„Dacă mama mea a avut cancer de sân, înseamnă că și eu voi face?” „Tatăl meu a fost diagnosticat cu cancer de prostată, ar trebui să mă îngrijorez?” „Cum pot afla dacă am un risc genetic de cancer?” Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care le auzim frecvent de la persoanele care au în familie cazuri de cancer. Frica de necunoscut și incertitudinea legată de moștenirea genetică sunt firești, dar medicina modernă oferă soluții concrete pentru a înțelege și gestiona riscurile. Testarea genetică pentru mutațiile BRCA1 și BRCA2 este un instrument valoros care te poate ajuta să afli dacă ai o predispoziție ereditară la diverse tipuri de cancer, cum ar fi cel de sân, ovarian, pancreatic sau de prostată. Află răspunsurile de la dr. Răzvan Mihail Pleșea, medic specialist genetică medicală la Centrul de Genetică Medicală Dolj din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU Craiova) și asist. univ. la UMF Craiova.
Genele BRCA1 și BRCA2 reprezintă o parte integrantă a mecanismului natural de protecție a organismului împotriva dezvoltării cancerului. Aceste gene produc proteine esențiale pentru menținerea integrității genomului, reparând o parte din leziunile apărute în ADN. Fără aceste mecanisme, celulele pot acumula mutații cu efecte dăunătoare. În timp, acestea pot determina proliferarea necontrolată a celulelor și la formarea tumorilor. Studiile au arătat că mutațiile în aceste gene pot fi transmise ereditar, afectând generații succesive și crescând riscul de cancer la diverse organe.
„Genele BRCA1 și BRCA2 conțin niște <<instrucțiuni>> pentru producerea unor proteine care repară o parte din leziunile ADN. Modificările patogene ale acestor gene pot împiedica funcționarea corectă a proteinelor, ceea ce duce la repararea defectuoasă a ADN-ului. Acest proces poate favoriza acumularea altor modificări genetice în celule. În anumite cazuri, pot determina multiplicarea necontrolată a celulelor și apariția tumorilor maligne în diverse țesuturi”, explică medicul.
Când devin periculoase genele BRCA1 și BRCA2?
Mutațiile BRCA1 și BRCA2 nu sunt periculoase în toate cazurile. Totuși, atunci când acestea afectează funcția genelor, riscul de cancer crește semnificativ. Mutațiile genetice pot fi de două tipuri: moștenite (germinale) sau dobândite (somatice). Cele moștenite sunt transmise de la părinți și prezintă o probabilitate crescută de a cauza cancere ereditare, cum ar fi cel de sân sau ovar. În schimb, dacă vorbim de cele dobândite, factorii de mediu și stilul de viață pot influența modul în care aceste mutații afectează organismul.
„Modificările genetice pot fi înnăscute, adică prezente în celulele germinale, sau dobândite, prezente în celulele somatice, în anumite țesuturi și care nu se transmit la descendenți. Modificările pe linie germinală pot crește riscul de a dezvolta diverse tipuri de cancere ereditare, în special sindromul cancerului ereditar de sân și ovar, atunci când vorbim de astfel de modificări în genele BRCA1 și BRCA2. Totuși, riscul nu este limitat doar la aceste două tipuri de cancer, deși ele sunt cele mai frecvente și cu cel mai mare risc de apariție. Modificările genetice patogene ale genelor BRCA sunt asociate și cu un risc crescut de cancer de pancreas, cancer de sân la bărbați și cancer de prostată la bărbați”, precizează dr. Răzvan Mihail Pleșea, medic specialist genetică medicală la Centrul de Genetică Medicală Dolj din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU Craiova) și asist. univ. la UMF Craiova.
Ce risc ai de a dezvolta cancer?
Probabilitatea de a dezvolta cancer în prezența unei mutații BRCA este influențată de factori multipli, inclusiv de istoricul familial, mediul în care trăiești și stilul de viață. Cercetările au demonstrat că riscul poate fi gestionat prin monitorizare regulată și intervenții preventive, cum ar fi mastectomia profilactică sau utilizarea medicamentelor care reduc riscul.
„Procentele variază între 60-80% pentru cancerul de sân și aproximativ 70% pentru cancerul de ovar. Aceste valori depind mult de gene, dar și de alți factori. Prezența unei variante patogene într-una din cele două gene nu înseamnă automat dezvoltarea unui anumit tip de cancer. Nu există o certitudine de 100%, ci doar un risc crescut. În general, aceste patologii oncologice se dezvoltă atunci când există un risc genetic, factori de mediu sau un stil de viață mai <<dezordonat>>. Atunci când acești factori se suprapun, riscul crește considerabil”, afirmă medicul specialist.
Cine trebuie să se testeze?
Testarea genetică nu este doar pentru cei care au deja simptome sau un diagnostic de cancer. Aceasta reprezină un instrument esențial pentru prevenție, mai ales în cazul persoanelor cu un istoric familial pozitiv. De exemplu, dacă în familie există mai multe cazuri de cancer de sân sau ovar, în special diagnosticate la vârste tinere, testarea poate oferi informații prețioase despre riscul individual.
„Testarea genetică a genelor BRCA1 și BRCA2 este recomandată, în principal, persoanelor cu istoric familial de cancer, celor cu istoric personal de cancer diagnosticat la o vârstă mai mică (de obicei, sub 40-50 de ani) sau celor care aparțin unor grupuri etnice cu risc crescut (evreii așkenazi). Acestea sunt principalele categorii vizate, dar testarea poate fi efectuată oricând, la cerere, dacă o persoană își dorește acest lucru. Testarea genetică devine o opțiune de primă intenție atunci când există un istoric familial relevant, recomandări din partea altor specialiști sau un istoric personal de cancer”, spune dr. Răzvan Mihail Pleșea, medic specialist genetică medicală la Centrul de Genetică Medicală Dolj din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU Craiova) și asist. univ. la UMF Craiova.
Cum se face testarea BRCA1 și BRCA2?
Procesul de testare este simplu și accesibil. Acesta implică recoltarea unei probe de sânge, salivă sau țesut. Avansurile tehnologice permit secvențierea rapidă a genelor, oferind rezultate precise și detaliate. Acest tip de testare este indicat nu doar pentru evaluarea riscului, dar și pentru stabilirea celei mai bune strategii terapeutice în cazul unui diagnostic oncologic.
„Testarea genetică depinde de scopul evaluării și de recomandarea primită. Dacă testarea este realizată pentru evaluarea riscului și identificarea variantelor germinale, aceasta poate fi efectuată din probe de sânge, salivă sau orice alt tip de țesut. Proba de sânge venos periferic este cea mai utilizată pentru efectuarea extracției și purificării ADN, din care se realizează analiza secvenței genelor BRCA1 și BRCA2. În cazul testării din țesut tumoral, scopul nu mai este acela de evaluare a predispoziției genetice sau a riscului, ci stabilirea unei strategii terapeutice. Această testare este recomandată, de obicei, de către un medic oncolog sau de o comisie oncologică multidisciplinară. Dacă se identifică modificări genetice sau variante specifice în țesutul tumoral, pot exista terapii țintite sau imunoterapii care oferă rezultate promițătoare. Modificările identificate în țesutul tumoral fac parte din categoria variantelor somatice. Acestea apar numai în celulele tumorale și sunt localizate într-un anumit țesut. Astfel, se diferențiază de variantele germinale, care sunt prezente în toate celulele organismului și sunt moștenite”, declară medicul.
Ce înseamnă un rezultat pozitiv sau negativ?
Un rezultat pozitiv are implicații nu doar pentru persoana testată, ci și pentru membrii familiei acesteia. Identificarea unei mutații poate ajuta la prevenirea cancerului la rudele apropiate, oferindu-le posibilitatea de a lua măsuri preventive. În schimb, un rezultat negativ poate oferi liniște persoanelor testate, dar nu exclude complet riscul de cancer. Testarea genetică evaluează doar predispoziția bazată pe genele analizate. Așadar, nu sunt luați în considerare toți factorii care pot contribui la dezvoltarea cancerului.
„Dacă în urma testării genelor BRCA1 și BRCA2 se identifică o variantă patogenă sau probabil patogenă, se recomandă testarea țintită a tuturor membrilor familiei pentru acea variantă, în special a descendenților. În cazul unui rezultat negativ la testarea germinală, aceasta nu trebuie repetată. Genele BRCA1 și BRCA2 nu se modifică pe parcursul vieții. Testarea germinală se efectuează o singură dată în viață”, precizează dr. Răzvan Mihail Pleșea, medic specialist genetică medicală la Centrul de Genetică Medicală Dolj din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova și asist. univ. la UMF Craiova.
Limitele testării genetice
Testarea genetică este un instrument valoros în evaluarea riscului genetic și în ghidarea deciziilor medicale. Cu toate acestea, procesul implică anumite limitări tehnice și metodologice, care trebuie luate în considerare pentru a asigura acuratețea rezultatelor. În plus, testarea BRCA1 și BRCA2 nu acoperă toate genele asociate cu riscul de cancer. Astfel, poate fi necesară o evaluare genetică mai largă în anumite cazuri.
„În general, testarea genelor BRCA1 și BRCA2 are puține limitări, majoritatea fiind legate de etapa preanalitică. De exemplu, în cazul recoltării de țesut, timpul dintre recoltare și procesare poate influența calitatea analizei. În ceea ce privește instrumentele de analiză, panelurile mai mici permit o citire mai detaliată. Mai mult decât atât, au o acuratețe mai mare pentru genele testate. În schimb, panelurile mai mari pot avea un număr mai mic de citiri pe fiecare genă. Acest lucru poate afecta precizia pentru unele dintre ele. Fiecare tip de testare utilizează instrumente specifice, iar pe buletinele de rezultate sunt menționate limitările metodei sau analizei utilizate. De exemplu, testarea poate să nu acopere toate genele asociate cu risc oncogenic crescut sau toate modificările genetice posibile. Dacă testarea este limitată la genele BRCA1 și BRCA2, doar acestea vor fi analizate. În cazul în care se recomandă investigarea altor gene asociate cu patologia respectivă, panelul utilizat trebuie să includă și acele gene suplimentare”, afirmă medicul specialist.
Cum poți beneficia de testarea genelor BRCA1 și BRCA2 la Centrul de Genetică Medicală Dolj?
În România, accesul la testarea genetică pentru BRCA1 și BRCA2 este disponibil. Din păcate, testarea nu este decontată de CAS. Testarea genetică a genelor BRCA1 și BRCA2 reprezintă un pas important în identificarea riscurilor genetice asociate cu anumite tipuri de cancere ereditare, cum ar fi cele de sân și ovar. Testarea este disponibilă la cerere, în urma indicației de la medicul specialist. La Centrul de Genetică Medicală Dolj, pacienții pot beneficia de paneluri extinse. Acestea includ peste 100 de gene (fiind cuprinse aici și BRCA1 și BRCA2). Ele sunt asociate cu un risc crescut pentru diferite cancere ereditare (inclusiv cancerul de sân și ovar ereditar).
„În prezent, testarea genelor BRCA1 și BRCA2 nu este decontată. Testarea se efectuează la cerere. Panelul pe care noi îl rulăm include peste 100 de gene asociate cu un risc crescut pentru patologii tumorale ereditare. Costul testării este de 1.965 de lei, iar timpul de execuție variază între 45 și 60 de zile lucrătoare. Pacienții beneficiază de consiliere genetică atât înainte, cât și după testare, în cadrul cabinetului de genetică medicală din ambulatoriu. Accesul la acest serviciu de consiliere este gratuit, pe baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie. Este esențial să avem informații detaliate atât înainte de efectuarea testării, cât și după obținerea rezultatelor, pentru a înțelege pe deplin implicațiile acestora”, conchide dr. Răzvan Mihail Pleșea, medic specialist genetică medicală la Centrul de Genetică Medicală Dolj din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova și asist. univ. la UMF Craiova.
