Pneumonia este una dintre cele mai importante cauze de deces la nivel mondial. De aceea, tratamentul corect este esențial pentru a preveni complicațiile. Pe 12 noiembrie, de Ziua Mondială a Pneumoniei, subliniem importanța diagnosticării corecte și a terapiei adecvate. Tratamentul prompt, dar și prevenirea prin vaccinare și igienă sunt măsuri cruciale pentru protejarea persoanelor vulnerabile, cum sunt vârstnicii și pacienții cu afecțiuni cronice. Care sunt formele pneumoniei? Cum recunoaștem simptomele bolii? Când se recomandă antibioticele? Care sunt cele mai eficiente soluții de tratament? Dr. Ștefania Măgăran, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Prima Clinic, ne oferă răspunsurile la întrebări.
Tipuri de pneumonii
Media10: Care sunt principalele tipuri de pneumonie și cum se diferențiază tratamentele pentru fiecare? Ce ar trebui să știe pacienții despre acest aspect?
Dr. Ștefania Măgăran: Pneumonia este definită ca fiind o infecție acută bacteriană, virală sau fungică. Aceasta este caracterizată prin inflamarea săculeților de aer de la nivelul unuia sau ambilor plămâni (formă alveolară) sau inflamația interstițiului pulmonar (formă interstițială). Pneumoniile se clasifică în: pneumonia acută comunitară (dobândită în afara spitalului sau în mediul extraspitalicesc), pneumonia nosocomială (apare la cel puțin 48 de ore de la spitalizare), pneumonia la pacienții imunodeprimați și pneumonia de aspirație. Cele mai frecvente forme sunt pneumoniile bacteriene și virale, mai rar cele fungice.
Streptococcus pneumoniae este cel mai frecvent agent patogen implicat în pneumonia acută comunitară. După acesta, urmează Haemophilus influenzae și microorganismele atipice (Mycoplasma pneumoniae, Legionella). În ceea ce privesc virusurile, întâlnim cel mai des virusul gripal și virusul sincițial respirator. Tratamentul pneumoniei ar fi ideal să se facă cu un antibiotic țintit pe agentul patogen. Totuși, din cauza faptului că agenții patogeni sunt identificați târziu, tratamentul inițial este empiric. Alegerea terapiei antimicrobiene se face în funcție de germenii frecvent implicați, contextul epidemiologic, mediul în care a apărut pneumonia, gravitatea bolii, vârsta pacientului, comorbiditățile, statusul imun și antibioterapia anterioară recentă.
Semne de alarmă
Media10: Cum putem recunoaște o pneumonie severă în stadiu incipient? Care sunt simptomele de urgență care ar trebui să ne trimită imediat la medic?
Dr. Ștefania Măgăran: Pneumonia acută are două forme: pneumonia „tipică” și pneumonia „atipică”. Pe de-o parte, pneumonia „tipică” se caracterizează clinic prin debut acut, cu febră înaltă, frisoane, tuse (inițial seacă, ulterior cu expectorație mucopurulentă sau hemoptotică), lipsă de aer și junghi toracic. La persoanele vârstnice, simptomatologia poate fi estompată, iar sindromul febril apare mai rar. În schimb, se poate observa alterarea statutului mental (dezorientare, confuzie). Când febra este persistentă și însoțită de frisoane intense, fenomene cardiovasculare (tahiaritmii), dureri de oase, dureri musculare, lipsa poftei de mâncare și astenie fizică marcată, trebuie suspectată o formă severă de pneumonie.
Pe de altă parte, pneumonia „atipică” se caracterizează printr-un debut lent și progresiv. De obicei, este precedată de o infecție a căilor respiratorii superioare (faringită, rinită, otită), febră fără frisoane, tuse seacă sau productivă și simptome extrarespiratorii (dureri de cap, dureri musculare și o ușoară astenie fizică). În ambele forme, examenul radiologic joacă un rol esențial. Prin intermediul imaginilor radiologice se afirmă diagnosticul de pneumonie și, totodată, se evaluează răspunsul la tratament. Pacienții trebuie evaluați corespunzător pentru a identifica cazurile grave care necesită tratament în spital.
Când este necesar să luăm ANTIBIOTIC?
Media10: Antibioticele sunt frecvent utilizate în tratamentul pneumoniei. În ce situații sunt acestea eficiente și când devin inutile sau chiar riscante?
Dr. Ștefania Măgăran: Antibioticele folosite în tratamentul pneumoniei sunt eficiente atunci când spectrul lor de acțiune este țintit pe agentul patogen. Alegerea antibioticelor depinde foarte mult de trăsăturile caracteristice ale persoanei afectate, și anume: vârsta, starea de sănătate, locul de unde a fost dobândită infecția. În plus, acestea devin inutile sau riscante atunci când nu acționează asupra agentului patogen implicat în producerea pneumoniei și duc la apariția complicațiilor. Folosirea abuzivă a antibioticelor înainte de evaluarea de către medicul specialist crește probabilitatea dezvoltării unor tulpini rezistente la antibioticul respectiv sau la o clasă de antibiotice.
Cum gestionăm pneumonia dacă avem o afecțiune cronică?
Media10: Cum ar trebui ajustat tratamentul pentru pacienții care suferă de afecțiuni cronice (diabet, boli de inima, astm etc.)? Ce trebuie să știe acești pacienți pentru a evita complicațiile?
Dr. Ștefania Măgăran: Pacienții care suferă de afecțiuni cronice (diabet, boli de inimă, astm) și persoanele în vârstă trebuie să acorde o atenție deosebită tratamentului pneumoniei. Aceste afecțiuni pot influența evoluția bolii și riscul de complicații. În plus, pacienții pot necesita un tratament mai complex și o monitorizare mai atentă, deoarece sistemul lor imunitar poate fi deja compromis sau funcționează mai greu din cauza afecțiunilor existente. Dacă simptomele pneumoniei nu se ameliorează în urma tratamentului ambulatoriu sau dacă apar complicații, spitalizarea devine necesară.
Pentru a evita complicațiile, pacienții cu afecțiuni cronice trebuie să fie conștienți de importanța unui tratament adecvat și să urmeze cu strictețe recomandările medicului. De asemenea, aceștia trebuie să își monitorizeze constant starea de sănătate, să acorde atenție semnelor de agravare a simptomelor și să solicite ajutor medical imediat dacă simptomele nu se ameliorează sau se înrăutățesc.
„Suplimentele cu vitamine nu sunt suficiente pentru a trata pneumonia”
Media10: Suplimentele cu vitamine sunt, de multe ori, sugerate pentru a susține imunitatea. Sunt ele cu adevărat necesare sau suficiente în tratamentul și recuperarea pneumoniei?
Dr. Ștefania Măgăran: Suplimentele cu vitamine sunt adesea recomandate ca o metodă de susținere a sistemului imunitar, în special în contextul unor afecțiuni precum pneumonia. Anumite vitamine și minerale pot juca un rol important în întărirea sistemului imunitar și în procesul de recuperare al organismului. Totuși, este important de subliniat că suplimentele cu vitamine nu sunt suficiente pentru a trata pneumonia. Tratamentul de bază al pneumoniei constă în administrarea de medicamente antimicrobiene, care pot include: antibiotice, antivirale sau antifungice, în funcție de agentul patogen care a cauzat infecția. Aceste medicamente sunt esențiale pentru combaterea infecției și pentru prevenirea complicațiilor.
Deși suplimentele de vitamine pot contribui la o recuperare mai rapidă, ele nu pot înlocui tratamentele specifice necesare pentru combaterea infecției. Este esențial ca pacienții să urmeze tratamentul prescris de medic și să nu înlocuiască medicația cu suplimente fără a consulta specialistul. Suplimentele pot fi considerate doar un adjuvant, nu o soluție principală în tratamentul pneumoniei.
Măsuri esențiale de prevenție
Media10: Cum pot pacienții să își protejeze sănătatea plămânilor în sezonul rece pentru a preveni o recidivă a pneumoniei?
Dr. Ștefania Măgăran: Prevenția pneumoniei este esențială, având în vedere severitatea acestei afecțiuni și posibilele complicații pe care le poate provoca. Pentru a ne proteja și a preveni recidiva pneumoniei, este important să adoptăm mai multe măsuri preventive. În primul rând, vaccinarea antigripală anuală și vaccinarea antipneumococică periodică sunt esențiale. Aceste vaccinuri contribuie la prevenirea infecțiilor respiratorii, cum ar fi gripa și pneumonia cauzată de Streptococcus pneumoniae. În al doilea rând, spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun este una dintre cele mai eficiente metode de a preveni răspândirea infecțiilor. Dacă nu avem posibilitatea, utilizarea dezinfectantelor pe bază de alcool este o alternativă bună.
În al treilea rând, le recomand pacienților să evite spațiile aglomerate, deoarece aceste locuri pot favoriza transmiterea virusurilor și bacteriilor. De asemenea, fumatul este un factor major de risc pentru sănătatea plămânilor, iar renunțarea la fumat sau evitarea expunerii la fumul de țigară ajută la protejarea sistemului respirator. Nu în ultimul rând, adoptarea unor obiceiuri sănătoase, cum ar fi: practicarea regulată de exerciții fizice, menținerea unei diete echilibrate și odihna adecvată, contribuie la întărirea sistemului imunitar și la combaterea infecțiilor.
