Aritmiile cardiace reprezintă un spectru larg de tulburări ale ritmului cardiac. Fibrilația, fie că este vorba despre fibrilația atrială sau fibrilația ventriculară, este una dintre cele mai frecvente și, în unele cazuri, cele mai periculoase forme de aritmie. Palpitațiile sunt printre cele mai frecvente simptome cardiace care îi determină pe oameni să solicite ajutor medical. Această senzație neplăcută, de bătăi accelerate și neregulate ale inimii, poate semnala fie o problemă temporară, lipsită de gravitate, fie o afecțiune cardiacă serioasă. Ce factori pot conduce la apariția palpitațiilor? Care sunt tipurile de aritmii? Când ar trebui să te îngrijorezi? Ce soluții există? Află de la dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea din Craiova și Spitalul Universitar de Urgență București.

Ce sunt aritmiile?
Sănătatea inimii este direct legată de funcționarea corectă a sistemului său electric, care controlează fiecare bătaie. Totuși, acest mecanism complex poate suferi întreruperi sau dereglări, cunoscute sub numele de aritmii. Fiecare tip de aritmie – de la bătăi rapide, la bătăi lente sau neregulate – implică un dezechilibru specific, care poate afecta organismul în moduri diferite.
„Aritmiile cardiace mai sunt cunoscute și sub denumirea de tulburări de ritm cardiac. Acestea se produc atunci când impulsurile electrice ale inimii, care coordonează bătăile miocardului, nu funcționează cum ar trebui. Mai exact, inima bate prea repede, prea încet sau în mod neregulat,” explică medicul cardiolog.
Fibrilația: o formă specifică de aritmie
Fibrilația reprezintă un tip specific de aritmie, marcată prin contracții rapide, neregulate și necoordonate ale inimii. Aceasta se împarte în două forme principale: fibrilația atrială (FA) și fibrilația ventriculară (FV). Pe de-o parte, FA apare atunci când impulsurile electrice dezordonate își au originea în atrii (camerele superioare ale inimii), determinând contracții haotice. Această disfuncție poate duce la stagnarea fluxului sanguin și la formarea de cheaguri. Pe de altă parte, FV este o condiție mult mai periculoasă, caracterizată de o activitate electrică dezorganizată în ventriculele inimii. Fără intervenție imediată, această afecțiune poate evolua rapid spre stop cardiac.
„Inima noastră are patru camere: două atrii și doi ventriculi. Aritmiile care apar la nivelul circuitului electric superior – aritmiile supraventriculare – de cele mai multe ori nu sunt amenințătoare de viață. Totuși, ele trebuie tratate cu mare atenție în anumite situații. În schimb, aritmiile ventriculare uneori pot să afecteze viața pacientului și chiar să ducă la stop cardiac. Cea mai de temut este fibrilația ventriculară. Asta înseamnă că pacientul face stop cardiac și atunci este nevoie să acționăm imediat. În schimb, aritmiile supraventriculare de cele mai multe ori nu sunt atât de severe în fază acută, dar trebuie tratate cu foarte mare atenție în anumite situații”, afirmă dr. Radu Mitruț.
Fibrilația atrială, cea mai frecventă aritmie
Fibrilația atrială (FA) este cea mai comună formă de aritmie, afectând milioane de oameni la nivel global. Se caracterizează printr-o activitate electrică haotică la nivelul atriilor, care determină contracții neregulate și ineficiente ale inimii. Aceasta poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții și prezintă riscuri serioase de complicații, precum accidentul vascular cerebral (AVC) sau insuficiența cardiacă.
„Fibrilația atrială, de exemplu, este una dintre cele mai des întâlnite aritmii supraventriculare, unde bătăile inimii sunt haotice, rapide și neregulate. Cea mai gravă complicație a fibrilației atriale este dată de faptul că sângele stagnează și se formează cheaguri de sânge. Uneori, acestea ajung la cap și atunci pacientul poate suferi un accident vascular cerebral sau pot migra către arterele coronare și pacientul să facă infarct miocardic acut. De aceea, se recomandă administrarea de tratament anticoagulant pentru tipul acestor aritmii”, spune dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea din Craiova și Spitalul Universitar de Urgență București.

Care este pulsul normal?
Ritmul inimii este oglinda stării de sănătate. În momentele liniștite sau de activitate intensă, pulsul se adaptează nevoilor organismului. Cu toate acestea, există anumite limite care definesc un ritm sănătos. Depășirea acestora, în orice direcție, poate semnala o problemă medicală. Mulți oameni nu știu ce înseamnă un puls normal sau cum să interpreteze variațiile acestuia, însă este foarte important să ia legătura cu medicul pentru orice modificare care apare.
„În general, pulsul normal al inimii sau alura ventriculară normală, așa cum o numim noi, este între 60-90 de bătăi/minut. La anumite persoane, pulsul poate fi și puțin mai scăzut, dar asta nu înseamnă neapărat că există o patologie. Pe de-o parte, dacă pacientul are peste 90 de bătăi/minut, atunci o numim tahicardie. În mod normal, la un efort fizic sau după un anumit stimul, pulsul crește pe moment, dar apoi revine la normal. În alte cazuri, pulsul crește și rămâne constant, iar pacientul poate prezenta o simptomatologie zgomotoasă. Pe de altă parte, atunci când inima bate prea încet, sub 40-50 de bătăi/minut, o numim bradicardie. Pacientul poate chiar să leșine și să își piardă cunoștința sau să resimtă o stare bruscă și inexplicabilă de oboseală”, precizează dr. Radu Mitruț.
Palpitațiile – primul semn al aritmiilor
Uneori, pacienții pot să nu primească semnale din partea corpului. Mai exact, ei nu vor știi că este ceva în neregulă cu inima pentru că manifestările sunt discrete sau chiar absente. Alteori, palpitațiile pot fi deranjante și evidente, determinând pacienții să ceară ajutor imediat. Ce este cu adevărat important de reținut este faptul că aceste senzații sunt un „mesaj” al inimii, care nu trebuie ignorat. Fie că apar sporadic sau devin recurente, ele necesită o atenție deosebită pentru a preveni eventualele complicații.
„Aritmiile cardiace sunt resimțite de pacienți ca niște palpitații, că inima este <<ca un fluture în piept>>. Unele aritmii provoacă simptome supărătoare, care pot pune viața pacientului în pericol, cum ar fi: durerea toracică (angină pectorală); bătăi accelerate ale inimii (tahicardie) sau bătăi foarte lente (bradicardie); simptome de insuficiență cardiacă cu respirație greoaie, oboseală (fatigabilitate), amețeală (vertij), care pot duce chiar la stare de leșin și pierderea cunoștinței. Uneori, pacienții pot ajunge de urgență la spital din cauza manifestărilor deranjante, iar alteori sunt descoperite incidental, la un control de rutină, fără ca pacientul să resimtă vreun simptom”, spune dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea din Craiova și Spitalul Universitar de Urgență București.
Stilul de viață, o cauză importantă de apariție a aritmiilor
În era modernă, ritmul alert și stresant al vieții cotidiente poate fi dăunător pentru sănătate. În acest context, ești mai expus riscului de a suferi o aritmie. Totodată, obiceiurile nocive, cum sunt viciile, precum și anumite tratamente medicale pentru afecțiunile preexistente, pot crește semnificativ riscul de palpitații. Chiar dacă par lucruri banale, inofensive, toate acestea pot avea consecințe grave pe termen lung, mai ales dacă sunt combinate cu alți factori de risc.
„Aritmiile cardiace pot apărea ca urmare a stilului de viață pe care îl are pacientul. Fumatul, consumul excesiv de alcool sau de cofeină, suplimentele alimentare, anumite medicamente (medicația pentru răceală sau spray-urile nazale) pot să dea tulburări de ritm cardiac dacă sunt folosite necorespunzător sau în exces”, avertizează medicul cardiolog.
Afecțiunile preexistente pot cauza palpitații
Sănătatea inimii este influențată de numeoroși factori. Uneori, rădăcina problemelor cardiace nu se află direct în inimă, ci în alte sisteme ale corpului. Glanda tiroidă, de exemplu, joacă un rol crucial în reglarea metabolismului și a funcțiilor vitale, inclusiv cele cardiovasculare. Dezechilibrele minerale sau bolile care afectează structura inimii pot, de asemenea, să contribuie la apariția aritmiilor. Așadar, e nevoie să identifici sursa problemei și apoi să încerci să o rezolvi.
„Dacă pacientul are probleme cu tiroida (hipotiroidism sau hipertiroidism), acest lucru poate să ducă la modificări ale pulsului inimii și să faciliteze aritmiile cardiace. De asemenea, tulburările de ritm cardiac pot ascunde o afecțiune cardiovasculară mai avansată, o boală structurală a inimii, cum ar fi: o boală valvulară cardiacă sau o suferință a mușchiului inimii (cardiomiopatie sau cardiopatia ischemică). Putem vorbi și de anumite tulburări electrolitice din organism care să ducă la apariția aritmiilor. De exemplu, dacă avem un deficit sau un exces de potasiu, calciu, magneziu în organism, acest lucru poate favoriza creșterea sau scăderea pulsului inimii”, declară dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea din Craiova și Spitalul Universitar de Urgență București.
Ce măsuri trebuie să iei?
Prevenirea și gestionarea palpitațiilor implică schimbări semnificative, dar necesare, în viața de zi cu zi. De la modificarea dietei și renunțarea la obiceiurile nocive, până la tratamente medicale avansate, fiecare schimbare joacă un rol crucial. De asemenea, este important să nu ignori simptomele și să apelezi a specialiști pentru a primi tratamentul corect. De multe ori, palpitațiile pot fi semnalul unei probleme mai profunde, care necesită atenție imediată. Așadar, nu le ignora, chiar dacă par ocazionale sau nesemnificative. Consultarea unui medic și adoptarea unui stil de viață sănătos sunt primii pași pentru a-ți proteja sănătatea inimii.
„În primul rând, pentru a trata și preveni, în același timp, aritmiile cardiace, trebuie să începem cu schimbarea stilului de viață. Este indicat ca pacienții să renunțe la fumat, să reducă consumul de cafea, alcool, energizante și să întrerupă administrarea suplimentelor alimentare care pot cauza tulburări de ritm cardiac. În al doilea rând, dacă pacientul are o aritmie acută, persistentă, supărătoare, care îl determină să vină la spital, se poate realiza o conversie electrică. Tratamentul curativ constă în efectuarea unei ablații cu radiofrecvență sau pur și simplu corectarea bolii structurale. În ceea ce privește prevenția, pacienții trebuie să ia tratament antiaritmic toată viața sau măcar până când va fi eliminată cauza”, conchide medicul cardiolog.