Balonarea și disconfortul abdominal sunt simptome comune care afectează numeroase persoane, de multe ori fără a fi asociate cu o afecțiune gravă. Acestea pot fi cauzate de o varietate de factori, inclusiv dietă, stil de viață și anumite condiții medicale. Care sunt cauzele principale ale balonării și disconfortului abdominal? Cum poți evita balonarea? Explică dr. Mihnea Pomacu, medic specialist medicină internă, la Centrul Medical Prima Clinic.
De ce apar balonarea și disconfortul abdominal?
Aerofagia, definită ca înghițirea excesivă de aer, este un factor comun care contribuie la balonare și disconfort abdominal. De obicei, aceasta se manifestă printr-o senzație de plenitudine în abdomen, asociată adesea cu eructații și flatulență. Aerofagia poate apărea în timpul alimentației, iar obiceiurile noastre alimentare și stilul de viață joacă un rol esențial în reducerea acestui fenomen.
„Atunci când mâncăm repede, aerul poate fi înghițit împreună cu alimentele, crescând riscul de balonare. Consumul rapid de alimente nu permite o masticație corectă, ceea ce face ca aerul să fie înghițit împreună cu alimentele. Vorbitul în timpul mesei pot duce la înghițirea de aer, deoarece vorbitul întrerupe procesul de masticație și favorizează pătrunderea aerului în tractul digestiv. Este bine să mâncăm într-o atmosferă liniștită și să evităm conversațiile excesive în timpul masticației. Băuturile carbogazoase conțin dioxid de carbon dizolvat, care se eliberează sub formă de gaze în stomac. Aceste gaze contribuie la senzația de balonare, mai ales dacă sunt consumate în cantități mari sau repede”, explică dr. Mihnea Pomacu, medic specialist medicină internă, la Centrul Medical Prima Clinic.
Ce alimente contribuie la balonare?
Balonarea apare adesea ca rezultat al producției de gaze în timpul digestiei, iar intoleranțele alimentare pot agrava aceste simptome, făcând ca organismul să reacționeze la anumite componente alimentare. Leguminoasele (fasole, linte, năut) sunt bogate în fibre și conțin carbohidrați complecși, cum ar fi oligozaharidele, care nu sunt complet descompuse în timpul digestiei. Aceste substanțe sunt fermentate de bacteriile intestinale, producând gaze. De asemenea, legumele crucifere (broccoli, varză, conopidă) conțin rafinoză, un carbohidrat greu de digerat, care, la fel ca și în cazul leguminoaselor, este descompus de bacteriile din colon, ducând la formarea de gaze. Deși sunt bogate în nutrienți, pot cauza balonare și disconfort pentru unele persoane.
„Digestia grăsimilor este mai lentă decât cea a carbohidraților și proteinelor, iar acest lucru poate întârzia golirea stomacului, provocând o senzație de plenitudine și balonare. Consumul ridicat de alimente prăjite, unt, brânzeturi grase și produse de patiserie poate accentua simptomele digestive. Anumite tipuri de zaharuri, cum ar fi fructoza (prezentă în sucuri și fructe uscate) și sorbitolul (întâlnit în gumă de mestecat și bomboane fără zahăr), pot fi greu de digerat și pot cauza balonare în urma fermentării în intestin”, spune dr. Mihnea Pomacu.
Intoleranțele alimentare și impactul lor asupra digestiei
Intoleranțele alimentare se referă la incapacitatea de a digera complet anumite substanțe din alimente, ceea ce poate provoca simptome digestive, inclusiv balonare, diaree, dureri abdominale și flatulență. Cele mai comune intoleranțe care contribuie la balonare sunt: intoleranța la lactoză, gluten și fructoză.
- Intoleranța la lactoză: Lactaza este o enzimă necesară pentru digerarea lactozei, zahărul natural din lapte și produse lactate. Persoanele cu intoleranță la lactoză au un deficit de lactază, ceea ce face ca lactoza să fie fermentată de bacteriile din intestin, provocând balonare, gaze și disconfort abdominal. Alimentele de evitat includ laptele, brânza, iaurtul și alte produse lactate.
- Intoleranța la gluten: Glutenul este o proteină din grâu, orz și secară. Persoanele cu intoleranță la gluten sau boală celiacă au reacții inflamatorii și simptome digestive în urma consumului de gluten. Balonarea și durerea abdominală sunt simptome comune, iar tratamentul constă în evitarea produselor care conțin gluten, precum pâinea, pastele și anumite tipuri de sosuri și cereale.
- Intoleranța la fructoză: Absorbția fructozei poate fi problematică pentru unele persoane, în special atunci când fructoza este prezentă în cantități mari. Consumul de fructe bogate în fructoză, precum merele, perele și pepenele, sau de sucuri îndulcite poate cauza balonare și disconfort..
Cum putem gestiona balonarea cauzată de alimentație și intoleranțele alimentare?
Păstrarea unui jurnal alimentar poate ajuta la identificarea alimentelor care provoacă balonare. Înregistrarea meselor și a simptomelor digestive poate oferi informații valoroase despre alimentele care ar putea fi asociate cu disconfortul.
„În cazul în care balonarea apare frecvent după consumul de leguminoase sau legume crucifere, este recomandat să le consumi în cantități mai mici sau să le prepari corect (de exemplu, să înmoi fasolea înainte de gătit). În cazul intoleranțelor alimentare, consultarea unui medic poate ajuta la elaborarea unui plan alimentar adaptat. Laptele fără lactoză, brânzeturile maturate și produsele fără gluten sunt alternative sigure pentru cei cu intoleranțe. Probioticele pot contribui la echilibrul florei intestinale și la reducerea balonării, mai ales pentru cei care se confruntă cu intoleranțe alimentare. Iaurtul și kefirul sunt surse bune de probiotice care pot ajuta la reglarea digestiei”, menționează dr. Mihnea Pomacu, medic specialist medicină internă, la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum poate consumul excesiv de fibre să ducă la balonare?
Fibrele sunt esențiale pentru sănătatea digestivă, având rolul de a susține un tranzit intestinal sănătos, de a adăuga volum scaunului și de a preveni constipația. Cu toate acestea, un consum excesiv de fibre, mai ales atunci când este introdus brusc în dietă, poate provoca balonare, disconfort abdominal și flatulență. Acest lucru se întâmplă deoarece fibrele, în special cele insolubile, sunt fermentate de bacteriile din intestinul gros, proces care produce gaze ca subprodus. Există 2 tipuri de fibre: solubile (se găsesc în ovăz, linte, fasole, mere și citrice) și insolubile (includ tărâțele de grâu, legumele și nucile).
„Fibrele ajung nedegradate în colon, unde sunt fermentate de bacteriile intestinale. Acest proces produce gaze precum hidrogenul, dioxidul de carbon și metanul, care pot duce la balonare și flatulență. Totodată, fibrele absorb apă și contribuie la creșterea volumului de scaun, ceea ce poate pune presiune pe intestin și poate provoca senzația de plenitudine abdominală. Când sunt consumate brusc într-o cantitate mare, fibrele pot suprasolicita sistemul digestiv și pot cauza disconfort”, atrage atenția medicul.
Balonarea și sindromul de colon iritabil
Balonarea frecventă poate ascunde un sindromul de colon iritabil (SCI), care este o tulburare gastrointestinală cronică. Această afecțiune cronică afectează funcționarea normală a intestinului, iar persoanele care suferă de SCI prezintă adesea o sensibilitate crescută la gaze și distensia abdominală.
„Persoanele cu SCI au o sensibilitate mai mare la distensia intestinală cauzată de acumularea de gaze sau de mișcările intestinale. În timp ce acumularea de gaze ar putea să nu cauzeze disconfort semnificativ în rândul persoanelor fără SCI, cei cu această afecțiune resimt balonarea mai intens. Această hipersensibilitate la balonare este, de obicei, rezultatul unui răspuns exagerat al nervilor din peretele intestinal la stimulii normali, cum ar fi acumularea de gaze. De asemenea, SCI este adesea asociat cu dezechilibre în microbiota intestinală (flora bacteriană). Persoanele cu SCI pot avea un număr mai mare de bacterii producătoare de gaze sau un dezechilibru bacterian, care contribuie la o fermentație intensă a alimentelor nedigerate în intestinul gros. Fermentarea unor carbohidrați nedigerabili produce gaze, ceea ce duce la balonare și disconfort abdominal”, susține dr. Mihnea Pomacu.
Cauza exactă a acestei afecțiuni nu este pe deplin înțeleasă, dar se crede că este rezultatul unei combinații de factori. Persoanele cu SCI au un intestin mai sensibil, care reacționează puternic la stimuli normali. Aceasta poate însemna că peristaltismul (contracțiile intestinale) este prea rapid sau prea lent, ducând la diaree sau constipație.
„Unii oameni pot fi mai predispuși la SCI din cauza factorilor genetici sau a istoricului familial de afecțiuni digestive. moțiile puternice și stresul pot afecta sistemul digestiv, exacerbând simptomele SCI. Mulți oameni cu SCI raportează agravarea simptomelor în perioade de stres intens Alimentele care provoacă gaze, cum ar fi legumele crucifere, leguminoasele, alimentele grase și produsele lactate, pot agrava simptomele SCI. În plus, mulți pacienți cu SCI au intoleranțe la lactoză sau gluten, care pot exacerba simptomele.”, spune medicul.
Ce putem face pentru a preveni și gestiona balonarea și disconfortul abdominal? Sfaturile medicului
- Mâncatul lent și evitarea înghițirii de aer: Încetinirea ritmului de alimentație poate ajuta la reducerea cantității de aer înghițit în timpul meselor. Este recomandat să mestecăm bine alimentele și să evităm vorbitul în timpul mesei pentru a minimiza consumul de aer.
- Limitarea consumului de alimente care produc gaze: Reducerea consumului de leguminoase, băuturi carbogazoase, gumă de mestecat și anumite legume (cum ar fi broccoli și varză) poate contribui la diminuarea gazelor intestinale. În schimb, se pot alege alimente ușor digerabile, cum ar fi orezul, cartofii și morcovii.
- Adoptarea unei diete echilibrate în fibre: Fibrele sunt importante pentru sănătatea intestinului, dar trebuie introduse treptat în alimentație pentru a preveni balonarea. Este indicat să crești aportul de fibre în mod progresiv și să te hidratezi adecvat pentru a facilita tranzitul intestinal.
- Consumul de probiotice: Suplimentele probiotice sau alimentele fermentate, cum ar fi iaurtul, kefirul, varza murată și kimchi, pot susține echilibrul bacterian în intestin și pot reduce simptomele de balonare și disconfort. Probioticele pot fi deosebit de utile pentru persoanele cu sindrom de colon iritabil.
- Exercițiile fizice regulate: Activitatea fizică moderată, cum ar fi mersul pe jos, poate ajuta la stimularea peristaltismului intestinal și la prevenirea acumulării de gaze. Exercițiile ușoare după masă pot contribui la o digestie mai eficientă.
- Evitarea consumului de alimente la care ai intoleranță: Identificarea și evitarea alimentelor care provoacă disconfort sunt esențiale pentru gestionarea balonării. Un jurnal alimentar poate fi util pentru a înregistra alimentele consumate și simptomele care apar după fiecare masă, ajutând la identificarea potențialelor intoleranțe alimentare.
Când ar trebui să consulți un medic?
Dacă balonarea și disconfortul abdominal sunt persistente sau sunt însoțite de alte simptome, cum ar fi pierderea în greutate inexplicabilă, scaune cu sânge, durere severă sau vărsături, este recomandat să consulți un medic pentru o evaluare completă. Aceste simptome pot indica o afecțiune medicală mai gravă care necesită tratament specific.
