea reală a microcirculației.
O altă problemă mai dificil de gestionat este în cazul pacienților cu sclerodermie avansată, unde tegumentul de la nivelul cuticulelor este foarte îngroșat și opac. În astfel de cazuri, vizualizarea capilarelor este limitată sau chiar imposibilă. Chiar dacă încearcăm să examinăm toate degetele pentru a obține informații suplimentare, datele pot fi semnificativ reduse.
Capilaroscopul: cel mai modern aparat
Media10: De ce aparatură dispuneți pentru efectuarea capilaroscopiei? Este un aparat de ultimă generație?
Prof. univ. dr. Florentin Vreju: În prezent, dispunem de un aparat de ultimă generație pentru efectuarea capilaroscopiei. Este un dispozitiv compact, care se conectează la calculator și permite preluarea imaginilor, mărindu-le de până la 200 de ori. Aparatul pe care îl utilizăm oferă toate informațiile necesare pentru o evaluare precisă, fiind suficient de avansat pentru a rămâne relevant pentru mult timp.
