Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă cronică, ce afectează în special persoanele vârstnice, fiind principala cauză de demență la nivel global. Depistarea timpurie a acestei boli poate contribui la un management mai eficient al simptomelor și la întârzierea progresiei acesteia. În acest context, testele și investigațiile joacă un rol esențial. Cum depistezi boala Alzheimer din timp? Care sunt cele mai importante teste? Când e nevoie de investigații imagistice? Află răspunsurile de la dr. Daniel Bîcu, medic primar neurolog în cadrul Ambulatoriului de Specialitate Adulți al Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”.
Demențele sunt afecțiuni care afectează funcțiile cognitive ale creierului, cu un impact profund asupra calității vieții persoanelor diagnosticate. Aceste boli sunt caracterizate printr-o degradare progresivă a abilităților de gândire, memorie și raționament, făcând dificile activitățile zilnice și relațiile interpersonale. Printre cele mai frecvente forme de demență se numără boala Alzheimer, o afecțiune care afectează în mod special persoanele vârstnice. Deși este o problemă globală, prevalența demențelor crește odată cu înaintarea în vârstă. Tratamentele și intervențiile precoce sunt esențiale pentru a gestiona simptomele și a îmbunătăți viața pacienților.
„Demențele, în care intră și boala Alzheimer, reprezintă un grup de afecțiuni, în mare parte neurodegenerative, caracterizate printr-un declin persistent și permanent al funcției cognitive. Funcțiile cognitive afectate în cadrul demențelor sunt: memoria, capacitatea de învățare, atenția, calculul, gândirea, judecata. Formele degenerative ale demențelor, mai ales Alzheimerul, au o incidență de 10% la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani”, spune medicul.
De ce apare această boală?
Cauzele care duc la apariția demențelor sunt variate. Acestea pot include o combinație de factori de risc, de la genetică și până la stil de viață. În plus, afecțiunile preexistente pot afecta diferite părți ale creierului. Riscul de apariție al demențelor, în special al celor de tip vascular sau Alzheimer, crește semnificativ în prezența unor factori precum bolile cardiovasculare.
„Există o serie de posibili factori de risc ce duc la apariția demențelor, în special a celor de tip vascular. Putem enumera factorii de risc cardiovasculari din bolile cardiovasculare, și anume: hipertensiunea, diabetul, sedentarismul, obezitatea. În plus, consumul excesiv de alcool, tutunul și traumatismele craniene sunt factori care favorizează apariția bolii. Intervine și factorul genetic, mai ales în boala Alzheimer, și sunt teste genetice pentru determinarea acesteia în context familial”, precizează dr. Daniel Bîcu, medic primar neurolog în cadrul Ambulatoriului de Specialitate Adulți al Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”.
Cum depistezi boala
Începerea diagnosticării bolii Alzheimer implică, de obicei, evaluarea atentă a funcțiilor cognitive ale pacientului. De cele mai multe ori, primele semne ale bolii includ uitarea frecventă, confuzia și dificultățile în rezolvarea sarcinilor cotidiene. Aceste manifestări pot fi ușor confundate cu semnele normale ale îmbătrânirii. De aceea, testele cognitive sunt esențiale. Acestea sunt rapide, accesibile și pot oferi o evaluare detaliată a memoriei, abilităților de gândire și raționamentului logic al pacientului.
„Diagnosticul demenței reprezintă un proces complex. Pe parte clinică, se face anamneza pentru a obține date referitoare la debutul manifestărilor și evoluția în timp a bolii. Pentru a avea date comparative, stăm de vorbă atât cu pacientul, cât și cu aparținătorii acestuia. Apoi se face examenul clinic general, care este foarte important. Prin intermediul său se pot identifica o serie de afecțiuni care se pot asocia cu demența. Examenul neurologic poate decela o serie de afecțiuni care au în simptomatologie sau în evoluție și demența cum este. De exemplu, boala Wilson. Examenul psihiatric poate decela tulburările non-cognitive, și anume: tulburările comportamentale, depresia, apatia, iritabilitatea, elementele psihotice. Testele neuropsihologice sunt obligatorii pentru a cuantifica gradul deficitului cognitiv și aici mă refer la Mini-Mental State Examination scala Montreal Cognitive Assessment, scala pentru depresie și altele”, declară medicul.
Fă-ți analizele!
Analizele de laborator joacă un rol esențial în identificarea unor posibile cauze sau condiții asociate cu demența. Aceste analize pot ajuta la descoperirea unor afecțiuni ce pot influența sănătatea creierului, cum ar fi tulburările metabolice, deficiențele nutriționale sau infecțiile care afectează sistemul nervos central. De asemenea, testele de laborator pot oferi informații suplimentare pentru a diferenția tipurile de demență și a stabili un tratament adecvat.
„Pe lângă acestea, avem partea paraclinică, adică analizele de laborator. În primul rând, analizele uzuale sunt obligatorii și de mare importanță pentru că pot pune în evidență anumite boli care se pot asocia cu demența. În al doilea rând, se pot adăuga o serie de analize, markeri specifici pentru bolile infecțioase (HIV, sifilis, Borelioză) și dozări pentru metale grele (mercur, mangan). În plus, se pot face analize și pentru depistarea diverselor substanțe, cum ar fi cocaina, care dă manifestări similare demenței. Dozare de vitamina B12, dozarea de homocisteină sunt și ele foarte importante. Pe lângă acestea, se poate continua și cu examenul lichidului cefalorahidian, care ne poate ajuta în diagnosticul diferențial etiologic al demențelor. În demența Alzheimer avem modificarea proteinei tau, creșterea acesteia și scăderea peptidului Abeta42”, precizează dr. Daniel Bîcu.
Teste imagistice pentru a observa modificările creierului
Pe lângă evaluările cognitive, imagistica cerebrală joacă un rol esențial în diagnosticarea bolii Alzheimer. Pe măsură ce boala progresează, anumite zone ale creierului încep să se micșoreze, ceea ce poate fi observat prin tehnici imagistice avansate. Aceste metode sunt folosite pentru a vizualiza direct structura și funcționalitatea creierului, iar schimbările caracteristice Alzheimer, cum ar fi atrofia cerebrală, pot fi identificate mult mai ușor decât prin evaluări clinice. De asemenea, tehnologiile imagistice sunt capabile să depisteze anomalii care pot precede apariția simptomelor vizibile, fiind astfel un instrument important în diagnosticul precoce.
„Examinarea imagistică este, de asemenea, extrem de importantă. Pe de-o parte, exclude diverse afecțiuni care pot asocia demență. Pe de altă parte, rezonanța magnetică nucleară ne ajută în evidențierea modificărilor, mai ales la nivelul lobului temporal medial. Atrofia hipocampică, parahipocampică, de amigdală sunt specifice în boala Alzheimer. De primă intenție este tomografia computerizată, însă mai sunt și alte investigații care ne pot ajuta în diagnosticul diferențial etiologic”, conchide dr. Daniel Bîcu, medic primar neurolog în cadrul Ambulatoriului de Specialitate Adulți al Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”.
